Arctica poate deveni luxuriantă și verde în viitor. „Nu e o problemă care să apară peste 20 de generații, ci poate chiar în 50 de ani”



Cu aproximativ 125.000 de ani în urmă, zone întregi din Arctica erau verzi, fiind acoperite de vegetație și arbuști. Pe măsură ce schimbările climatice au dus la încălzirea regiunii, oamenii de știință spun că Arctica ar putea deveni din nou verde.

Cercetătorii au analizat sute de mostre de ADN ale unor plante vechi de milenii, găsite pe fundul unui lac de pe insula Baffin, a cincea cea mai mare insulă din lume. Potrivit cercetătorilor de la universitatea din Colorado, această insulă nu a avut întotdeauna temperatura medie anuală de sub -9,5 grade Celsius. În urma analizelor făcute, ei au făcut descoperiri impresionante cu privire la speciile care existau în Arctica acum 125.000 de ani.

Au constatat, astfel, că mesteacănul pitic, originar din unele ecosisteme canadiene, creștea atunci cu 400 km mai la nord decât în ​​prezent. Autorii studiului spun că aceste descoperiri pot fi nu doar o privire asupra trecutului, ci pot oferi o perspectivă și asupra viitorului.

„Avem această imagine cu adevărat rară despre o anumită perioadă caldă din trecut, care a fost probabil cea mai recentă perioadă în care a fost mai cald decât în prezent în Arctica. Asta ne arată la ce ne putem aștepta în viitor”, a spus cercetătorul Sarah Crump, citată de Euronews.

Oamenii de știință susțin că, deși există multe modele care arată cum s-au schimbat ecosistemele arctice, nu sunt atât de multe care să se refere la impactul acestor plante. Crump și colegii ei arată că pe măsură ce temperaturile cresc primăvara și toamna, arbuștii pot ajunge să transforme regiunea dintr-o zonă albă într-una verde, ceea ce înseamnă că suprafața Pământului ar absorbi mai multă căldură de la soare, accelerând încălzirea Arcticii. Cercetătorii spun că aceste este un model care poate arăta cum se vor schimba peisajele în zonă în contextul schimbărilor climatice.

Citește și:

Oraşele lumii se scufundă. Îngrijorări după un studiu privind San Francisco, metropola care cântăreşte cât 250 de milioane de elefanţi

Totodată, sub stratul de gheață din Groenlanda, cercetătorii au descoperit la o adâncime de 1,5 kilometri plante fosilizate, resturi bine conservate de crenguțe și frunze. Descoperirea sugerează că, la un moment dat, în ultimul milion de ani, o suprafață de aproximativ 1.300 de kilometri de la Polul Nord ar fi putut fi acoperită de pădure.

Echipa de cercetători spune că astfel de locuri, precum Groenlanda, pot fi mult mai afectate de încălzirea globală decât se credea anterior. Mostrele de plante rămase aproape intacte indică faptul că gheața care acoperă regiunea ar putea fi relativ tânără din punct de vedere geologic și s-ar fi putut topi de mai multe ori în ultimul milion de ani.

„Groenlanda poate părea departe, dar se poate topi rapid, ceea ce va crește nivelul oceanelor și va duce la inundarea orașelor precum New York, Miami, Dhaka. Aceasta nu este o problemă care să apară în 20 de generații. Aceasta este o problemă urgentă pentru următorii 50 de ani, a atras atenția unul dintre coordonatorii studiului, Paul Bierman de la Universitatea din Vermont.

 

 

 

Editor : Georgiana Marina



Citește mai mult..

Leave A Reply

Your email address will not be published.