Parchetul General a publicat rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”. Inculpații au făcut parte din conducerea vechiului regim comunist



Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat, marţi, pe pagina de internet a instituţiei, rechizitoriul din dosarul „Revoluţiei”. Volumul 1 al rechizitoriului are 345 de pagini.

Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate și părți civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conținutul rechizitoriului, precum și interesul public față de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, se arată în declarația publică a Parchetului, citată de Agerpres.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Volumul 1 al rechizitoriului are 345 de pagini și poate fi consultat AICI

Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect cercetarea faptelor săvârşite în contextul Revoluţiei Române din decembrie 1989 şi a circumstanţelor care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a multor persoane, vătămări psihice grave, pe întregul teritoriu al României, privindu-i pe inculpaţii

Iliescu Ion, fost preşedinte al României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp.,

Voiculescu Voican Gelu, fost viceprim-ministru al Guvernului României, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp. și

Gl. (Rtr.) Rus Iosif, fost comandant al Aviaţiei Militare, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, prev. de art. 439 lit. a, g, i şi k din Codul penal, cu aplicarea art.5 Cp.,

EXPUN URMĂTOARELE:

Revoluţia Română din decembrie 1989 s-a caracterizat printr-o succesiune de justificate proteste populare, revendicări de natură socială şi politică, lupte de stradă, demonstraţii cu caracter de masă, represiuni armate violente, care au debutat la Timişoara în ziua de 16 decembrie 1989, apoi au continuat în Bucureşti şi alte oraşe ale României începând cu după-amiaza zilei de 21 decembrie 1989, culminând cu părăsirea sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR) de către cuplul prezidenţial Ceauşescu Nicolae şi Elena, la data de 22 decembrie 1989 (orele 12.06), moment ce a însemnat pierderea prerogativelor puterii de stat de către aceştia şi sfârşitul dictaturii comuniste în ţara noastră.

Ulterior, începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, pe întregul teritoriu al României, a fost declanşată, cu intenție, o amplă, sistematică şi deosebit de complexă acţiune militară de inducere în eroare, unică în istoria naţională, cauză de survenire a unui număr foarte mare de decese, răniri de persoane, suferinţe psihice, lipsiri grave de libertate.

Este foarte important de subliniat că împrejurările care au dus la survenirea, în decembrie 1989, a numeroaselor decese și răniri de persoane, au constituit, în timp, obiectul cercetării în numeroase dosare penale instrumentate de parchetele militare.

Activitatea de cercetare s-a declanşat chiar în ziua de 22.12.1989, când au fost efectuate primele cercetări în legătură cu decesul ministrului apărării, generalul Vasile Milea.

Ulterior, urmare situaţiilor complexe generate de evenimentele care s-au succedat în întreaga ţară cu un dinamism fără precedent, activitatea de cercetare a fost extinsă în toate zonele şi localităţile României în care s-a înregistrat uciderea sau rănirea prin împuşcare a unor persoane, respectiv reţinerea unor participanţi la demonstraţiile anticomuniste sau distrugerea în parte sau în totalitate a unor imobile”, se arată în primele pagini ale rechizitoriului.

Câteva dintre precizările care se regăsesc în rechizitoriu:

  • Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetării în 4.544 de dosare penale. 
  • Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a efectuat cercetarea în 1244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în 2564 dosare. 
  • Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în raport de zonele în care avut loc evenimentele. 
  • În raport de competenţa parchetelor militare, în 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile. 
  • Raportat la gradul de complexitate al unor cauze, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 
  • În 1882 de dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se în cele mai multe situaţii cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr.pen cu referire la eroarea de fapt, dar şi cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr.pen referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului. 
  • În alte 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989.
  • Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Pe 3 august 2022, Dosarul Revoluției a fost trimis din nou în instanță de procurorii militari. Ion Iliescu este acuzat că în perioada 22-30 decembrie 1989, în mod repetat a indus în eroare opinia publică prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate, cu consecința amplificării psihozei generalizate a terorismului. 

Faptele lui au generat o stare de pericol iminent și grav pentru mare parte a populației civile, se arată în rechizitoriul procurorilor militari.

Citește și: Ce mai fac “foștii”. Ion Iliescu “iese la scurte plimbări”, scrie volumul 2 din Memorii și se uită la snooker pe tv

Editor : Marco Badea



Citește mai mult..