Cum au ajuns autostrăzile din România să susțină industrii din alte state



Autostrăzile după care tânjim se construiesc cu materiale din import. De exemplu, peste 80% din bitum este adus din Bulgaria, Polonia sau Serbia. La noi, spun constructorii, se produce doar 18% din necesarul de bitum dintr-un an.

România vrea o infrastructură modernă, vrea autostrăzi care să lege provinciile istorice și pasaje care să fluidizeze traficul pe șoselele existente, dar îi lipsesc o mulțime din materialele necesare, așa că apelează la importuri și susține practic industriile din alte state.

Ștefan Gondosch – șef de proiect nod rutier Berceni: La canalizarea pluvială utilizăm pentru colectorul principal țeavă din pafsin, care este adusă din Turcia. Este cel mai competitiv producător și îndeplinește cerințele de calitate. Vorbim de 4 km de țeavă care vor fi implementați în proiect. La lucrările de suprastructură agregatele sunt produse în România, însă partea de bitumuri este importată, este adusă din Austria, Polonia, Ungaria, Serbia. Motivul ar fi că producția de bitum în România este foarte, foarte redusă. Deci suntem forțați să mergem spre producătorii din afară.

În România mai există doar un singur producător de bitum rutier – la Ploiești. Producția internă de bitum a fost anul trecut de circa 123 de mii de tone. De peste granițe au fost aduse, potrivit Institutului Național de Statistică, alte 664 de mii de tone de bitum. Cantității importante au fost importate din Polonia, Ungaria, Serbia, Grecia, Turcia, Italia și Bulgaria.

Drumarii se plâng că prețul bitumului a crescut

Drumarii se plâng nu doar de faptul că sunt nevoiți să apeleze la importuri, ci și de faptul că prețul bitumului a crescut accelerat în ultima perioadă.

Vlad Vameșu – președintele Asociației Române a Constructorilor de Autostrăzi: În funcție de tipul de asfalt fabricat bitumul reprezintă, ca si cantitate, undeva între 4,5 și 6%, dar ca și pondere financiară este una importantă, pentru că este cel mai scump produs din cadrul rețetei de asfalt. Ajunge undeva la 30% din totalul prețului la asfalt. Astfel că orice variatie a prețului este una importantă care ne impactează major. Prețul fiind într-o tendință accentuată de creștere începând de la finalul anului trecut. A crescut prețul din toamna trecuteă de la 1.600-1.700 de lei pe tonă, la circa 2.200 lei pe tonă. Creșterea este una foarte, foarte importantă.

De peste granițe vin, însă, și alte materiale.

Ștefan Gondosch – șef de proiect nod rutier Berceni: Tablierul metalic va avea circa 1.400 de tone și va fi cum am spus produs în Italia. Produsele speciale de poduri, să zicem izolatori seismici sau acoperirea rosturilor de dilatație, și ele vor fi importate din țări din vest: Italia, Franța, probabil Austria sau Germania. Izolatorii seismici sunt deja comandați și sunt produși în Italia.

Vlad Vameșu – președintele Asociației Române a Constructorilor de Autostrăzi: Ce înseamnă partea de geosintetice și tot ce se pune între straturile de asfalt, da, sunt produse în proporție de peste 90% în străinătate. În ceea ce privește parapeții metalici, ei se fabrică în Germania și în Italia. Aici este de reținut faptul că nu există nicio firmă românească care produce parapet metalic care să aiba crash testul, crash testul fiind pentru construcția de autostrăzi un test extrem de important fără de care nu ai dreptul să montezi astfel de parapeți.

Importăm materiale de construcții, dar exportăm forță de muncă

Suntem importatori de materiale de construcții, dar suntem exportatori de forță de muncă. Atrași de salariile bune din vestul Europei, circa 700 de mii de români au părăsit țara pentru a lucra în state precum Spania, Marea Britanie, Germania sau Franța, spun constructorii români.

Cristian Erbașu – președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții: Oficial în România lucrează peste 300 de mii. Deci mai mult de dublu lucrează în afara țării. Iar noi ne plângem că în România nu avem specialiști în construcții în toate domeniile: că vorbim de drumuri, că vorbim de civile, că vorbim de monumente, că vorbim de lucrări de mediu. în țările din vest în care acesti specialiliști erau solicitați plecau pe salarii de 5-6-10 ori mai mari. Dar și în România în ultimii 2-3 ani veniturile au crescut substanțial. Vor crește în continuare. 1000-1500 de euro va fi un salariu uzual pentru muncitorii calificați. pentru ingineri treptat treptat se va duce spre 2000 de euro.

Sectorul construcțiilor este unul din puținele care au sfidat criza declanșată de pandemia de COVID-19. Volumul total al lucrărilor de construcții a urcat anul trecut cu 16% față de 2019. Infrastructura, construcţiile inginereşti, care înseamnă jumătate din piaţa construcţiilor, a avansat cu 18,5% și va continua să crească ș anul acesta în condiţiile în care există bani, în principal europeni, care să alimenteze șantierele, iar câteva mari proiecte așteapă startul.

Editor : A.P.



Citește mai mult..

Leave A Reply

Your email address will not be published.