Lista țărilor din UE cu cea mai mare inflație. România este pe locul 7

In articol:

Țările din UE cu cea mai mare inflație. Până în iunie 2022 inflația a ajuns să crească semnificativ.

Cu toate acestea, Banca Națională a României (BNR) a majorat la 16,3% prognoza inflației pentru finalul acestui an. Se estimează o inflație de 11,2% pentru sfârșitul anului următor. 

BNR estima în august 2022 o inflație de 13,9% pentru finalul anului și de 7,5% pentru 2023.

Lista țărilor din UE cu cea mai mare inflație

Conform băncii centrale, rata anuală a inflației IPC este proiectată să urmeze o traiectorie ușor ascendentă până la sfârșitul anului.

Tendința descendentă va fi întreruptă temporar în  trimestul III 2023, odată cu ieșirea din vigoare a măsurilor de plafonare a prețurilor la bunurile energetice.

Citește și: VIDEO- BNR a majorat inflația la 16,3% pentru sfârșitul anului 2022

Un raport emis de Eurostat în luna iunie 2022 arată lista țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai mare inflație. Printre acestea se numără și România care a resimțit creșterea prețurilor.
Iată care sunt primele 10 țări din Uniunea Europeană care se confruntă cu o inflație mare:

1. Estonia-22%
2. Lituania-20,5%
3. Letonia- 19,2%
4. Cehia- 16,6%
5. Bulgaria- 14,8%
6. Polonia- 14,2%
7. România- 13%
8. Slovacia- 12,6%
9. Ungaria- 12,6%
10. Croația- 12,1%

Ce impact are inflația asupra economie unei țări

Inflația este prezentă în economia fiecărei țări. Inflația este cauzată de creșterea ofertei de bani într-o economie. Efectele inflației se resimt atât în rândul populației precum costurile de producție, preturile produselor finale sau valoarea dobânzii de referință. 

Inflația este un fenomen care poate porni de la mai mulți factori. Iată care sunt aceștia:

• Rezerve de bani: cauza principală a inflației poate fi creșterea ofertei monetare, peste creșterea economică.
• Cerere exclusivă pentru anumite clase de bunuri: creșterea costurilor de produse pentru anumite produse pot lansa inflația prin prisma creșterii costurilor pentru materiile prime necesare, majorarea accizelor sau taxe vamale noi.
• Datoria țării: odată ce datoria unei țări crește, automat vor crește impozitele sau imprimarea mai multor bani pentru a plăti datoria parțial sau total. Impozitele mari vor genera o creștere a prețurilor, iar imprimarea de bani induce o creștere a ofertei și automat devalorizarea monedei pe piață.
• Creșterea cererii: presupune că atunci când salariile cresc, oamenii vor cheltui, automat, mai mult. Va crește atât lichiditatea, cât și cererea pentru produse. Astfel, companiile vor crește prețurile până în punctul pe care consumatorii îl pot accepta.
• Rata de schimb: deprecierea monedei naționale face ca bunurile din străinătate să fie mai scumpe pentru consumatorii din țară, iar mărfurile proprii devin mai ieftine. Este un factor care crește competivitatea și vânzările, potrivit  primnet.ro.

Citește și: Mugur Isărescu aduce vești proaste despre scumpirile de la finalul anului

Repercusiunile inflației mari. Ca în orice fenomen, există și o serie de efecte:

• Scade puterea de cumpărare: creșterea prețurilor face ca puterea de cumpărare să scadă. Este afectat întregul proces de cumpărare, nu asupra unui singur produs.
• Sunt încurajate economiile: oamenii și companiile au tendința de a economisi atunci când văd că inflația este în creștere, mai ales dacă țin cont de randamentul ridicat al dobânzilor.
• Costurile pentru împrumuturi cresc: pentru a se proteja de eventualele situații delicate din rândul inflației, se adoptă politici monetare care presupun creșterea dobânzii de referință pentru ca evoluția prețurilor de consum să se mențină.
• Valuta națională este depreciată: raportat la alte monede străine, unde inflația este mai scăzută, moneda națională poate ajunge să fie depreciată, în cazul unei inflații ridicate. Dacă țara importă bunuri, trebuie să plătescă mai mulți bani în valuta locală, când moneda națională scade semnificativ de cea a statului de unde cumpără acele bunuri.

Citește și: Nori negri peste Europa. „Ne așteaptă câteva luni dificile”