Premierul Florin Cîțu prezintă PNRR în Parlament. Pe ordinea de zi a plenului este și tratatul privind creșterea contribuției la UE

Premierul Florin Cîțu prezintă miercuri, în Parlament, Planul Național de Redresare și Reziliență. Documentul care prevede accesarea de fonduri din mecanismul european de redresare și reziliență în valoarea de 29,2 miliarde de euro urmează să fie trimis luni la Bruxelles. Planul a dus la tensiuni între Opoziție și Putere, dar și în interiorul Coaliției. De asemenea, pe ordinea de zi a plenului reunit va fi și ratificarea Tratatoului EURATOM, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Florin Cîțu: Toate investițiile pe care le facem prin acest program trebuie finalizate până în 2026

Premierul Florin Cîțu a spus, înainte de prezentarea PNRR, că dorește să facă „O declarație publică”. ”Astăzi sunt aici când am fost invitat. Am ținut să vin să prezint în fața românilor. Consider că de la această tribună le vorbesc în primul rând românilor”, a spus Cîțu.

Principalele declarații ale premierului în plenul Camerei Deputaților:

• Ce înseamnă PNRR? Am văzut interpretări eronate. Toți românii trebuie să știe că este un program diferit de ceea ce a apărut până acum. 
• Toate investițiile pe care le facem prin acest program trebuie finalizate până în 2026. Dacă nu le realizăm, pierdem banii. Nu mai strigați că proiectul X sau Y nu a fost inclus în PNRR pentru că unele dintre ele nu pot să fie incluse. 
• Această componentă de verde și digitalizare. Două lucruri de care România are nevoie. Vrem să reducem și gradul de poluare și vrem să aducem și digitalizarea în România. 37% din tranziția verde și 20% pentru digitalizare. 
• Reforme care au fost amânate 30 de ani și pe care le facem. Vom avea o guvernare pe principii liberale cel puțin 8 ani de-acum încolo. 
• Reformele nu înseamnă reducerea pensiilor, nu înseamnă reducerea veniturilor, înseamnă administrarea banilor în mod eficient și înseamnă să putem plăti și salarii și pensii mai mari în viitor. Pe mine mă interesează de toți românii. 
• România are nevoie de toată suma de 29,2 miliarde de euro pentru a se dezvolta. Pentru a putea să prindem din urmă țările dezvoltate. România are nevoie de investitori. Vom putea să implementăm acest PNRR cu investitori, cu companii, în principal românești.
• Vom lua toată această sumă, o vom folosi și companiile românești vor fi cele care vor implementa acest program.
• PNRR este garanția pe care o dau românilor că vom reduce semnificativ decalajele.

Știrea inițială: 

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență România ar urma să primească 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Banii care vor fi alocați de Uniunea European prin PNRR trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în octombrie.

Citește și Reformele agreate cu Comisia Europeană: Reducerea pensiilor speciale, plafonarea salariilor, închiderea unor companii, o nouă rovinietă

De asemenea, alocarea fondurilor din PNRR vine la pachet cu un set de reforme la care Guvernul s-a angajat în fața Comisiei Europene. Printre ele se numără reforma pensiilor, a companiilor de stat, reforma administrației publice, precum și reforme sectoriale în alte domenii. Potrivit documentului cu care Florin Cîțu a mers la Bruxelles, Guvernul se angajează, de asemenea, să reducă tăierile ilegale, să crească rata de reciclare, să îmbunătățească cadrul legal al achizițiilor publice și să adopte criterii obiective pentru stabilirea salariului minim. 

Citește și Comisia Europeană introduce criterii mai dure pentru decontarea banilor din PNRR-uri. Plățile pot fi suspendate în lipsa reformelor

Unul dintre subiectele care a stârnit discuții aprinse între Opoziție și Putere, dar și în interiorul Coaliției este reforma pensiilor. Potrivit documentului trimis la Bruxelles, Guvernul s-a angajat să mențină cheltuielile cu pensiile la un nivel similar pe termen scurt și mediu, să asigure echitate pentru cei cu pensia minimă prin creșterea acesteia, stimulente fiscale pentru a extinde perioada petrecută în câmpul muncii peste vârsta de pensionare, să elimine pensiile speciale, să introducă o nouă formulă pentru indexarea pensiilor, să elimine posibilitățile pentru pensionarea anticipată, și să coreleze vârsta de pensionare cu creșterea speranței de viață.

PSD a acuzat că Guvernul îngheață pensiile, salariile și alocațiile și a amenințat cu greva parlamentară, în cazul în care documentul nu va fi prezentat în Parlament. 

PNRR a dus la tensiuni și în interiorul Coaliției. Liberalii au dat vina pe ministrul Cristian Ghinea că n-ar fi fost foarte tehnic atunci când a negociat la Bruxelles. România nu va putea accesa banii pe care îi prevăzuse pentru sistemul de irigații sau pentru extinderea rețelei de gaze. 

Citește și PSD a consultat Planul Naţional de Redresare și Reziliență: „Un set de documente incoerente, care nu aveau o legătură unele cu altele”

Plenul trebuie să adopte Tratatul EURATOM, de care depinde accesarea mecanismului de redresare și reziliență

Pe ordinea de zi a plenului reunit este și ratificarea Tratatoului EURATOM, privind sistemul de resurse proprii ale Uniunii Europene.

Tratatul prevede creșterea contribuției României la Uniunea Europeană iar accesarea fondurilor europene depinde de majorarea contribuției. Neratificarea tratatului într-un stat membru ar putea bloca accesarea fondurilor de redresare și reziliență la nivelul UE. PSD amenințase, anterior, că nu va vota ratificarea tratatului dacă Guvernul nu va prezenta PNRR în Parlament. Pentru ca tratatul să fie ratificat de Parlament este nevoie de votul social democrațiilor, fiind necesare 2/3 din voturile parlamentarilor.

Toate statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord să crească această contribuție, de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut. Este o decizie necesară pentru a acoperi fondurile pe care Comisia Europeană le va aloca pentru redresare și reziliență. România ar urma să beneficieze de 29,2 miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare şi Rezilienţă.

Până în acest moment, doar 5 state nu au adoptat decizia privind resursele proprii ale UE: România, Polonia, Austria, Olanda și Ungaria.

Editor : R.K.