Ansamblul de la Curtea Domnească a Târgoviștei este restaurat cu metode de lucru din vechime. Turnul Chindiei, în haină nouă

Vlad Dracul, fiul lui, Vlad Ţepeş, Petru Cercel, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu sunt doar o parte dintre voievozii a căror istorie se leagă de Curtea Domnească a Târgoviștei. Vechea capitală valahă a cunoscut și bătălii cu Mehmet Cuceritorul sau Sinan Pașa, dar se număra printre centrele importante al diplomației medievale. Istoria se învață cel mai bine din povești, iar locul mustește de trecut. De ce nu știm să ne promovăm mai bine? Tot Europa ne ajută și aici. La Curtea Domnească se fac lucrări de restaurare pe bani europeni.

Cristina Cileacu: Suntem la Târgovişte, vorbim cu primarul oraşului şi vrem să aflăm cum anume sunt folosite fondurile europene în oraşul Târgovişte, ca să înţelegem dacă aici mi-e bine, ţi-e bine.
Daniel Cristian Stan, primar Târgoviște: Pentru municipiul Târgovişte, accesarea de fonduri europene a reprezentat o şansă extraordinară. La Târgovişte s-au realizat câteva investiţii emblematice pentru oraşul nostru, discutăm despre un complex de nataţie unic în România, o valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, finalizat în august 2016, discutăm acolo de un bazin olimpic de înot, care este cel mai modern din România. Chiar şi în acest moment, de la darea în folosinţă, discutăm despre terenuri de sport, un ştrand, tobogane şi aşa mai departe, o zonă foarte-foarte frumoasă, care s-a dezvoltat extraordinar pe fonduri europene şi a reprezentat un hub de dezvoltare acolo, pentru că lângă am mai construit un teren de sport, mai construim o bază sportivă prin compania naţională de investiţii, mă rog, am dezvoltat foarte mult zona respectivă. De asemenea, un aspect foarte important pe care am vrut să-l urmărim, este reprezentat de şcoli, grădiniţe, creşe şi aşa mai departe. Ei bine şi pe această componentă, fondurile europene ne-au ajutat extraordinar de mult. Trebuie spus că fondurile europene reprezintă cea mai ieftină formă de finanţare, pentru că banii pe care trebuie să-i pună comunitatea locală sunt foarte puţini, de regulă numai 2% din valoarea totală a investiţiei.

Finanțarea cu fonduri europene, foarte importantă pentru dezvoltarea comunităților locale

Corneliu Ștefan, președinte CJ Dâmbovița: Cred că aceste axe de finanțare pentru România, în special pentru noi și pentru județul Dâmbovița sunt foarte importante pentru dezvoltarea comunităților locale. În județul Dâmbovița, ca să intrăm direct în subiect, avem foarte multe proiecte de promovare pentru județul nostru, proiecte care sunt importante la nivel național și nu numai. Aș vrea să încep cu un proiect important, al județului nostru și al României, Curtea Domnească din municipiul Târgoviște, un proiect care este finanțat de Consiliul Județean Dâmbovița, prin fonduri europene, un proiect de peste 5 milioane de euro, astăzi ne aflăm în plină reabilitare a Curții Domnești din municipiul Târgoviște și sper ca în maximum 2 ani de zile să terminăm acest proiect și să-l reintroducem în circuitul turistic din România. Sunt foarte multe proiecte finanțate și cred că aceasta este singura sursă de finanțare, mai ales anul acesta care știm cu toții, este un an foarte greu din punct de vedere al finațelor și al bugetului, venind după un an foarte greu din punct de vedere al sănătății, anul 2021 cred că ar trebui să ne axăm special pentru axele de finanțare de pe bani europeni.

Curtea Domnească de la Târgoviște, o parte semnificativă din istoria României

Târgoviştea şi Curtea Domnească înseamnă o parte semnificativă din istoria României. Centrul administrativ al Ţării Româneşti era recunoscut în epocă şi străinii care veneau cu treburi în regiune treceau obligatoriu pe la reşedinţa voievozilor. De altfel, ceea ce este astăzi ansamblul muzeal Curtea Domnească înseamnă un complex format din mai multe monumente, iar cel mai cunoscut este cu siguranţă Turnul Chindiei.

Cristina Cileacu: Vedem Turnul Chindiei cum practic nu l-am mai văzut niciodată. Este practic înfăşurat în schele. Ne explicaţi despre ce este vorba?
Ovidiu Cîrstina, director Complex Curtea Domnească: Bine aţi venit la Curtea Domnească din Târgovişte. Este vorba despre un proiect de restaurare a patru dintre monumentele Curţii Domneşti, un proiect care este implementat de Consiliul Judeţean Dâmboviţa, pe fonduri europene, un proiect amplu care vizează patru dintre monumente, aşa cum spuneam: Turnul Chindiei, Biserica Paraclis, Biserica Mare Domnească şi Biserica Sfânta Vineri, un proiect în valoare de aproximativ 19.656.000 de lei.
Cristina Cileacu: După cum auzim se lucrează, deci sunt şi banii puşi la lucru.
Ovidiu Cîrstina: Proiectul a demarat la jumătatea anului trecut, în 2020, pe 13 iulie şi a continuat, este constant, nu au fost întreruperi decât să zicem o săptămână două, în pragul sărbătorilor de iarnă. Lucrările, după cum vedeţi sunt avansate, atât în privinţa Turnului Chindiei, cât şi al bisericii Sfânta Vineri. În momentul de faţă, bine aţi subliniat, n-am mai văzut de mult Turnul Chindiei cu schele pe el, mai exact din 1995, când s-au mai făcut intervenţii de consolidare a Turnului Chindiei. În momentul de faţă se lucrează atât la interior, cât şi la exterior, pentru că Turnul avea nevoie de consolidare, de refacerea acelui trunchi de piramidă pe care îl putem vedea la baza lui, acele blocuri de piartă. De asemenea, la interior se refac toate tencuielile, vor fi câteva proiecte suplimentare pe platforma exterioară, sus, pentru protecţia vizitatorilor, de asemenea, lucrări de preluare a apei pluviale şi refacerea zidăriei la exterior, acolo unde prezintă probleme.
Cristina Cileacu: Turnul Chindiei este imaginea simbol pentru Târgovişte. Ce aşteptări aveţi, când toate schelele pe care le vedem acum vor fi jos, ce speraţi să se întâmple aici mai departe?

Turiștii români și străini vor redescoperi Turnul Chindiei într-o nouă haină

Ovidiu Cîrstina: Eu aş spune că este un simbol pentru noi, toţi românii, nu doar pentru Târgovişte. Este un monument emblematic pentru români şi pentru istoria noastră, un turn care a fost ridicat la jumătatea secolului XV, cel mai probabil construcţia a început în timpul domniei lui Vlad Dracu şi mai apoi continuată de fiul său, Vlad Ţepeş. Turnul a fost ridicat cu două scopuri, acela de observaţie, şi acum se poate vedea de sus oraşu, se pot vedea împrejurimile şi până mai departe, spre munţii Leaota, şi de asemenea un turn de apărare, deci două funcţiuni eminamente militare. Sigur că imaginea pe care o cunoaştem noi acum este o imagine pe care Turnul o capătă în secolul XIX-lea, după o intervenţie a arhitectului Schlatter. Ce aşteptări avem? Aşteptările sunt mari, pentru că sigur această finanţare pe fonduri europene şi cu susţinerea guvernului şi a CJ Dâmboviţa ne va aduce ca imagine Turnul Chindiei renăscut, am putea spune, prin aceste intervenţii şi de asemenea, am convingerea că oamenii, românii, turiştii în general şi nu doar românii, cât şi străinii vor redescoperi unul dintre cele mai importante monumente într-o nouă haină.

Ne place să ne lăudăm că avem o ţară cum nu-i alta mai frumoasă, dar ştim prea puţin să o punem în valoare. Facem turism cu mize mici, care nu ajută pe nimeni, nici localnicii, nici călătorii. Ce le scapă încă celor din industria turistică de la noi este faptul că oamenii au nevoie de experienţe diferite când vin într-o zonă şi că, diversificarea acestor activităţi dezvoltă mai mult decât o localitate, un oraş. Regiunile pot creşte împreună, dacă lucrează împreună. După principiul simplu: mi-e bine, ţi-e bine.

„Ar trebui să schimbăm mentalitatea și să avem o viziune de ansamblu”

Cristina Cileacu: În ce măsură aveți de gând să lucrați cu județele limitrofe, la dezvoltarea regiunii?
Corneliu Ștefan, președinte CJ Dâmbovița: Cu siguranță nu cred că cineva a gândit vreodată să se dezvolte doar pe raza unui singur județ sau a unei singure unități administrativ-teritoriale.
Cristina Cileacu: Cumva, dacă ne uităm în România, cam așa s-a întâmplat.
Corneliu Ștefan: Cred că ar trebui să schimbăm mentalitatea și să avem o viziune de ansamblu. Foarte important, pentru a avea această viziune de ansamblu, și eu de când sunt președintele CJ Dâmbovița chiar am promovat anumite proiecte în colaborare și cu județul Prahova și am avut discuții și cu președintele CJ Prahova și cu județul Brașov. În stațiunea turistică de interes național Moreni-Padina-Peștera vrem să avem un drum de legătură între județul Prahova și județul Brașov, care să plece din comuna Moreni, din această stațiune despre care am vorbit și să se unească cu stațiunea turistică Moeciu Rucăr-Bran, este un drum care va face legătura între cele două județe Brașov și Dâmbovița și nu în ultimul rând, legătura cu județul Prahova. Noi deja avem un proiect de reabilitarea drumului județean care pleacă din Prahova, 6km sunt pe raza jud. Prahova și continuă în stațiunea turistică, drumul de acces în stațiunea Moreni-Padina-Peștera.

Fondurile europene accesate pentru renovarea monumentelor istorice înseamnă încă ceva: publicul interesat să vină în vizită poate face acest lucru pentru preţuri simbolice. De exemplu, ca să intri în Complexul Muzeal Curtea Domnească trebuie să plăteşti maximum 12 lei.

La Curtea Domnească se vor desfăşura activităţi menite să-i atragă pe turişti şi în special pe copii

Cristina Cileacu: Ca să vizităm Curtea Domnească nu costă foarte mult, vor creşte ulterior preţurile? Adică, în proiectul european care se derulează, există prevăzute şi noi costuri referitor la vizitarea complexului?
Ovidiu Cîrstina, director Complex Curtea Domnească: Nu. În proiectul european, aşa cum ne-am angajat prin proiectul de management, în primul rând se vor desfăşura activităţi menite să-i atragă pe turişti şi în special pe copii, aici la Curtea Domnească, pentru a redescoperi istoria şi aceste meleaguri, să spunem aşa. Vor fi activităţi legate efectiv de fiecare monument în parte, cu istoria şi poveştile fiecăruia în spate, şi de asemenea, prin proiect, ne-am angajat că vom avea o creştere a numărului de vizitatori, anuală, în cei 5 ani de sustenabilitate, de 8,77%. În niciun caz preţurile nu vor creşte şi proiectul nu a fost condiţionat de creşterea preţurilor, din contră, în momentul de faţă, CJ Dâmboviţa a aprobat aceeaşi schemă de plată pentru toate muzeele, cu preţuri variind între 8 şi 12 lei, astfel încât toţi să aibe acces la istorie şi la cultură.

Restaurarea de monumente este o treabă migăloasă, care se face după reguli de manual. Constructorii sunt dificil de găsit, dar cunoaşterea meşteşugurilor este obligatorie, pentru că altfel se pune în pericol valoarea întregului ansamblu. Chiar dacă materialele care se folosesc sunt noi, metodele de lucru sunt cele din vechime.

Cristina Cileacu: Am tot vorbit despre operaţiuni care se fac pentru aceste monumente şi bineînţeles, pentru că emisiunea noastră se cheamă Europa. Mi-e bine, ţi-e bine, spuneţi-mi ce înseamnă proiectele acestea atât în momentul în care se lucrează la ele, cât şi după ce vor fi gata, pentru comunitate?
Ovidiu Cîrstina, director Complex Curtea Domnească: Păi, în primul rând este o gură de oxigen, putem spune. Era nevoie de aceste fonduri, pentru refacerea multor lucruri, pentru că aici nu vorbim doar de monumente, ci şi de infrastructură şi de alte lucruri care sunt atât de necesare cetăţenilor. Din punctul meu de vedere restaurarea acestor obiective are ca scop prelungirea vieţii Curţii Domneşti de la Târgovişte şi o dată cu salvarea monumentelor, pentru că trebuie să vedem aceste componente: salvarea monumentelor, prin lucrările de restaurare şi mai apoi componenta cealaltă de a le redeschide pentru turism, pentru atragerea vizitatorilor aici, la Târgovişte, ceea ce înseamnă şi din punct de vedere economic un câştig pentru oraş şi pentru judeţ.

Obiective turistice au renăscut grație fondurilor europene, o sursă de venit extrem de importantă

Cristina Cileacu: Avem încă un obiectiv din Curtea Domnească.
Ovidiu Cîrstina: Sigur că da, în spatele nostru se află Biserica Mare Domnească, unul dintre monumentele care de asemenea face obiectul intervenției de restaurare, o biserică extrem de importantă pentru tot ceea ce înseamnă ortodoxia română și în general istoria noastră. Este o biserică ridicată la anul 1584 de voievodul Petru Cercel, cel care avea să dea o nouă înfățișare Curții Domnești, prin ridicarea Bisericii Mari Domnești care se află în spatele nostru, un al doilea corp de palat și un zid de incintă menit să apere Curtea Domnească. La Biserica Mare Domnească vor fi intervenții în primul rând de revizie a ceea ce înseamnă acoperișul, de asemenea lucrări la exterior, la interior nu se fac lucrări. Este vorba de încadramente de ferestre, pavajele exterioare și de pridvorul bisericii. Este monumentul la care se vor face cele mai puține intervenții pentru că nu are probleme foarte mari, biserica fiind inclusă deja într-un proiect anterior și grosul, să spunem așa, a fost realizat atunci, de la structura de rezistență, acoperiș și așa mai departe. Singurul lucru de care mai are nevoie în momentul de față este legat de pictură. La interior putem vedea o pictură absolut impresionantă, de la 1698, realizată de meșterul Constantinos, la porunca domnitorului Constantin Brâncoveanu de a reînfrumuseța Biserica Mare Domnească. De altfel, Brâncoveanu o dată urcat pe tronul Țării Românești, Târgoviștea îi era la suflet, întrucât el, ca și copil, a crescut aici și a refăcut Curtea Domnească, o curte care fusese lăsată deoparte din porunca sultanilor, întrucât Târgoviștea și Curtea Domnească de la Târgoviște au fost considerate întotdeauna centre de luptă și rezistență antiotomană.

Cristina Cileacu: Cât de mult contează că banii vin dinspre Europa, adică dacă nu ar fi fost Uniunea Europeană s-ar fi putut face toate aceste proiecte?
Ovidiu Cîrstina: Este extrem de important, pentru că sunt bani nerambursabili și atunci, odată în plus, presiunea pe comunitatea locală este mai mică. Având acest sprijin de la Uniunea Europeană, este destul de consistent, contribuția ta scade, prin urmare, din punctul meu de vedere, aceste finanțări pe fonduri europene sunt foarte importante și cu siguranță vor duce la dezvoltarea localităților, a zonelor și în general a țării.
Cristina Cileacu: Ce le-ați spune celor care lucrează în România, în domeniul dvs și nu au îndrăznit încă să se apropie de aceste fonduri?
Ovidiu Cîrstina: Le-aș spune să se aplece cu mare grijă și mare atenție, pentru că este o sursă de venit extrem de importantă. Aici, în Dâmbovița, sunt obiective turistice care au renăscut efectiv grație acestor fonduri europene.