Cum se vede din Iran alegerea noului președinte al țării. Va fi conservatorul Ebrahim Raisi noul „lider suprem”?

Iranul are un președinte nou, dar Ebrahim Raisi și trecutul său conservator ridică multe semne de întrebare despre viitorul unei țări unde religia are o influență copleșitoare. Totuși, problema principală a țării rămâne economia. Oamenii obișnuiți sunt puternic afectați de declinul economic. O gură de oxigen ar putea veni dacă Iranul revine în acordul nuclear internațional, dar acesta aspect este încă negociat de toate statele implicate. Mohammad Hashemi este jurnalist și cercetător, locuiește și lucrează la Teheran și a explicat într-un interviu pentru Digi24 complicatele aspecte ale vieții din Iran.

Cum funcționează votul în Iran

Din luna august, Ebrahim Raisi va ocupa funcţia de preşedinte al Iranului. Dar la alegerile din acest an, Consiliul Gardienilor, organismul oficial al cărui rol principal este să examineze legislația și să supravegheze alegerile, a limitat, în baza unor criterii, numărul candidaţilor. Reducerea candidaturilor a fost pusă pe seama faptului că s-a dorit o susţinere cât mai puternică pentru candidatul preferat de liderul suprem al ţării, ayatollahul Ali Khamenei.

Cristina Cileacu: Aveți un nou președinte-ales, și prima întrebare, pentru că sistemul electoral din Iran este diferit de pildă de cel românesc, poți să ne explici cine poate fi ales, cine poate participa și așa mai departe.

Mohammad Hashemi, cercetător: În Iran avem un Consiliu al Gardienilor, un fel de supraveghetor al alegerilor, care înseamnă 12 oameni – 6 dintre ei reprezentanți ai clerului, ceilalți 6 sunt juriști. Cei care vor să candideze trebuie să-și înregistreze candidatura la Ministerul de Interne, apoi Consiliul Gardienilor are ultimul cuvânt legat de faptul dacă sunt sau nu calificați să participe la alegeri. Deci totul trebuie să treacă prin acest Consiliu al Gardienilor.

Cristina Cileacu: Dar care sunt criteriile pe care oamenii le au de atins ca să poată candida?

Mohammad Hashemi: Până acum câțiva ani, oricine avea un card de identitate și avea o anumită vârstă putea să se înscrie ușor și să candideze. Dar Consiliul Gardienilor și Parlamentul au încercat să limiteze cumva acest criteriu, pentru a avea candidați mai buni, oameni mai potriviți, care au un anumit grad de educație și îndeplinesc un set de alte criterii.

Ebrahim Raisi, un președinte cu un trecut controversat

Ebrahim Raisi este câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Iran. A candidat din poziţia de președinte al Curții Supreme de Justiție. Conform Constituției din 1979, toți judecătorii trebuie să își bazeze deciziile pe Sharia (legea islamică). Pedepsele aplicate în Iran sunt foarte dure şi se ajunge inclusiv la execuții, pentru o gamă largă de infracțiuni, de la adulter la consumul de alcool. Cariera lui Ebrahim Raisi a fost legată şi de administrarea fundaţiei Astan Quds Razavi, care controlează o mare parte din economia iraniană, în beneficiul liderului suprem, Ali Khamenei.

Cristina Cileacu: Povestește-ne câte ceva despre noul președinte ales. El va prelua funcția din luna august, dar cine este el?

Mohammad Hashemi: Dl. Ebrahim Raisi are 60 de ani și este un cleric, care în cea mai mare parte a carierei sale, de la începutul Revoluției Islamice, a lucrat în sistemul judiciar, pe diferite poziții. În ultimele 18 luni a fost șeful sistemului judiciar din Iran și pentru o perioadă scurtă a fost și liderul Astan Quds Razavi, din orașul Mashhad, un conglomerat gigantic, care supraveghează afacerile sanctuarului sfânt al șiiților, Imam Reza, din orașul Mashhad.

Cristina Cileacu: Ce înseamnă acest lucru, să explicăm pentru cei care nu știu prea multe despre Iran.

Mohammad Hashemi: Asta înseamnă că el (n.r. președintele ales) se bucură de încrederea și susținerea Liderului Suprem. Persoana selectată să conducă un loc cum este Imam Reza, care este custodele sanctuarului, îndeplinește de asemenea anumite criterii ca să poată să ocupe acea slujbă. Dl. Raisi (n.r. președintele ales) a avut mereu funcții importante în sistemul judiciar, a fost procurorul general al Teheranului și pentru câțiva ani a fost și adjunctul șefului sistemului judiciar. Deci, pentru o perioadă foarte lungă de timp a lucrat în poziții cheie în sistemul judiciar, deci pot spune că are încrederea și susținerea Liderului Suprem.

Cristina Cileacu: El este, de asemenea, „Sayyid”, asta înseamnă că este un descendent direct de familie al Profetului. Sunt, de asemenea, și zvonuri, în Iran și în media internațională, dar poate clarifici tu lucrurile. Este posibil ca dl. Raisi să fie noul Lider Suprem al Iranului?

Mohammad Hashemi: Sunt multe speculații, în special în media internațională, despre motivul pentru care a fost selectat de Consiliul Gardienilor și apoi a ieșit câștigător în alegerile prezidențiale, și anume faptul că autoritățile vor să-l „crească” pentru funcția de Lider Suprem. Dar este foarte dificil în acest moment să speculăm dacă acest lucru se va întâmpla în realitate, pentru că să ne imaginăm: înainte de alegeri erau multe informații în presă despre viitorul președinte al Iranului, care va fi un comandant militar. Apoi, toate ecuațiile s-au schimbat. În Iran, sfera politică și scena politică sunt foarte rezistente. Nimeni nu poate spune cu siguranță că se va întâmpla sau nu ceva. Acestea sunt speculații mediatice, eu aș spune să așteptăm și să vedem, pentru că sistemul iranian are acest potențial de a surprinde pe toată lumea.

Politica nu mai convinge cetățenii în Iran

Cristina Cileacu: Mohammad, prezența la alegeri de această dată a fost foarte scăzută, a fost, de altfel, cea mai slabă prezență la vot din ultimii 40 de ani. Mai sunt iranienii, oamenii obișnuiți din Iran, interesați de politică sau ce s-a întâmplat de a fost prezența așa de scăzută la aceste alegeri?

Mohammad Hashemi: Statisticile arată că au fost cam 30 de milioane din cei 60 de milioane de oameni cu drept de vot. Asta înseamnă că o parte din acești alegători sunt nemulțumiți cumva de felul în care este condusă țara. Dar în același timp, se poate spune de către autoritățile din Iran că sunt și alte țări în care cei cu drept de vot n-au participat la alegeri.

Da, putem spune că un procent mare din populație este nemulțumită de starea de fapt actuală. În același timp, dl Raisi a putut să își asigure aproape 18 milioane de voturi. La alegerile precedente, unde a fost învins de dl. Rouhani (n.r. președintele încă în funcție), cred că a avut cam 15 milioane de voturi, dar anul acesta a primit mai multe voturi.

Să spunem că alt motiv pentru care a fost această prezență scăzută la vot poate fi și faptul că Consiliul Gardienilor a încercat să descalifice toți candidații importanți și au limitat numărul de candidați care s-au calificat să participe la alegeri la doar 7. Doar dl Hemmati, care a fost candidatul nominalizat de reformiști a fost admis, restul erau din partea conservatorilor.

Cum va arăta viitorul Iran

Trecutul conservator al noul preşedinte iranian ridică întrebarea: va deveni Iranul un stat care va impune condiţii şi mai dure cetăţenilor săi?

Cristina Cileacu: Religia este importantă în toate aspectele din țara ta, inclusiv în politică și ne spuneai despre cariera puternic religioasă a dlui Raisi. Ce așteaptă populația din Iran de la politicile pe care le va face, dacă tot a avut acest număr mare de votanți conservatori? Se va trasnforma Iranul într-o țară și mai conservatoare, față de cum o vedem noi de aici?

Mohammad Hashemi: Și asta rămâne de văzut. Susținătorii domnului Raisi sunt conservatori religioși, dar și oameni care sunt nemulțumiți de administrația Rouhani și au votat pentru Raisi, cu speranța că situația economică se va îmbunătăți. Această consolidare a polilor de putere ar ajuta cumva ca țara să fie mai bine condusă. Da, religia a fost de asemenea un factor, pentru că așa cum spuneai și tu, dl Raisi este un descendent al Profetului Mohammed, poartă un turban negru și mulți oameni îl respectă doar pentru că sunt religioși. Rămâne să vedem dacă dl Raisi și cabinetul său vor folosi religia drept calea prin care vor conduce țara sau nu.

Dar aș spune că experții și analiștii cred că pentru a reduce măcar puțin gradul ridicat de nemulțumiri ale oamenilor, vom avea o serie de libertăți, cel puțin pe termen scurt. Anumite libertăți în care oamenii cred, pe care oamenii le vor practica în diferite domenii. Deci, nu este „dracul atât de negru”, să așteptăm și să vedem ce se va întâmpla.

Cristina Cileacu: Mohammad, dă-ne câteva exemple, pentru că dacă vorbim despre Iran, avem în mare parte perspectiva media vestice, dă-ne câteva exemple de relaxare a restricțiilor. Cum este să trăiești în Iran, pentru că tu locuiești în Teheran?

Mohammad Hashemi: Să spunem că autoritățile cer femeilor să poarte hijab, acel văl obligatoriu. Sunt anumite restricții, sunt femei care nu vor să poarte acest văl și în același timp, autoritățile spun că poliția și gardienii trebuie să impună purtarea acestui văl. Cu toate acestea, sunt multe femei care își poartă vălul într-o manieră foarte relaxată, deci nu este chiar așa de strictă impunerea purtării vălului. Autoritățile încearcă să reducă restricțiile impuse. Ele sunt pe hârtie, dar la nivelul societății situația este complet diferită, pentru că suntem o țară de 80 de milioane de oameni și nu toată lumea este dornică să respecte restricțiile, în egală măsură, autoritățile nu au metodele să impună toate aceste limitări.

Semnale pesimiste legate de economie

Economia iraniană este foarte afectată de anii de sancţiuni, scăderea veniturilor din vânzările de petrol şi desigur, ca în restul lumii, de pandemia de Covid-19. Evident, toate acestea au un efect puternic asupra cetăţenilor obişnuiţi în primul rând.

Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre economie, pentru că atât de mulți ani de sancțiuni au afectat evident economia iraniană, iar iranienii suferă destul de mult din cauza limitărilor și lipsurilor de diferite produse, care sunt așteptările de la noul președinte-ales, în privința economiei? Cariera sa este religioasă, dar principala problemă a Iranului este economia.

Mohammad Hashemi: Ai perfectă dreptate. Dl. Raisi și-a condus campania electorală promovând îmbunătățirea economiei. El a pozat într-un fel de campion al săracilor, le-a spus oamenilor că el vrea să dezvolte economia. În același timp, știm că SUA și Iranul poartă discuții la Viena și putem spune că dacă aceste discuții au succes, dl Raisi va culege roadele relaxării sancțiunilor și dezghețarea multora dintre activele Iranului blocate în băncile străine, iar atunci am putea să vedem ceva îmbunătățiri economice. Bineînțeles, majoritatea populației vrea să aibă o situație mai bună.

Cristina Cileacu: Este ușor să îți găsești de lucru în Iran?

Mohammed Hashemi: Din cauza multor motive, sancțiuni, lipsa de resurse, de investiții străine, din tot felul de motive, este greu. Din cauza sancțiunilor, multe fabrici au fost închise și din lipsa investițiilor, din lipsa securității pentru investiții, poate, investitorii nu sunt dornici să-și investească banii în diferite zone. Evident, din toate aceste cauze nu este prea simplu să îți găsești de lucru. Nu am cifra exactă, dar mulți dintre cei care au studii universitare au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă potrivit cu diploma pe care o obțin.

Briza nouă din Golful Persic

Noul preşedinte din Iran vrea să îmbunătăţească relaţiile cu ţările din Golf. Marele rival din regiune este Arabia Saudită, liderul musulmanilor sunniţi, în timp ce Iranul este majoritar şiit. Motivul care stă la baza acestei lupte este dominaţia regională.

Cristina Cileacu: Dacă ne întoarcem la politicile pe care le-a anunțat președintele ales Raisi, a spus recent că vrea o îmbunătățire a relațiilor cu regiunea, dar și cu restul lumii. Poate cu excepția SUA, a declarat deja că nu vrea să-l întâlnească pe președintele american Biden. Dar asta va însemna de pildă că Iranul va începe să vorbească mai mult cu Arabia Saudită? Nici măcar nu spun Israel.

Mohammad Hashemi: De fapt, mulți experți regionali chiar cred acest lucru. Pentru consolidarea centrilor de putere, poate ministrul de externe din guvernul dlui Raisi va fi capabil să facă aranjamente mai bune, împreună cu aparatul de securitate și Gărzile Revoluționare, ca să se coordoneze în această direcție. Mulți experți cred că unul dintre avantajele guvernului dlui Raisi ar putea fi restabilirea și refacerea legăturilor cu țările arabe din Golf, cum a menționat și în conferința de presă de ieri. A spus și de refacerea legăturilor dintre Iran și Arabia Saudită. Dl Zarif (n.r – actualul ministru de externe) a reluat ideea reînnodării legăturilor dintre Iran și Arabia Saudită și multă lume este optimistă că în următoarele câteva luni vom vedea o apropiere între Iran și Arabia Saudită, dar și cu alte țări din Golful Persic.

Cristina Cileacu: Dacă tot l-ai pomenit pe dl Zarif, ce se va întâmpla cu el, va mai fi ministru al afacerilor externe sau nu?

Mohammad Hashemi: El a spus că după ce se retrage din postul de ministru de externe, va reveni la cariera universitară și va continua să predea. Nu va fi nimic special, dacă guvernul dl Raisi va dori, poate să folosească expertiza sa în diferite domenii.

Acordul nuclear, vital pentru economia iraniană

În 2015, Iranul și alte șase țări au ajuns la un acord major în privinţa operaţiilor nucleare iraniene, în schimbul ridicării unor sancțiuni, care îi afectează economia. Donald Trump a scos America din acest acord. Joe Biden vrea să refacă aranjamentul, dar pentru că între timp situaţia s-a schimbat, se poartă încă negocieri.

Cristina Cileacu: Ultima întrebare este despre acordul nuclear. Ai spus mai devreme că sunt negocieri, pentru moment este o pauză, toți au plecat acasă să-și întrebe guvernele cum să meargă mai departe. De ce este atât de important pentru Iran să reintre în acord?

Mohammad Hashemi: Sancțiunile impuse de SUA au avut un impact negativ asupra economiei iraniene și a felului în care este condusă țara. Așa că mulți din guvern și autoritățile speră că vor putea ajunge la un acord legat de relaxarea sancțiunilor din partea SUA. În același timp, multe dintre promisiunile dlui Raisi depind de acest factor al relaxării sancțiunilor, pentru că, am spus și mai devreme, ar însemna o dezghețare a activelor iraniene, care ar ajuta economia să ia avânt, să se revigoreze. Mulți experți spun că guvernul dlui Raisi va culege roadele relaxării sancțiunilor și apoi vom vedea o îmbunătățire a situației economiei din țară.