Cum se transformă o urbe a fostei provincii Dacia Romana într-un oraș inteligent al României. Când va fi gata Transalpina de Apuseni

„Cealaltă Capitală”, așa i se mai spune orașului Unirii, Alba Iulia. De obicei, când îi rostim numele ne gândim la cea mai mare cetate din România, care stă în picioare de mai bine de 300 de ani. Văzută de sus, imaginile sunt într-adevăr spectaculoase. Fortificația se întinde pe 110 hectare, cu o incintă cu trei rânduri de ziduri de câte 10 metri înălțime. Rolul lor era de apărare. Cetatea a fost atacată o singură dată, dar nu a fost cucerită niciodată.

Însă fosta urbe milenară, pomenită încă de pe vremea Imperiului Roman, înseamnă astăzi mai mult decât istorie. Este un smart city. Iar transformarea nu numai a municipiului, ci și a întregului județ Alba s-a făcut și cu ajutorul banilor europeni. Milioane de euro s-au folosit pentru bunăstarea comunității, iar Alba a devenit un punct de interes pe harta turismului, dar și și al antreprenorilor. Și lucrurile nu se opresc aici. Planurile sunt ambițioase și pentru viitorul apropiat.

Cetate seculară, fortificată cu bani europeni

Desigur, ceea ce atrage atenția în primul rând în Alba Iulia este Fortificația bastionară. Cetatea a rezistat, dar strălucește grație fondurilor europene, care au fost folosite pentru reabilitarea ei. 

„Municipalitatea Alba Iulia a pornit în această călătorie europeană de la momentul programului PHARE, înainte de a fi membri ai UE. În toată această perioadă noi am început să pregătim documentările tehnice. Am început ceea ce noi am denumit ulterior polul, această reabilitare a cetății, și apoi am continuat cu partea soft a orașului. În prima perioadă de programare, 2007-2014, a început adevărata călătorie”, spune Crina Dumitrescu, director direcția Programe a Primăriei Alba Iulia. „Primul proiect, ca țară membră a UE, a fost legat tot de această cetate. Nu neapărat că intuiam, dar toți locuitorii orașului știau că cetatea poate deveni un pol de dezvoltare”, adaugă oficialul din Primărie.

„Până la Revoluție, a fost o cetate-garnizoană, de la castrul roman începând. Dar imediat după Revoluție, aproape 10 ani, s-a tot discutat să facem ceva pentru reabilitarea cetății”, menționează Doina Hendre Biro – dr. în istorie al Universității Paris IV Sorbonne.

„Tot ce se vede acum a fost până nu demult un oraș interzis, pe care cineva l-a acaparat, în speță armata, a pus steagul în mijloc, exact ca atunci când urcă cineva pe Himalaya. L-a luat, dar nu a mai permis nimic în jur. A fost un moment pe care noi l-am clamat, l-am luat înapoi, la fix când o echipă foarte competentă a reușit să ia vreo 60 de milioane de euro și să le investească aici”, povestește Mihai Coșer, consilier al primarului în perioada 2009 – 2019.

„A fost un proiect revoluționar. Am reconstruit un întreg bastion care a presupus șanțuri, gărzi, contragărzi, raveline. Un întreg monument arhitectural a fost pus în valoare”, precizează Crina Dumitrescu.

Cele mai grele etape din reabilitarea Cetății Alba Carolina

Reabilitarea cetății este foarte importantă și pentru comunitate, dincolo de însemnătatea istorică și culturală.

„Alba Iulia este un oraș al istoriei și cred că toate avantajele pe care a putut să le atragă le-a atras datorită acestui trecut istoric, atât de generos, care a marcat nu doar istoria orașului și a Transilvaniei, dar și a țării. Alba Iulia a fost aproape 200 de ani capitală de principat. Era absolut necesar ca toate aceste avantaje să fie dezvoltate, să fie scoase, să fie etalate și prezentate atât țării, cât și Europei. Imaginați-vă că aproape trei ani cetatea a fost aproape asediată de lucrări, cu tragerea cablurilor, a tuturor instalaților tehnice, sanitare, extinderea spațiului, a zonelor. Nimeni nu conștientiza pe moment. Localnicii nu știau ce va fi, ce urma. Au urmat lucruri fantastice”, spune Doina Hendre Biro – doctor în istorie.

Nu a fost însă deloc simplu.

„Intervenția la un sit istoric este o intervenție destul de neprevăzută. Chiar dacă se face o cercetare arheologică înainte, când ajungi să decopertezi al doilea strat, al treilea strat, îți dai seama că descoperi foarte multe lucruri pe care le poți pune în valoare. Atunci interacționăm cu noi specialiști, care au diferite opinii, care nu sunt egale cu opiniile unui constructor. De fiecare dată trebuia să alegem, noi ca administrație, care este varianta cea mai bună să o punem în valoare. De exemplu, aici este un templu din perioadă romană pe care trebuia să îl acoperim. Nu făcea obiectul investiției noastre, poate trebuia să îl punem în valoare, dar nu aveam nici banii necesari”, povestește Crina Dumitrescu, director în Primăria Alba Iulia.

Până la urmă, alegerea autorităților a fost să conserve obiectele de patrimoniu, iar la un moment dat, cele pentru care specialiștii spun că merită vor fi scoase la lumină. Există acum resursele pentru aceasta.

„La acele momente, bugetul nostru de investiții nu depășea 1 milion de euro la nivelul încasărilor la bugetul local din contribuțiile companiilor și în special ale cetățenilor care trăiesc în orașul nostru. Am avut ceva probleme în implementare proiectelor, pentru că am avut câteva corecții financiare pe care a trebuit să le gestionăm. Am fost nevoiți să luăm un împrumut cu care să finanțăm minusul creat prin corecțiile administrate de autoritățile de management pentru derularea în continuare a proiectelor”, explică Nicolaie Moldovan – city manager în perioada 2012-2019 .

„Utilizând banul european trebuie să respecți legislația europeană, dar în aceeași măsură trebuie respectată și legislația națioanală. Au existat discrepanțe și pentru acestea am primit corecții. Mari. Corecțiile au fost în jur a 6 milioane de euro, pe care a trebuit să le plătim, dar pe care ulterior le-am câștigat în instanță”, arată Crina Dumitrescu, director al Direcției Programe a Primăriei Alba.

La ce se lucrează acum în Cetate

„În Alba Iulia nu sunt prea multe monumente clasabile, dar cetatea este deja un monument clasat, prin urmare toate clădirile din interiorul ei sunt clasate în mod automat. Majoritatea în categoria A, unele în categoria B. Ce vedem aici este tezaurul. Se poate face un curs de istoria artelor aici, de la castrul roman la aspectele medievale care încă se mai conservă, catedrala romano-catolică, cea mai veche din Transilvania, apoi în ordine o serie de clădiri printre care Palatul Principilor, care este acum în restaurare”, spune Doina Hendre Biro, dr. în istorie..

„În acest moment sunt în derulare două proiecte foarte importante contractate în urmă cu 2 ani de zile unul dintre ele și celălal anul trecut, care completează lucrările ample desfășurate până în 2015. Aceste lucrări vor introduce în circuitul civil o parte din Palatul Principilor Transilvaniei. O clădire cu simbolistică aparte pentru istoria României și a Transilvaniei”, spune Nicolaie Moldovan – city manager între 2012 și 2019.

Valoarea proiectului este de 21 de milioane de lei.

„Toți istoricii ne spun că dacă terminăm de reabilitat această clădire, va fi cea mai importantă clădire istorică din Transilvania. Tocmai de aceea ne dorim să repunem în circuitul turistic acest palat al principilor Transilvaniei”, explică Gabriel Pleșea, primarul din Alba Iulia.

Cum ar fi fost Cetatea, dacă n-ar fi existat fondurile europene? „Ar fi fost foarte trist, plat, fără nicio activitate, în afară de cea religioasă pentru credincioșii care veneau la catedrala ortodoxă și cea catolică și, să spunem, în afara studenților și eventualilor vizitatori ai Sălii Unirii”, spune Doina Hendre Biro – doctor în istorie.

De la cărțile de istorie la smart city

Alba Iulia se poate lăuda și cu alte obiective puse pe picioare cu sprijin financiar nerambursabil.

Muzeiconul, de pilidă, este primul și singurul muzeu al icoanei și al cărții românești din țară.

„O clădire de patrimoniu restaurată tot cu bani europeni, un proiect de 8 milioane de lei, încheiat în 2017”, detaliază Violeta Nica, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Alba.

„În prima perioadă de programare a fondurilor structurale ca stat membru UE, municipalitatea Alba a atras fonduri de 150 de milioane de euro. Nu au fost doar pentru zona cetății, au fost și pentru reabilitarea străzilor. În centrul civic a fost primul proiect de reabilitare masivă. 24 de străzi au fost reabilitate în momentul respectiv. O investiție de 3 milioane de euro”, spune Crina Dumitrescu.

Cum poți reduce cheluielile la întreținere de aproape 4 ori

Proiectele finanțate cu bani europeni au mers și către eficientizare energetică.

„Este primul bloc din Alba Iulia dotat cu panouri termice solare și unele din puținele din Transilvania. Investiția s-a încheiat la sfârșitul anului 2020.
În urma reabilitării blocului, s-a schimbat la față și zona. În al doilea rând, dacă ar fi să punctez și avantajele pentru locatari, ar fi reducerea cheltuielilor pentru întreținere de aproape 4 ori. Apă caldă pe timpul verii, reabilitarea scării blocului, a subsolului, a acoperișului.
Este un model pe care vrem să îl replicăm cu fonduri europene”, spune Nicu Neag, expert în proiecte cu fonduri europene.

„Alt proiect pe care noi l-am derulat este cel care face legătura cu munții Apuseni. Aceeași valoare de 2-3 milioane de euro. Pe lângă reabilitarea infrastructurii rutiere am realizat piste de biciclete, parcări , chiar zone verzi și tot ce înseamnă echipare cu iluminat, canalizare”, detaliază expertul.

Promovare turistică prin realitate augumentată

Tot prin proiecte cu fonduri europene au fost realizate și puse în funcțiune sisteme care le permit turiștilor să plece cu experiențe din Alba Iulia, să interacționeze cu trecutul prin realitatea augumentată. „Pentru fiecare monument din oraș, tot printr-un proiect cu finanțare nerambursabilă, am amplasat o plăcuță cu cod QR care ne permite să aflăm povestea locului cu ajutorul smart-phone-ului. Turistul poate afla povestea și în variantă text, și în variantă video. Poveștile sunt disponibile în limbile, engleză, franceză, italiană și mai nou maghiară”, detaliază Nicu Neag.

„Am avut proiecte europene de care ne-am ajutat. Noi am pornit cu brandingul de oraș, unde am început cu foarte mult timp înaintea altor orașe.
Am pescuit cam tot ce se putea pescui. Alba Iulia a fost pionier în multe domenii, inclusiv în domeniul fondurilor europene. Am accesat foarte multe fonduri europene cu ajutorul cărora am reușit să ne crească nivelul de notorietate”, spune Mihai Coșer, fost consilier la Primărie.

„În perioada 2007 – 2013 eram lideri naționali cu atragerea de fonduri europene. În perioada aceasta, 2014-2020, nu ne-am regăsit într-un top 20. Dar odată cu implementarea proiectelor aflate în derulare ne vom poziționa într-un top 10 al orașelor municipii reședință de județ”, estimează primarul Gabriel Pleșea.

Cum și-a ajutat Marius Moga orașul natal

Mihai Coșer, fost consilier la Primărie între 2009 și 2019, s-a ocupat de tot ce a însemnat evenimente foarte mulți ani și a adus multe evenimente la Alba Iulia, unele în premieră. „Ne-am găsit deodată pe o axă foarte interesantă, între Sibiu și Cluj, două orașe foarte efervescente din punct de vedere al evenimentelor, și a trebuit să facem și noi față, să ținem steagul sus. Un oraș mic poate să crească invidia orașelor mari. A devenit un oraș în care nu vii doar să semnezi în cartea de oaspeți ca turist, cu sobritetate și solemnitate, ci și vii să trăiești. Alba Iulia a intrat la un moment dat într-o poziție favorabilă și a început să aibă o însemnătate aparte pe harta evenimentelor naționale. Eram sold out pe booking în permanență în vremea respectivă. Din zilele orașului, alături de Marius Moga, compozitorul pe care l-a dat Alba Iulia, am făcut din vestitele zile ale orașului, le-am transformat în Alba Fest, am încercat să brănduim totul. La Alba Iulia s-a jucat pentru prima dată în aer liber în România – Aida. Cred că s-a mai jucat o singură dată la Cluj, după noi”, arată Mihai Coșer.

În Cartea Recordurilor

Alba Iulia a devenit cunoscută și la nivel mondial. A fost organizat un eveniment care a intrat în Cartea Recordurilor.

„Cea mai mare îmbrățisare umană. Nu aș spune cel mai mare lanț uman. A fost cea mai mare îmbrățișare, a unui oraș sau a unei părți dintr-un oraș, când pe o lungime de 4 km au fost înșirați 12.000 de oameni”, spune Mihai Coșer.

Documentar despre Alba Iulia, finanțat cu fonduri europene

Un documentar pentru Alba Iulia a fost finanțat tot cu fonduri europene.

„Am încercat să aducem prin acest documentar, sub aceași umbrelă, atât personalități locale, cât și europene. Printre personalitățile marcante sunt generalul Berthelot, regina Maria și împăratul Ferdinand”, spune Nicu Neag, expert în proiecte europene.

Transalpina de Apuseni, pe fostul drum medieval al aurului

„Dacă vorbim de actuala programare financiară, municipalitatea a contractat până în acest moment 13 proiecte în valoare de 62 de milioane de euro. De asemenea, Consiliul Județean Alba are un număr de 9 proiecte cu o valoare de 52 de milioane de euro”, spune Dan Popa – Director Direcția pentru POR din ADR Centru.

Sume importante au fost trase de Consiliul Județean pentru infrastructură, pentru drumuri, drumuri județene. Există un proiect mare cu care autoritățile se mândresc.

„DJ 107i, noi îi spunem Transalpina de Apuseni. Este un drum care traversează Apusenii și care se află pe vechiul traseu medieval Drumul aurului. Este într-o zonă superbă. Vom revitaliza turismul cu ocazia asta. Și vom conecta între ele localități cu potențial turistic și o istorie foarte bogată”, spune Violeta Nica, purtător de cuvânt al Consiliului Județean Alba.

Suma implicată în acest proiect se ridică la 160 de milioane de lei, iar termenul de finalizare este 2023. „Se lucrează intens”, dă asigurări Violeta Nica.

Planuri pentru viitor

„Dacă vorbim de tot județul Alba, pentru că sunt și alte orașe care au depus proiecte prin POR, vorbim de un număr de 347, în valoare de 540 de milioane de euro. Dintre acestea au fost contractate 167 de proiecte cu o valoare de 280 de milioane de euro” precizează Dan Popa, director pentru POR în Agenția de Dezvoltare Regională „Centru”.

„Trebuie să continuăm investițiile în cetatea Alba Carolina, principalul punct de atracție al orașului. Dezideratul nostru este să păstrăm turistul cât mai multe zile aici. Vom continua investițiile în infrastructură, în rețele utilitare, reabilitarea clădirilor care aparțin administrației locale”, dă asigurări Gabriel Pleșea, actualul edil din Alba Iulia. „Vom încerca ca toate clădirile administrative să fie reabilitate din punct de vedere energetic”, promite primarul.

„Oamenii așteaptă pe lângă continuarea lucrărilor la cetate, așteaptă investiții în infrastructură. Din păcate, Alba are în continuare peste 150 de km de drumuri de pământ, mai ales în zonele rezidențiale noi. Așteaptă învestiții în utilități publice, investiții în noi locuri la creșă”, arată Gabriel Pleșea.

Transport ecologic

Alba Iulia se îndreaptă și spre un transport ecologic. Există un proiect de achiziție de autobuze ecologice tot pe fonduri europene. „Ne vor veni 13 autobuze electrice. Vor veni 13 stații de încărcare lentă și 4 rapidă. Este un început. Ne dorim mult un transport ecologic în Alba Iulia”, spune edilul

„Vom avea benzi dedicate pentru autobuze, vom avea piste dedicate pentru bicicliști, vom avea sisteme inteligente de închirieri biciclete și stații noi pentru autobuz, accesorizate cu senzori de măsurare a calității aerului, pentru măsurarea traficului în timp real. Vom avea și acces gratuit la internet în aceste stații”, enumeră Nicolaie Moldovan – fost city manager.

Grădiniță nouă și două muzee

„Vom avea o grădiniță nouă pentru 160 de copiii și două muzee. Unul dintre ele va fi înființat în Palatul Principiilor. Cel de-al doilea muzeu va fi unul dedicat copilului, unul inedit pentru Alba Iulia, Transilvania și pentru România. Va fi un muzeu dedicat învățării, cunoașterii, jocului”, precizează Nicu Neag, expert în proiecte cu fonduri europene.

Sistem inteligent de iluminat public

Nicolaie Moldovan – city manager în perioada 2012-2019
„Mai bine de 220 de străzi vor avea iluminat nou, un sistem de iluminat public inteligent cu leduri și cu telegestiune, comandate dintr-un dispecerat.
Aproape 60 % din municipiul Alba Iulia va beneficia de acest sistem de iluminat”, adaugă Nicu Neag.

„Orașul nostru a început să respire efectiv”, spune Crina Dumitrescu, director în Direcția de Programe a Primăriei Alba.

1.000 de noi locuri de muncă și o mentalitate schimbată

„Proiectul cel mai de suflet și mai de amploare este cel legat de cetate. Revitalizarea cetății. Poate suna foarte subțire, că ce am făcut acolo? Am pus câteva pietre la loc și am făcut lucrurile cum erau înainte, dar acest proiect a adus mândria albaiulienilor. Au câștigat încrederea în ei și au putut spune: veniți la noi să vedeți că la noi poate să fie cu totul altfel! Totul a fost modernizat și a fost făcut așa cum trebuie”, spune fostul primar Mircea Hava, în prezent europarlamentar.

„Dacă ar fi să socotim toate proiectele derulate în acea perioadă și locurile de muncă temporare și unele permanente în perioada implementării acelor proiecte, depășim 1000 de locuri de muncă. Ceea ce înseamnă un argument de plus valoare pe care aceste proiecte susținute de Uniunea Europeană și alți finanțatori l-au avut în relația cu municipiul Alba Iulia, în relația cu taxele și impozitele locale, în relația cu creșterea calității și atractivității municipiului Alba Iulia pentru cei care trăiesc sau s-au mutat în Alba Iulia”, subliniază Nicolaie Moldovan, fostul city manager.

„Mentalitatea albaiulienilor s-a schimbat. S-a schimbat până și locul de plimbare. Dacă până acum era pe Bulevardul Transilvaniei, acum preferința este aceasta, a devenit corso-ul localnicilor”, remarcă Doina Hendre Biro – doctor în istorie.

„Banii europeni au însemnat bani pentru dezvoltare și ei trebuie să rămână pentru dezvoltare și proiecte serioase. Proiecte care ridică nivelul orașului și care fac ca oamenii să se simtă mult mai bine, oamenii să fie mândri și să spună veniți la Alba Iulia. Nu a fost o competiție de a consuma banii europeni. Pe noi în Alba Iulia ne-a mânat nevoia, să nu spun sărăcia, nevoia de a dezvolta și ambiția. Mândria de a arăta că se poate face”, mărturisește fostul edil, Mircea Hava.

Dacă nu erau fondurile europene pe care autoritatea din Alba să le acceseze, firmele să le acceseze, unde ar fi fost acum Alba Iulia? l-am întrebat pe Gabriel Pleșea, primarul din Alba Iulia.

„Eu o spun cu toată responsabilitatea, undeva cu 15-20 de ani în urmă. Este o oportunitate fenomenală să poți să atragi bani nerambursabili”, punctează actualul edil al municipiului.