Comisia crede că avem o alocare prea mare pentru infrastructura rutieră



Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat joi, la Digi24, că în discuțiile de la Bruxelles cu Comisia Europeană, Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost respins, ci oficialii europeni au avut mai multe observații. Ministrul susține că în privința banilor din PNRR pentru construcția de autostrăzi, Comisia consideră că alocarea este „foarte mare”, însă negocierile continuă. Precizările au fost făcute după ce vicepremierul Dan Barna a anunțat că partea de irigații din PNRR a fost respinsă de Comisie, iar președintele a anunțat că va avea o discuție luni cu toți cei implicați în PNRR.

„Comisia Europeană a avut observații. Luăm acele componente care au fost propuse public și trebuie dezvoltate în componente tehnice. Fiecare componentă are zeci de pagini. Am trimis la Bruxelles cam 1.000 de pagini peste care Comisia se uită. După observațiile lor, aducem modificări, negociem. Toate țările fac așa fiind un mecanism nou și e un proces de negociere. Nu vreau să dau detalii, dar vă asigur că se muncește intens. Este un fake news care circulă că Comisia ar fi respins PNRR. PNRR nu a fost respins. Comisia Europeană are 2 luni de evaluare și abia atunci va vorbi despre modificări, despre, doamne ferește, respingere”, a declarat Cristian Ghinea.

Ministrul Proiectelor Europene spune că alocarea foarte mare pentru transportul rutier și investiții în infrastructură nu ar fi fost pe placul Comisiei Europene. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi.

România este o țară care propune o alocare foarte mare pentru transportul rutier. Comisia crede că este o alocare prea mare. Noi ne menținem punctul de vedere că este o alocare necesară, pentru a demara autostrada spre Moldova, părți din autostrada Transilvania, aici suntem într-un moment de negociere. Este un element de diferență în legătură cu impactul asupra mediului. Facem o analiză. În prima variantă a planului era o alocare mai mare pentru irigații. Dar discuțiile continuă și pe acest subiect. Nimic nu este oficial. Nu sunt singurele domenii pe care Comisia a avut observații. Nu vă mai pot spune pe ce, pentru că suntem într-o negociere”, a declarat ministrul.

Citiți și: Adrian Oros: România își susține în continuare proiectul cu irigațiile, sunt convins că o să obținem cele 2,5 miliarde de euro din PNRR

Acesta spune că varianta finală a planului ar putea fi trimisă până pe 30 aprilie.

„Săptămâna viitoare vom lua o decizie legată de calendarul României. Sunt state care au anunțat că nu vor trimite până la 30 aprilie: Olanda, Polonia. Portugalia a trimis până acum planul. Putem să facem asta, să trimitem până pe 30 aprilie, întrebarea e dacă avem pe toate componentele, toate proiectele bine documentate. Vom lua decizia săptămâna viitoare. Eu sunt foarte liniștit, nu înțeleg tevatura și emoția publică. (…) La Cotroceni merg cu un raport complet al discuțiilor de la Bruxelles. Este un proces de lucru pe care l-am respectat, consens în coaliție, consens cu președintele și cât mai multă dezbatere publică”, susține ministrul.

Ghinea este de părere că a fost „o decizie înțeleaptă” când România a propus ca în prima variantă a PNRR să fie o supra alocare, astfel încât să poată fi scoase acele proiecte pe care nu există un acord cu Comisia.

Potrivit documentului pus luna trecută în dezbatere publică, Guvernul a bugetat prin PNRR cheltuieli de peste 41 de miliarde de euro, mai mari decât suma destinată României, aproximativ 29,2 miliarde de euro.

Vicepremierul Dan Barna a spus miercuri seara că, după discuțiile ministrului Ghinea de la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut modificarea PNRR. Întrebat joi despre această situație, președintele Klaus Iohannis a precizat că au fost „de așteptat” aceste dificultăți pentru că planul de redresare este un instrument nou al Uniunii Europene. „Vom fi pregătiți pentru acest plan național și vom îmbunătăți proiectele ca să fie acceptate”, a spus Klaus Iohannis.

Proiecte de infrastrctură rutieră propuse pentru finanțare prin PNRR

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propune un buget de 4,5 miliarde de euro pentru proiectele destinate dezvoltării transportului rutier şi rețelei de autostrăzi.

Creșterea eficienței implementării investițiilor în infrastructura de transport, prin creșterea capacității administrative, a guvernanței corporative (CNIR si CNAIR),  coroborat cu investiții în dezvoltarea infrastructurii rutiere majore (TEN-T) și a conexiunilor cu zone relevante din punct de vedere economic (inclusiv cu potențiale culoare navigabile) în special pe următoarele tronsoane:

o A7 – Anumite secțiuni;

o A8 – Anumite secțiuni;

o A1 – Secțiunea Lugoj – Deva;

o A3 – Anumite secțiuni și Centura Metropolitană Cluj;

o Legătura între Autostrada A1 – Timișoara – Aeroportul Timișoara;

o Legătura Autostrada A8 – Lețcani Vest – Bypass Iași – Iași Dacia;

o Legătura Apahida (Est Cluj-Napoca) – Jucu (Zona industrială și logistică);

o Legătura între Autostrada A1 – Pitești – Mioveni Bypass;

o Legătura Craiova Est – Drum Expres Pitești – Craiova;

o Legătura Hunedoara – Sântuhalm – Autostrada A1;

o Legătura A10 – Teiuș – Blaj (zona industrială);

o Legătura Autostrada A3 – Mărtinești – Vâlcele;

o Alternativa Techirghiol (Litoral Express);

o Legătura Slobozia – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura Călărași – Drajna Nouă – Autostrada A2;

o Legătura DN1 – Aeroport Henri Coandă – Autostrada A3/A0;

o Legătura Sfântu Gheorghe – Autostrada A13;

o Legătura Râmnicu Vâlcea – Tigveni;

o Alte proiecte minore care asigură accesul diferitelor zone de interes către infrastructura mare de transport și conexiuni cu potențiale culoare navigabile.

-Introducerea de politici și tehnologii ecologice și digitale în sectorul transporturilor, vizând în principal următoarele:

o Punerea în aplicare a sistemelor inteligente de gestionare a traficului, a semnelor și semnalelor rutiere, precum și a altor elemente care vizează traficul inteligent pe drumurile publice;

o Dezvoltarea unui centru de management al traficului, sisteme de informare a utilizatorilor, interoperabilitatea sistemelor de transport;

o Stații de reîncărcare electrice;

o Crearea și dezvoltarea cadrului de impozitare și control – instalații de măsurare a greutății automate pentru zonele de frontieră, sisteme integrate de control rutier, taxare pe baza principiului „poluatorul plătește”.

– Asigurarea siguranței pe drumurile naționale prin pregătirea și punerea în aplicare a cadrului strategic privind siguranța rutieră, incluzând următoarele:

o Măsuri de siguranță pasivă – bariere și atenuatoare de impact;

o Iluminare pe timp de noapte – elemente de semnal și sistem de management;

o Pasaje denivelate și alte soluții tehnice de eliminare a punctelor negre;

o Sistem de marcare digitală și proiect pilot pentru vehicule autonome.

Editor : Robert Kiss



Citește mai mult..

Leave A Reply

Your email address will not be published.