Disputa în rândul guvernului german a izbucnit în urma unei lipse de 60 de miliarde de euro în buget: „Frâna” de îndatorare, subiect de controverse încă o dată.
Primele certuri au izbucnit în guvernul german după ce Curtea Constituțională a anulat o sumă de 60 de miliarde de euro pe care intenționa să o cheltuie pe proiecte de investiții și susținere a industriei. Frâna privind îndatorarea publică, prevăzută de Constituție, a fost punctul central al disputei, conform Reuters.
În acest context, arhitectura de putere care decide asupra finanțelor țării a evidențiat tensiunile din coaliția care guvernează Germania. Cancelarul este Olaf Scholz, un social-democrat fost ministru de finanțe al Angelei Merkel. Pe durata mandatului său ca șef al finanțelor germane, Scholz a adoptat o abordare precaută, respectând prevederea constituțională care interzice un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB. Ministrul economiei, Robert Habeck, de la Partidul Verde, care militează pentru investiții și cheltuieli puternice în tranziția către o economie fără emisii de carbon, completează flancurile lui Scholz.
Însă Ministerul Finanțelor, care decide alocarea fondurilor și redactează bugetul, este controlat de FDP, un partid conservator fiscal. Christian Lindner, un conservator fiscal, a fost nominalizat de FDP pentru a conduce ministerul finanțelor.
Coaliția de guvernare, denumită „coaliția-semafor” în Germania, având în vedere culorile partidelor care o compun – roșu pentru SPD, galben pentru FDP și verde pentru Verzi – a devenit și mai tensionată după decizia Curții Constituționale. Aceasta a decis că un truc contabil utilizat de coaliție pentru a cheltui 60 de miliarde de euro pentru construirea unor locuințe eficiente din punct de vedere termic, subvenționarea energiei regenerabile și a producției de cipuri este incompatibil cu frâna impusă de Constituție.
Luni, ministrul economiei, Robert Habeck, a criticat frâna constituțională „inflexibilă” privind îndatorarea publică și a acuzat ministrul finanțelor, Christian Lindner, pentru intenția de a tăia unele subvenții planificate. Habeck a subliniat că tăierea acestor subvenții sociale de 60 de miliarde de euro ar avea consecințe dramatice pentru populație și a negat afirmațiile lui Lindner potrivit cărora se pot obține mai multe cu mai puțini bani.
Lindner nu a comentat afirmațiile lui Habeck și a menționat că analizează în continuare consecințele deciziei Curții Constituționale. Cu toate acestea, el a avertizat că această decizie lasă guvernul cu mai puțini bani pentru susținerea economiei și dezvoltarea infrastructurii. Lindner consideră că aceasta va obliga guvernul să modernizeze economia cu mai puține subvenții publice.
Opoziția germană acuză guvernul că este singurul responsabil pentru situația actuală. CDU și CSU, partenerii de coaliție ai SPD, au atacat măsura guvernului lui Scholz la Curtea Constituțională. Sebastian Brehm, purtătorul de cuvânt al CSU pe probleme de finanțe, a criticat atât declarațiile lui Habeck privind opoziția și Curtea Constituțională, cât și politicile nechibzuite și neconstituționale ale guvernului federal și coaliției de guvernare.
Decizia Curții Constituționale a creat o agitație politică în Germania. În decembrie 2021, social-democrații lui Scholz au ajuns la un acord cu Verzii și liberalii din FDP pentru a transfera 60 de miliarde de euro într-un nou fond pentru susținerea investițiilor verzi și a altor proiecte importante. Această sumă a fost împrumutată în timpul pandemiei de COVID-19 pentru susținerea economiei și a populației, însă nu a fost cheltuită. Transferul fondurilor a fost realizat retroactiv prin A Doua Lege de Rectificare Bugetară din 2021, care a modificat Legea Bugetului pe acel an.
Parlamentul german a fost de acord să suspende respectarea limitei de îndatorare pe durata pandemiei, când au fost necesare fonduri uriașe pentru susținerea economiei și a populației în timpul lockdown-urilor. Însă Curtea Constituțională a decis că această lege de rectificare bugetară este incompatibilă cu frâna prevăzută în Constituție și, prin urmare, este anulată. Această decizie a fost atacată în instanță de CDU și CSU.
Guvernul lui Scholz a amânat trimiterea propunerii de buget pentru anul 2024 în parlament ca urmare a deciziei Curții Constituționale. Există și riscul ca alte bugete speciale să fie atacate în instanță și anulate, având în vedere precedentul stabilit de către Curtea Constituțională. Germania deține 29 de astfel de bugete, care însumează 869 de miliarde de euro.
Aceste certuri din guvernul german evidențiază tensiunile din coaliția de guvernare și diversitatea de opinii în ceea ce privește politica fiscală și investițiile. În ciuda divergențelor, toate părțile vor trebui să găsească un consens și să depășească această situație pentru a asigura stabilitatea și dezvoltarea economiei germane.