Decizia a fost luată de România de a reduce numărul de membri ai Ambasadei Rusiei din București. Este necesar ca un număr de diplomați ruși să părăsească țara.
Ministerul de Externe din România a anunțat că a decis reducerea personalului diplomatic și tehnico-administrativ al Federației Ruse în România. Această decizie va fi pusă în aplicare într-un interval de 30 de zile și va duce la o reducere cu 51 de posturi, dintre care 21 sunt posturi diplomatice și 30 sunt posturi tehnico-administrative. Aceasta înseamnă că personalul rus din România va fi redus, efectiv, cu un număr de 40 de persoane – 11 dintre acestea sunt diplomați și alte 29 de persoane sunt din personalul tehnico-administrativ. Întrucât nu toate pozițiile de pe schema de personal rus din România sunt ocupate, se poate observa o diferență între numărul de posturi și numărul de personal aflat efectiv la post.
Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile art. 11, alin. 1, din Convenția de la Viena privind relațiile diplomatice din 18 aprilie 1961, care stabilește că „în lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menținut în limitele a ceea ce el considera ca rezonabil și normal, având în vedere împrejurările și condițiile existente în acest stat și nevoile misiunii în cauză”. Secretarul de stat pentru Afaceri Strategice i-a informat pe cei de la Ambasada Federației Ruse la București cu privire la această decizie și a precizat că Federația Rusă trebuie să aleagă care vor fi posturile reduse și care vor pleca din România.
Oficialii români au afirmat că Federația Rusă trebuie să pună în aplicare această decizie în termen de cel mult 30 de zile, iar în caz contrar, MAE va lua măsuri de punere în aplicare a deciziei prin retragerea acreditării unor membri ai personalului diplomatic și tehnico-administrativ al Federației Ruse în România pentru a asigura respectarea plafonului decis. Această măsură vine în contextul tensiunilor diplomatice dintre cele două țări și poate fi, de asemenea, o reacție la comportamentul Federației Ruse față de alte țări europene, cum ar fi Ucraina, și la implicarea sa în unele conflicte în această regiune.
Această decizie ar putea afecta relațiile dintre România și Federația Rusă și, mai mult decât atât, ar putea fi văzută ca o mișcare de încurajare pentru alte țări europene care au relații tensionate cu Federația Rusă să ia măsuri similare. Cu toate acestea, părțile implicate ar trebui să continue lucrul și să găsească soluții care să ducă la o abordare mai constructivă și cooperativă în ceea ce privește problemele de securitate regională și globală.