Pană de curent în Energodar, din cauza bombardamentelor. Centrala nucleară Zaporojie nu mai are nicio sursă de energie externă
[ad_1]
Forțele ucrainene au eliberat, de la începutul lunii septembrie, peste 1.000 de kilometri pătrați de teritoriu ocupat de ruși, a anunțat joi noapte președintele Volodimir Zelenski în mesajul său zilnic. Ucraina intenționează să ceară Rusiei despăgubiri de război în valoare de peste 300 miliarde de dolari, potrivit ministrului ucrainean al justiţiei, Denis Maliuska.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Vitali Kliciko le cere europenilor să nu îşi piardă încrederea în Ucraina
ACTUALIZARE 20.15 Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a făcut apel vineri la continuarea sprijinului statelor europene pentru Ucraina în faţa invaziei ruse, relatează dpa, citată de Agerpres.
Kliciko a cerut comunităţii europene să rămână în continuare alături de Ucraina şi să creadă în ea, într-un mesaj video adresat cu ocazia la conferinţei Uniunii Creştin Democrate (CDU), desfăşurată la Hanovra.
Primarul capitalei ucrainene a afirmat că Ucraina luptă de partea democraţiei, reprezentând şi apărând întreaga Europă, şi a cerut un sprijin de încredere cu toată convingerea.
Liderul CDU, Friedrich Merz, a declarat că Vitali Kliciko a vrut să participe personal la conferinţă, însă a trebuit să-şi anuleze deplasarea din cauza actualei situaţii din ţară. Merz i-a transmis salutări călduroase lui Kliciko şi a reafirmat loialitatea CDU faţă de Ucraina.
AIEA: Centrala nucleară Zaporojie e pusă în pericol de o întrerupere totală a energiei electrice în oraşul Energodar
ACTUALIZARE 19.45 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a informat vineri în legătură cu o „întrerupere totală a energiei electrice” în oraşul ucrainean Energodar, unde se află centrala nucleară Zaporojie, situaţie care „pune în pericol siguranţa operaţiunilor” centralei, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Este complet inacceptabil. Această situaţie nu poate continua”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi, într-un comunicat, cerând „încetarea imediată a bombardamentelor în zonă”.
De câteva săptămâni, domneşte confuzia în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, ocupată de ruşi, care a fost ţinta mai multor bombardamente de care Kievul şi Moscova se acuză reciproc.
„Infrastructura electrică care alimentează oraşul a fost distrusă de loviturile la nivelul termocentralei, provocând o întrerupere totală a furnizării apei şi energiei electrice”, a explicat Grossi, informat de cei doi experţi ai AIEA prezenţi la faţa locului.
„Având în vedere intensificarea bombardamentelor care continuă, este puţin probabil că va fi posibilă restabilirea alimentării cu energie electrică necesară centralei”, a adăugat şeful AIEA, care s-a deplasat la centrala Zaporojie la începutul lunii septembrie.
În aceste condiţii, operatorul ucrainean Energoatom „plănuieşte să închidă singurul reactor aflat în funcţiune”, care produce în prezent energia electrică necesară pentru răcirea combustibilului nuclear şi siguranţa centralei.
Dacă este necesar, toate sistemele centralei vor trebui să se bazeze pe generatoare de urgenţă care funcţionează pe motorină, avertizează AIEA.
Mai mult, din cauza acestor circumstanţe „dramatice cu care se confruntă locuitorii din Energodar”, personalul necesar pentru menţinerea securităţii centralei nucleare ar putea să nu mai fie disponibil.
Rafael Grossi a cerut din nou, în comunicat, instituirea unei zone de securitate în jurul centralei.
Civilii sunt evacuați din orașele controlate de ruși în regiunea Harkov, după contraofensiva ucraineană
ACTUALIZARE 19.25 Un oficial instalat de Rusia în regiunea ucraineană Harkov a declarat vineri că civilii sunt evacuați din trei orașe controlate de Rusia în regiunea unde Ucraina a lansat o contraofensivă surpriză, relatează Reuters.
Potrivit lui Vitali Gancev, este vorba despre orașele Izium, Kupiansk și Veliki Burluk.
Oficialul a declarat că evacuările au avut loc în principal din Kupiansk și Izium, dar a adăugat: „Am primit acum vestea că Veliki Burluk se află sub focul artileriei, așa că oamenii, bineînțeles, au fost rugați să plece în așezări mai sigure”.
Gancev a anunțat că se va adresa pentru ajutor autorităților din regiunea Belgorod din sudul Rusiei dacă vor exista probleme în relocarea persoanelor evacuate.
Kupiansk și Izium sunt noduri logistice vitale pentru armata rusă în regiunea Donbas din estul Ucrainei și ambele par direct amenințate de o contraofensivă ucraineană dramatică despre care Kievul spune că a depășit cu până la 50 km liniile rusești în această săptămână.
Institutul pentru Studiul Războiului a prezis vineri că forțele ucrainene vor recuceri probabil Kupiansk în 72 de ore.
Televiziunea de stat a Rusiei recunoaște o „victorie substanțială” a armatei Kievului
ACTUALIZARE 17:30 Televiziunea rusească de stat a difuzat vineri un interviu ce recunoaște că armata Kievului a reușit o „victorie substanțială”, după ce forțele ucrainene au spart linia frontului într-un avans-fulger, transmite Reuters.
Avansul ucrainean de lângă Harkov a fost cel mai rapid raportat de oricare dintre cele două părți în ultimele luni și este unul dintre cele mai mari schimbări de ritm în război de când forțele Rusiei au abandonat un asalt dezastruos asupra capitalei Kiev în martie.
Analiștii militari occidentali spun că avansul îi plasează pe ucraineni în raza de tragere asupra principalei gări pe care se bazează Moscova pentru a-și susține forțele armate în estul Ucrainei și ar putea tăia aprovizionarea pentru mii de soldați ruși.
După o zi în care nu a furnizat aproape niciun răspuns, ministerul rus al apărării a publicat imagini cu trupele sale care se grăbesc să întărească zona.
„Faptul că a avut loc o breșă în apărarea noastră este deja o victorie substanțială pentru forțele armate ucrainene”, a declarat șeful administrației pro-ruse ce a fost instalată să ocupe provincia Harkov, Vitali Gancev, în cadrul unui interviu la televiziunea rusă de stat. Legislația rusă interzice toate reportajele privind conflictul care deviază de la relatările oficiale.
Kremlinul a refuzat să comenteze avansul de 50 de kilometri al trupelor ucrainene prin Balakliia, care pare să-i fi luat pe ruși prin surprindere. Administrația Moscovei a îndreptat întrebările către armata rusă.
Ucraina nu permite jurnaliștilor independenți să intre în acea zonă pentru a confirma amploarea avansului, însă site-urile de știri ucrainene au arătat imagini cu trupe care cântă și strigă din vehicule blindate trecând în viteză pe lângă semne de circulație cu numele orașelor controlate anterior de ruși.
„Vedem un succes în Herson acum, vedem succes în Harkov și asta este foarte, foarte încurajator”, a declarat Secretarul american al Apărării Lloyd Austin în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său ceh la Praga.
Institutul pentru Studiul Războiului spune că ucrainenii se află acum la doar 15 kilometri de Kupiansk, un nod feroviar pentru principalele linii pe care Moscova se bazează pentru a aproviziona forțele sale pe câmpurile de luptă din est.
Statul Major al Forțelor Ucrainene a spus anterior vineri că forțele rusești în retragere încercau să evacueze personalul rănit și echipamentul militar avariat lângă Harkov.
Șeful NATO le cere aliaților să furnizeze uniforme de iarnă armatei ucrainene
ACTUALIZARE 17:14 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat vineri aliații să aprovizioneze Kievul cu echipament de iarnă, cum ar fi îmbrăcăminte, corturi și generatoare, pentru a permite trupelor ucrainene să continue lupta împotriva invaziei rusești în sezonul rece, transmite Reuters.
Temperaturile medii de iarnă sunt sub zero grade Celsius pentru o mare parte a țării și nu este neobișnuit ca temperaturile să scadă până la minus 15 grade Celsius.
Secretarul general al NATO a follosit apoi expresia „Winter is coming” (se apropie iarna) făcută celebră de serialul Urzeala Tronurilor.
„Iarna se apropie, va fi greu și, prin urmare, trebuie atât să continuăm să furnizăm arme și muniții, dar și îmbrăcăminte de iarnă, corturi, generatoare și tot echipamentul specific care este necesar pentru iarnă”, a declarat Stoltenberg reporterilor după întâlnirea cu secretarul de stat american Antony Blinken la Bruxelles.
„În parte pentru că dimensiunea armatei ucrainene tocmai a crescut atât de mult, au nevoie de mai mult din acest tip de echipament de iarnă, iar NATO se concentrează în special pe modul în care putem furniza zeci de mii de, de exemplu, uniforme de iarnă”, a adăugat Stoltenberg.
Vineri, trupele ucrainene care avansau rapid se apropiau de principala cale ferată care aprovizionează forțele rusești din estul țării, după ce prăbușirea unei secțiuni a liniei frontului rusesc a provocat cea mai dramatică schimbare de ritm a războiului de după primele săptămâni ale invaziei.
A fost prima înaintare fulgerătoare de acest fel raportată de ambele părți de luni de zile, într-un război caracterizat în principal de bătălii crâncene pe linia frontului, de când Rusia a abandonat atacul său nereușit asupra capitalei Kiev în martie.
Stoltenberg a făcut apel la aliații NATO să accelereze producția de apărare, precum și să își aprovizioneze propriile stocuri pentru a putea livra mai multe arme Kievului.
Rusia avertizează Occidentul: „Plafonarea prețurilor la energia rusească va crea o podea alunecoasă sub propriile picioare”
ACTUALIZARE 16:42 Rusia a avertizat vineri Occidentul că planurile de a încerca să plafoneze prețul exporturilor de petrol și gaze ale Rusiei ca represalii pentru războiul din Ucraina vor eșua și vor duce în cele din urmă la instabilitatea Statelor Unite și a Europei, relatează Reuters.
Invazia din Ucraina a determinat clienții din Uniunea Europeană să își reducă achizițiile de energie rusească, în timp ce atât G7, cât și UE încearcă să impună un plafon de preț pentru petrolul și gazele rusești.
Cu puțin timp înainte ca UE să anunțe miercuri un plafon de preț pentru gazul rusesc, președintele Vladimir Putin a amenințat că va întrerupe livrările dacă vor fi impuse astfel de limite, avertizând Occidentul că va îngheța precum coada lupului dintr-un basm.
Grupul celor șapte mari țări industrializate vrea să impună un plafon al cotației petrolului care să interzică asigurarea, finanțarea și intermedierea încărcăturilor de petrol care au un preț peste un plafon de preț care urmează să fie stabilit pentru țiței și două produse petroliere.
Citește continuarea AICI
Șeful Pentagonului, despre contraofensiva ucrainenilor: „Este foarte, foarte încurajator”
ACTUALIZARE 15:30 Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a remarcat vineri succesul forțelor ucrainene în operațiunile lor din Harkov și Herson, scrie Reuters. Avansul puternic al ucrainenilor și contraofensiva-surpriză din Harkov au provocat pierderi imense rușilor, estimează serviciile occidentale de informații.
Trupele ucrainene au recucerit peste 700 de kilometri pătrați de teritoriu în sud și în regiunea Harkov din est, unde au avansat până la 50 de kilometri dincolo de liniile rusești și au eliberat peste 20 de sate, a declarat joi un general ucrainean.
„Vedem succese în Herson, vedem succese în Harkov, ceea ce este foarte, foarte încurajator”, a declarat Lloyd Austin la o conferință de presă în Cehia, alături de omologul său de la Praga.
Rusia împiedică accesul ONU la prizonierii de război ucraineni
ACTUALIZARE 14:33 Şefa misiunii ONU de supraveghere a respectării drepturilor omului în Ucraina a declarat vineri că Rusia nu permite accesul la prizonierii de război ucraineni, exprimându-şi îngrijorarea în contextul unor dovezi că unii dintre aceştia au fost supuşi torturii şi relelor tratamente, relatează Reuters şi AFP.
„Federaţia Rusă nu a acordat acces la prizonierii de război deţinuţi pe teritoriul său sau pe teritoriul aflat sub ocupaţia sa”, a declarat Matilda Bogner într-o video-conferinţă susţinută din Odesa.
„Aceasta este extrem de îngrijorător, dat fiind faptul că am documentat că prizonieri de război aflaţi în mâinile Federaţiei Ruse şi deţinuţi de forţele armate ale Federaţiei Ruse sau de grupări armate afiliate au suferit torturi şi rele tratamente”, a afirmat reprezentanta ONU, indicând că în unele locuri de detenţie, prizonierii nu au hrană adecvată, apă, îngrijire medicală şi instalaţii sanitare.
De la începutul invaziei ordonate de preşedintele rus Vladimir Putin, Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului a adunat informaţii despre o serie de încălcări la care au fost supuşi prizonierii de război.
Tortura, în special, dacă este dovedită în tribunal, „ar fi o crimă de război”, afirmă Matilda Bogner, citată de Agerpres.
Rusia neagă tortura sau alte forme de maltratare a prizonierilor de război. Moscova susţine că forţele sale sunt angajate într-o „operaţiune militară specială” pentru a dezarma ţara şi a-i elimina pe naţionaliştii de extremă dreapta pe care îi consideră o ameninţare la adresa securităţii Rusiei.
Până în prezent, ONU a probat că cel puţin 416 persoane au fost victime ale unor detenţii arbitrare sau dispariţii forţate în teritoriul ocupat de Rusia sau în zonele controlate de forţele armate ruse şi de grupurile armate afiliate la momentul producerii faptelor. Dintre acestea, 16 au fost găsite fără viaţă, iar 166 au fost eliberate.
De asemenea, misiunea a înregistrat 51 de arestări arbitrare şi alte 30 de cazuri care seamănă cu dispariţiile forţate comise de forţele de securitate ucrainene, notează AFP.
ONU a obţinut un „acces neîngrădit” în locurile de detenţie controlate de Kiev, în timp ce Moscova nu a permis accesul la prizonierii de război pe care îi deţine pe teritoriul său sau în zonele controlate de forţele proruse, a indicat Bogner, adăugând că Naţiunile Unite au cunoştinţă de cel puţin patru femei prizoniere de război care sunt însărcinate şi care sunt deţinute de Moscova şi de grupurile armate afiliate ei.
Misiunea a primit şi informaţii despre situaţia dezastruoasă din închisoarea de la Olenivka, pe teritoriul separatist din estul Ucrainei, unde mulţi prizonieri de război ucraineni suferă de boli infecţioase, inclusiv hepatita A şi tuberculoză.
Într-o clădire a închisorii din Olenivka, zeci de prizonieri de război ucraineni au fost ucişi la sfârşitul lunii iulie în urma unui atac de care Kievul şi Moscova se acuză reciproc. O misiune a ONU este aşteptată aici pentru o investigaţie independentă.
Pe teritoriul controlat de Ucraina, ONU a documentat de asemenea cazuri de tortură şi rele tratamente aplicate unor prizonieri de război, în general în timpul capturării acestora, sau în cursul primelor interogatorii ori în timpul transportării lor în locurile de detenţie.
Nouă civili au fost uciși în regiunea Donețk
ACTUALIZARE 12:19 Nouă civili au fost uciși și 23 au fost răniți de forțele ruse în regiunea Donețk, potrivit oficialilor ucraineni, notează The Guardian.
Într-un mesaj pe canalul său de Telegram, Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare regionale Donețk, a declarat: „Rusia ucide civili!” „Pe 8 septembrie, rușii au ucis nouă civili din regiunea Donețk: cinci în Bakhmut, doi în Zaitsevo, unul în New York și unul în Fedorovka. Alte 23 de persoane au fost rănite”, se mai arată în mesajul oficialului ucrainean.
Kirilenko a adăugat că în prezent nu este posibil să se stabilească câte persoane au fost ucise în Mariupol și Volnovas.
„Toți rușii vor fi trași la răspundere pentru crimele lor pe pământul nostru!”, a mai spus Pavlo Kirilenko.
Imagini cu soldații ucraineni întâmpinați de cetățeni în orașele recucerite din Harkov
ACTUALIZARE 12:10 Imaginile filmate în orașul Balaklia din Harkov îi arată pe rezidenți în timp ce întâmpină soldați după recucerirea orașului de către forțele ucrainene.
Balaklia se află la aproximativ 70 km sud-est de orașul Harkov, în centrul teritoriului unde Ucraina a lansat o contraofensivă majoră.
Un clip postat pe twitter de jurnalista ucraineană Nataliya Gumenyuk arată bărbați și femei ieșind dintr-o clădire pentru a îmbrățișa soldații când ajung. Unii dintre oameni pot fi văzuți că plâng.
Un alt video arată două femei care îmbrățișează soldații dunați în fața unei clădiri.
Antony Blinken: Europa are o ocazie imensă să se desprindă de dependența energetică rusească
ACTUALIZARE 12:02 Europa are o „oportunitate imensă” să se desprindă de dependenţa sa energetică de Rusia, care a oprit livrările de gaze, a afirmat vineri şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, înainte de a se deplasa la sediul NATO de la Bruxelles, informează AFP.
„Există o oportunitate imensă (…) de desprindere, odată pentru totdeauna, de această dependenţă faţă de Rusia, de debarasare de această putere pe care Rusia o are asupra Europei utilizând energia ca o armă”, a spus Blinken în faţa presei, înainte de a pleca din Polonia spre Bruxelles, la o zi după vizita la Kiev, notează Agerpres.
Europenii şi-au fixat ca obiectiv să renunţe la dependenţa de hidrocarburile din Rusia, evitând în acelaşi timp să se afle în situaţie de criză energetică.
Rusia a întrerupt la sfârşitul sfârşitul săptămânii trecute livrările prin gazoductul Nord Stream, dând asigurări că sancţiunile care i-au fost impuse din cauza invadării Ucrainei împiedică mentenanţa unei turbine.
Până acum, Moscova a profitat de pe urma creşterii explozive a cotaţiilor la energie, deşi exporturile sale de gaze şi petrol au scăzut.
Vineri, cu prilejul vizitei sale la sediul NATO, Blinken va insista de asemenea asupra „unităţii” membrilor organizaţiei pentru „a se asigura că Alianţa noastră va fi cât se poate de puternică pentru a descuraja orice nouă agresiune a Rusiei”.
„Fii puternic, Kiev. Plec cu respectul dublat pentru ferocitatea, curajul și încrederea dumneavoastră că Ucraina va învinge. Suntem ferm alături de dumneavoastră în timp ce vă apărați libertatea și independența, iar sprijinul nostru este neclintit”, a mai spus secretarul de stat al SUA într-un mesaj pe twitter.
În Rusia au început alegerile municipale și regionale, pe fondul invaziei în Ucraina
ACTUALIZARE 11:07 Alegeri municipale şi regionale au debutat vineri în Rusia, programate să se desfăşoare pe durata a trei zile şi la care alegătorii vor putea participa atât fizic, cât şi prin vot electronic, pe fundalul campaniei militare ruse în Ucraina, relatează EFE.
Secţiile de vot – peste 38.000 în total – vor fi deschise în intervalul orar 08:00-20:00 vineri, sâmbătă şi duminică, notează Agerpres.
Potrivit autorităţilor electorale ruse, în cadrul acestor scrutine urmează să fie aleşi peste 31.000 de deputaţi şi funcţionari în 82 de regiuni ale ţării, inclusiv 14 guvernatori, pentru care vor putea vota peste 44 de milioane de alegători din întreaga ţară.
Preşedinta Comisiei Electorale Centrale din Rusia, Ella Pamfilova, a calificat campania electorală drept „destul de competitivă, energică şi animată”, subliniind totuşi că aceasta a fost una „dintre cele mai liniştite” din ultimul deceniu.
Directorul Centrului de analize politice şi cercetări sociale din Rusia, Pavel Danilin, a declarat pentru agenţia rusă oficială de presă TASS că vor fi nişte alegeri foarte competitive, la care „participă 80% din partidele politice din Rusia, 22 din 28. Unsprezece partide participă la alegerile pentru funcţia de guvernator şi 22 de formaţiuni la alegeri legislative şi municipale”.
Chiar şi aşa, candidaţii din opoziţie au denunţat că au fost înlăturaţi sub diferite pretexte din campania electorală, în timp ce, spre deosebire de anii precedenţi, practic nu se observă nicio propagandă electorală şi nici nu au avut loc manifestaţii de sprijin sau proteste înaintea alegerilor.
La Moscova, vor avea loc alegeri în 125 din cele 146 de municipalităţi ale capitalei, urmând să fie aleşi 1.417 deputaţi municipali dintr-un total de peste 5.700 de candidaţi.
Pentru prima oară în istoria Federaţiei Ruse, CEC a delegat autorităţilor regionale alegerea perioadei de vot, din care cauză scrutinul se va desfăşura în decurs de trei zile în 26 de regiuni din Rusia, două zile în 15 regiuni, iar în 32 de regiuni doar o singură zi, în data de 11 septembrie. În plus, a fost permis votul anticipat, opţiune aleasă de aproximativ 16.500 de alegători din 23 de regiuni ruse.
Politico: Iarna va fi lungă. Atacul lui Putin asupra democrației funcționează în Europa
ACTUALIZARE 11:00 Pe măsură ce se apropie iarna, încep să se ivească „fisuri” în sprijinul Occidentului pentru Ucraina. Furtuna care se apropie îi confruntă pe liderii Europei cu adevărul dificil că, deși Rusia se chinuie pe câmpul de luptă împotriva Ucrainei, Kremlinul își duce războiul de cursă lungă împotriva bazei democratice a Europei, potrivit unei analize Politico Europe.
Prin piețele orașelor din Europa o scenă a început să fie tot mai prezentă de câteva luni: relatări tulburătoare ale martorilor oculari despre războiul din Ucraina, un apel de folosire a armelor împotriva cuceririi coloniale și solicitări din suflet adresate publicului pentru a ajuta.
Cu toate acestea, a existat o diferență importantă: participanții la un astfel de miting organizat la Berlin la sfârșitul lunii trecute nu purtau culorile ucrainene, ci pe cele din republicile separatiste Lugansk și Donețk, care sunt susținute de Kremlin. Ținta avertismentelor lor negre nu era Rusia, ci Statele Unite, scrie corespondentul șef al Politico Europe, Matthew Karnitschnig.
Citește continuarea AICI
Pierderile Rusiei, conform estimărilor armatei ucrainene
ACTUALIZARE 10:55 Alți 650 de soldați ruși au fost uciși în războiul din Ucraina, potrivit ultimei actualizări a Ministerului ucrainean al Apărării. În bilanțul postat pe Twitter se precizează că pierderile de personal ale Rusiei de la începutul războiului au ajuns la 51.900, în creștere față de 51.250 cât erau înregistrate joi.
Ministerului ucrainean al Apărării a adăugat că, de la începutul invaziei, Rusia a pierdut un total de 2.122 de tancuri, 4.575 de vehicule blindate de luptă, 239 de avioane și 211 elicoptere.
Tweet-ul s-a deschis și cu un citat dintr-o emisiune radio din cel de-al Doilea Război Mondial, transmisă copiilor din Commonwealth de regina Elisabeta a II-a în octombrie 1940, când încă prințesă.
„Când va veni pacea, amintiți-vă că noi, copiii de astăzi, va trebui să facem din lumea de mâine un loc mai bun și mai fericit”, spunea suverana britanică.
Premierul polonez se află la Kiev
ACTUALIZARE 10:45 Premierul polonez Mateusz Morawiecki se află la Kiev, unde va avea mai multe întâlniri și va discuta despre situația securității din Ucraina și din regiune. „Vor fi discutate chestiuni importante legate de situația geopolitică, inclusiv despre piața energiei, securitatea energetică și cea militară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului polonez, citat de presa poloneză.
Ucraina vrea despăgubiri de război de 300 mld. dolari
Kievul doreşte adoptarea unei rezoluţii de către Adunarea Generală a ONU care să stabilească un mecanism internaţional de compensare, a declarat Maliuska grupului media german Funke în comentarii publicate vineri.
În timp ce daunele provocate infrastructurii ucrainene de invazia rusă sunt estimate la valori ce depăşesc suma menţionată ca reparaţii de Maliuska, cifra de 300 miliarde de dolari reprezintă valoarea totală a activelor pe care Banca Naţională a Rusiei le deţine în ţările membre ale Grupului celor şapte state cele mai industrializate din lume (SUA, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Marea Britanie) şi care au fost îngheţate în baza sancţiunilor impuse Moscovei ca urmare a invaziei în Ucraina.
Pe lângă accesul la fondurile îngheţate ale statului rus, Maliuska a declarat că Ucraina doreşte totodată confiscarea activelor din străinătate ale companiilor de stat ruseşti şi ale proprietăţilor de la oligarhii ruşi.
Zelenski: peste 1.000 km2 de teritoriu eliberat
Separat, potrivit dpa, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că trupele ucrainene au recucerit de la începutul lunii septembrie peste 1.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ocupat anterior de forţele ruse în urma invaziei.
„În cursul operaţiunilor de apărare în curs de desfăşurare, eroii noştri au eliberat deja zeci de aşezări”, a spus Zelenski în discursul său de joi seara.
„În total, peste 1.000 de kilometri pătraţi din teritoriul nostru au fost eliberaţi de la 1 septembrie”, a adăugat el.
Zelenski confirmase anterior că forţele ucrainene au preluat controlul asupra oraşului Balakliia, în regiunea Harkov (nord-est), un alt indiciu că această contraofensivă împotriva trupelor ruse progresează din estul ţării, notează DPA.
Editor : B.P. | M.D.B.
[ad_2]
Citește mai mult..