Fenomenul de a aduce modificări prin acțiuni legislative
Curtea Constituțională (CC) este așteptată astăzi să se pronunțe asupra chestiunii privind numirea vicepreședinților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Aceste numiri au fost făcute printr-o hotărâre a Parlamentului, care a fost rectificată ulterior în Monitorul Oficial. Rectificarea a fost făcută în mod intenționat pentru a elimina una dintre obiecțiile de constituționalitate ridicate de autorii sesizării.
Dacă sesizarea va fi respinsă de CC, acest lucru echivalează practic cu validarea unei metode prin care actele normative pot fi modificate fără a fi necesar votul în Parlament și fără a respecta procesul legislativ prevăzut de Constituție.
În ultima perioadă, în România a apărut fenomenul de „legiferare prin rectificări”. Acest concept se referă la modificările aduse actelor normative prin intermediul rectificărilor, sărind astfel peste procedurile legislative stipulate de Constituție. Acest subiect a devenit foarte discutat în opinia publică în urma a două rectificări publicate recent în Monitorul Oficial.
Prin intermediul acestor rectificări, s-au adus schimbări semnificative la nivelul unor acte normative importante. De exemplu, în ceea ce privește hotărârea Parlamentului privind numirea vicepreședinților ANCOM, s-a schimbat data la care aceștia urmează să-și înceapă mandatele. Această modificare este una dintre problemele ridicate în cadrul sesizării trimise către CC.
Un alt exemplu de rectificare importantă este cea referitoare la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde s-a schimbat formula „media aritmetică a notelor” în „suma punctajelor”. Această modificare ridică întrebări cu privire la justificarea rectificării și la absența unei erori materiale. Este evident că media aritmetică nu este echivalentă cu suma punctajelor, iar această schimbare nu poate fi considerată o eroare materială.
Curtea Constituțională a fost sesizată cu privire la hotărârea Parlamentului privind numirile vicepreședinților ANCOM. Inițial, hotărârea nu conținea data de începere a mandatelor acestora. Prin urmare, data publicării în Monitorul Oficial ar fi coincis cu data de începere a mandatelor, respectiv 10 octombrie. După depunerea sesizării și ridicarea mai multor obiecții de neconstituționalitate, hotărârea Parlamentului a fost rectificată pe 25 octombrie, introdus la acest moment data de 11 octombrie ca dată de începere a mandatelor.
Decizia pe care judecătorii Curții Constituționale urmează să o adopte în acest caz este extrem de importantă, deoarece poate deschide precedente periculoase. CC trebuie să stabilească până unde poate merge noțiunea de eroare materială. Dacă rectificarea va fi validată, atunci acest mecanism de modificare a actelor normative prin intermediul rectificărilor poate fi utilizat și în alte situații, întrerupând astfel procesul legislativ prevăzut de Constituție. Acest mecanism a fost deja folosit pentru modificarea Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Rectificarea care a modificat sintagma „media aritmetică a notelor” în „suma punctajelor” subliniază și mai clar modificarea textului legii și absența unei erori materiale. Este evident pentru toată lumea că media aritmetică și suma punctajelor nu înseamnă același lucru.
În acest context, este important să facem distincția între erorile materiale și cele de raționament sau de apreciere greșită a efectelor pe care legea le poate avea. Erorile materiale sunt greșeli simple care apar în redactare, cum ar fi greșeli gramaticale, numerotări greșite sau nume de instituții scrise greșit. Există o procedură legală care permite corectarea acestor erori fără a necesita un alt vot în Parlament.
Pe de altă parte, erorile legate de fondul actului normativ, indiferent de cât de evidente sunt ele, se referă la soluția normativă adoptată și pot fi corectate doar prin intermediul unui alt act normativ. În cazul rectificării făcute la Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, schimbarea de la „media aritmetică” la „suma punctajelor” putea fi realizată printr-un proiect de lege sau printr-o ordonanță de urgență, și nu printr-o rectificare.
În concluzie, decizia pe care o va lua Curtea Constituțională în privința sesizării referitoare la numirile în ANCOM poate avea consecințe importante asupra modului în care se fac modificările la actele normative în România. Este esențial ca CC să respecte prevederile constituționale și să evite validarea unui mecanism care permite modificarea actelor normative în mod neconstituțional.