Depozitul imens de combustibil pe care România nu îi acordă atenție
România are un potențial uriaș în ceea ce privește eficiența energetică, însă este adesea ignorat sau subestimat. Eficiența energetică este considerată „primul combustibil” în cercurile energetice, deoarece este accesibil și gratuit. Cu toate acestea, mulți dintre noi alegem să ignorăm sau să ridiculizăm acest potențial, fiind influențați de istoricul nostru de raționalizare și de amintirile neplăcute din perioada comunistă. Este suficient să consumăm mai puțin decât media europeană, nu-i așa?
Cu toate acestea, realitatea este că clădirile din România, în proporție de 93%, sunt construite înainte de 1990 fără a respecta standardele actuale de eficiență energetică. Aceste clădiri nu au fost renovate de decenii, ceea ce duce la pierderi de energie aproape duble față de nivelul necesar pentru asigurarea confortului termic adecvat. Avem peste 242.000 de clădiri publice în România, ale căror consum de energie depășește 200-250 kWh/m2, comparativ cu media recomandată la nivel european de 140kWh/m2. Și avem peste 5 milioane de clădiri rezidențiale, dintre care mai puțin de 10% au fost renovate până în prezent. Dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, am putea economisi peste 6 miliarde de lei anual doar în clădirile publice. Acești bani ar putea fi folosiți pentru construirea de școli sau spitale, fără a menționa beneficiile adiționale privind securitatea aprovizionării și mediul înconjurător. În cazul clădirilor rezidențiale, locatarii ar putea economisi până la 44% din consum.
Astfel, avem un „depozit de combustibil” valoros, care, dacă este exploatat în clădirile publice, ne-ar permite să avem fonduri pentru proiecte de dezvoltare importantE. În loc să cheltuim bani în mod iresponsabil în încălzire sau răcire, am putea avea economii pe care să le direcționăm către investițiile în domeniul educației sau al sănătății. Desigur, renovarea clădirilor necesită costuri și timp. Este nevoie de proiectanți și companii de construcții care să poată acoperi volumul lucrărilor, materialele și costurile implicate.
Cu toate acestea, o analiză a informațiilor publice arată că în București, de exemplu, primăriile reabilitează în medie aproape 200 de blocuri pe an, în timp ce în fiecare sector există încă între 1200 și 1400 de blocuri care așteaptă reabilitare, dintr-un total de aproximativ 16.000 de blocuri. Luând în considerare prețurile actuale, costurile medii pentru reabilitarea energetică a unui bloc de 8 etaje sunt de aproximativ 1 milion de euro, iar lucrarea în sine durează 4-5 luni, în timp ce obținerea de avize și aprobări poate dura 2 ani. Astfel, ar fi nevoie de cel puțin 80 de ani și 16 miliarde de euro doar pentru București. Desigur, acestea sunt estimări aproximative, dar arată cât de important este să planificăm eficiența energetică pe termen lung și cât de valoroasă este alegerea unor modificări imediate de comportament care să economisească bani.
Există numeroase măsuri de eficiență energetică pe care le putem aplica în clădirile publice, școli, spitale și alte spații comune. Acestea includ mentenanța corectă a echipamentelor de încălzire și răcire, ventilația și iluminarea adecvată, utilizarea senzorilor de mișcare, utilizarea corectă a echipamentelor electronice, verificarea izolării ferestrelor și reducerea utilizării lifturilor. Pe de altă parte, pentru planificarea și realizarea lucrărilor de investiții în eficiența energetică, este importantă conștientizarea fiecăruia dintre noi și implicarea în dialogul cu autoritățile locale pentru clădirile publice sau în comunitatea de la nivelul asociațiilor de locatari pentru spațiile comune. În aceste cazuri, nu este vorba doar de eficiența energetică, ci de decizia noastră de a ne implica activ în luarea deciziilor pentru comunitatea noastră.
România are un potențial imens în ceea ce privește eficiența energetică, iar exploatarea acestui potențial ne-ar putea aduce beneficii directe în dezvoltare. Chiar dacă consumăm sub media europeană, nu înseamnă că putem permite risipa de energie atunci când avem resurse pe care le putem folosi în mod mai eficient pentru proiectele de dezvoltare ale țării. În concluzie, eficiența energetică este o opțiune valoroasă și viabilă pentru România, iar exploatarea acestui potențial ar trebui să fie o prioritate națională.
Acest material face parte din proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente”, lansat de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și sprijinit prin granturile acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.