1 mai muncitoresc. Cum au celebrat românii Ziua Muncii din comunism pâna în prezent

In articol:

Ziua Muncii în comunism. Comuniștii nu admiteau public că originea sărbătorii de 1 Mai se afla la dușmanul imperialist, adică în Statele Unite, ci au invocat un eveniment inexistent din Franța secolului 19.

Ziua Muncii se sărbătorea „prin muncă” în comunism. Nicolae Ceaușescu a avut ideea de a elimina clasele sociale și i-a botezat pe toți românii „oameni ai muncii”. Propaganda comunistă a introdus obligația ca toți muncitorii să depășească planul sau să prezinte noi realizări în preajma zilei de 1 Mai.

Citeste si: Mesajul transmis de Președintele Klaus Iohannis de Ziua Muncii

Cum se sărbătorea Ziua Muncii în comunism

Până la începutul anilor 80, programul TV întâmpina Ziua muncii cu emisiuni variate, divertisment și raportări oficiale, într-o proporție bine gestionată. Începutul de mai era un amestec de propagandă comunistă și relaxare. Devenise un ritual ca an de an, populația să intre în tumultul pregatirilor cu săptămâni bune înainte de începutul lunii mai.

Pentru mulți, efortul accelerat depus până atunci pentru a îndeplini și “depăși” planul de lucru la serviciu lua calea pregătirilor amplelor defilări stradale, care, până

în anii 80, se desfășurau în multe capitale de județ, ca mai apoi să se rezume doar la București.

Defilarea de Ziua muncii era o experiență pitorească pentru cei implicați, care nu resimțeau dimensiunea politica a evenimentului, ci profitau de ocazie pentru a se întâlni cu colegii de serviciu pe traseul defilării, pentru a face glume și a continua distracția seara, alături de familie, și în ziua de 2 mai, Ziua Tineretului, de asemenea liberă, când mulți plecau la rude, în provincie.

Defilarea de Ziua Muncii, obligație de serviciu în comunism

Pe stadioane, pe străzi și în parcuri, muncitori, țărani, intelectuali sau elevi, toți erau scoși din case în numele partidului unic și a lui Nicolae Ceaușescu pentru a sărbători, în sincron, Ziua Internațională de Muncii. Defilările propagandistice erau dublate de emisiuni speciale la televiziunea publică, unde imaginile și cântecele patriotice serveau aceleași scopuri: premărirea partidului și a conducătorului preaiubit.

Ziua Muncii, după Revoluție

Ziua Muncii a devenit după 1989 prilej pentru partidele politice să organizeze tot felul de sărbători câmpenești cu muzică, mici și bere.

Acțiuni de acest fel aveau o intensitate mai mare în anii electorali, atunci când împărțitul de grătare venea la pachet cu spectacole folclorice, muzică lăutărească și vorbitori dintre politicienii de frunte ai partidelor.

Pentru cei mai mulți români, 1 Mai a devenit sinonim cu deschiderea sezonului estival. Este ziua în care se deschid majoritatea ștrandurilor, iar rutele spre principalele stațiuni turistice de la mare sau de la munte devin infernal de aglomerate.