Ce a obținut premierul Florin Citu în vizita la Bruxelles

In articol:

Premierul Florin Cîţu s-a declarat „recunoscător” Comisiei Europene pentru „sprijin, îndrumare şi cooperare”, după discuţia cu privire la priorităţile României prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe care a avut-o, miercuri, la Bruxelles, cu Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv al CE.

Planul de Redresare și Reziliență trebuie să fie depus până la finalul lunii mai 2021. 

Citeste si: Florin Cîțu, negocieri la Bruxelles cu liderii europeni despre PNRR

„Am avut o discuţie detaliată cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, cu privire la priorităţile României prevăzute de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt recunoscător Comisiei Europene pentru sprijin, îndrumare şi cooperare”, a scris Florin Cîţu pe pagina sa Facebook.

Florin Cîțu: „Reforme şi investiţii, pe asta am insistat!”

Prim-ministrul Florin Cîţu a reconfirmat, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, miercuri, la Bruxelles, obiectivul Guvernului de la Bucureşti de a asigura „o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, cu accent pe „reforme şi investiţii”.

„Reforme şi investiţii, pe asta am insistat! O discuţie excelentă cu Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, privind aspectele fiscale şi bugetare ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Am reconfirmat obiectivul Guvernului de a asigura o relansare economică şi o creştere economică durabilă post-pandemie”, a scris şeful Executivului pe  Facebook.

Miercuri, premierul a mai purtat discuţii cu Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, şi cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene.

Marţi seară, Florin Cîţu a participat la o cină de lucru cu preşedintele CE, Ursula von der Leyen. 

Câți bani obține România prin Planul Național de Redresare și Reziliență

NextGenerationEU este un  instrument temporar de redresare în valoare de 750 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare.

Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE.

Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală.

Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.

România poate beneficia de aproximativ 30 miliarde de euro, în următorii ani, din fondul alocat de Uniunea Europeană tuturor statelor membre pentru a face față problemelor economice cauzate de pandemia de COVID-19.