„Fără banii europeni noi nu aveam nicio perspectivă”



Vestul țării s-a dezvoltat bine și pentru că este mai aproape de granița cu occidentul, dar și pentru că autoritățile au făcut proiecte cu fonduri europene. Sergiu Voicu vă spune povestea fondurilor europene de la Arad.

„Accesați, cereți, pentru că altfel nu primiți. Trebuie să trecem peste concepția greșită din România că fondurile europene sunt imposibil de accesat”

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Aradul a folosit o mare parte din banii europeni nerambursabili pentru mobilitate, a reabilitat șinele de tramvai, a cumpărat tramvaie și autobuze noi, a construit și a modernizat străzi, iar aici în centrul orașului a reabilitat o parte dintre clădiri și a amenajat spațiile verzi. În ediția de astăzi a emisiunii „Europa, Mi-e bine, ti-e bine”, vom încerca să vedem cum cele 1,6 miliarde de lei contractate prin cele 153 de proiecte au reușit să facă bine comunității.

Călin Bibarţ, primar Arad: Este șansa pe care o are orice administrație de a se dezvolta într-o societate în care taxele și impozitele locale sunt limitate.

Iustin Cionca, președinte Consiliului Județean Arad: Noi am făcut un calcul cu banii primiți anual, indiferent de guvernare, pe drumuri județene ne-ar trebui cam 300 de ani ca să facem întreaga rețea de drumuri județene. Fără banii europeni noi nu aveam nicio perspectivă.

Gabriela Chiricheu, director executiv Direcția Programe Europene din CJ: În primul rând autoritățile locale iau bani pentru infrastructură, și nu numai pentru străzi. De mare ajutor au fost finanțările europene în perioada Covid.

Robert Santa, antreprenor: Accesați, cereți, pentru că altfel nu primiți. Trebuie să trecem peste concepția greșită din România că fondurile europene sunt imposibil de accesat. Sunt greu de accesat, nu imposibil. Altă modalitate de dezvoltare cu bani gratuiți nu cred că există, decât fonduri europene.

„Nu există o mașină din Europa care să nu aibă o componentă din Arad. Și toate aceste lucruri sunt generate de fonduri europene”

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Astăzi în Arad facem componente de elicopere, de avioane. Nu există o mașină din Europa care să nu aibă o componentă din Arad. Și toate aceste lucruri sunt generate de Fonduri Europene.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Care au fost principalele direcții către care s-au dus banii europeni în dezvoltarea orașului?

Călin Bibarţ, primar Arad: Nu întâmplător, că discutăm de fonduri europene, pe aici trec tramvaie, și ați văzut și tramvaie din acelea vechi, dar ați văzut și unele care arată foarte bine și sunt noi. O parte sunt achiziționate din bani europeni. Unele sunt în producție și urmează să mai vină. Dar nu numai că sunt pe bani europeni, dar sunt și produse la Arad. Transportul public este unul dintre cele mai importante repere ale unei comunități, cu atât mai mult cu cât, cu toții ne dorim o poluare mult mai mică, un trafic care este aglomerat și cu probleme cu locurile de parcare, să încercăm să reducem numărul de mașini aflate în această zonă și să oferim o alternativă modernă și punctuală dacă se poate pentru transportul în comun, și tramvaiele noi sunt un astfel de reper, pentru că au aer condiționat, au căldură iarna, au afișaj electronic, au posibilități de anunțare a timingului. Înseamnă un pas mare înainte.
Sergiu Voicu: Chiar acum trece pe lângă noi un tramvai, nou nouț. Este făcut la Arad, în singura fabrică de tramvaie din România, de aici de la Arad. Câte astfel de tramvaie vor mai fi în plus pe șinele din Arad?
Călin Bibarţ: În momentul de față contractate sunt 28 și ne dorim în continuare pe noul buget al UE, să continuăm înnoirea parcului auto, astfel încât să ajungem cel puțin la 100. Acesta este cel de dimensiuni mari, dublu articulat, dar avem, și unele de dimensiuni medii.

Sergiu Voicu: Fondurile europene dau de lucru și creează profit și pentru firmele care nu câștigă neapărat chiar ele un contract. De exemplu, municipalitatea a cumpărat 18 tramvaie de la Fabrica de Tramvaie din Arad pentru care a plătit 134 de milioane de lei, fonduri europene nerambursabile, iar scopul este ca în anii următori să ajungă la 28 de tramvaie, proiectul total este de 164 de milioane de lei.
Călin Bibarţ, primar Arad: Și nu doar Aradul și Timișoara, Oradea, Clujul, Galațiul, Bucureștiul sunt în contract. Unele sunt în producție, altele sunt livrate acolo. E un lucru bun pentru România.
Sergiu Vociu: Ați schimbat și linile de tramvai ?
Călin Bibarţ: Da, unele cu finanțare proprie, cum este cea de aici, unele cu finanțare europeană, unele sunt depuse pentru finanțare europeană, chiar acum pe celebrul PNRR.

„Suntem administrația numărul 1 în România care am reabilitat cei mai mulți kilometri de cale de rulare a tramvaiului”

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Suntem administrația numărul 1 în România care am reabilitat cei mai mulți kilometri de infrastructură de cale de rulare a tramvaiului. Pe mobilitate, în Europa când vorbești de un tren de medie viteză este o normalitate: România nu avea mulți kilometri pe acest domeniu. În schimb Curtici-Arad spre Deva este astăzi reabilitat cu fonduri europene cu indicatorul de 160 de km viteză de proiectare. În plus Gara din Arad, monument istoric, este astăzi cea mai modernă gară, nu doar pentru că a fost reabilitată, dar i-au fost schimbate funcțiunile.

Sergiu Voicu: Pe drumul care vine dinspre Timișoara, primul care ne întâmpină la intrarea în Arad este podul peste Mureș, podul Traian. Este reabilitat cu fonduri europene, o sumă deloc mică.
Elena Portaru, director Direcția Tehnică, Primăria Municipiului Arad: Proiectul s-a ridicat la 9,5 milioane de euro. El a fost finalizat în anul 2012. În același exercițiu financiar au fost reabilitate două viaducte de legătură. Prezentau uzuri și aveau nevoie de reparații capitale, precum și podul Traian, care a fost construit în urmă cu mai bine de 100 de ani.

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Podul Traian… nu se mai circula pe el peste 7,5 tone, era risc de a fi închis. Pasajul când mergi spre Oradea și cel când mergi spre Deva. Niciodată nu au fost reabilitate. Erau urgențe. Dacă nu se reabilitau în 3-4 ani aceste 3 poduri erau închise.

Filarmonica, un proiect cu o valoare totală de aproape 5 milioane de euro

Sergiu Voicu: Ne aflăm în Palatul Culturii, o clădire impresionantă, o clădire importantă pentru Arad, reabilitată cu fonduri europene și este sediul Filarmonicii. Un proiect cât de mare?
Elena Portaru, director Direcția Tehnică, Primăria Municipiului Arad: Un proiect cu o valoare totală de aproape 5 milioane de euro, pentru care am avut norocul să fie finanțat pe fonduri europene. Am reușit să reabilităm în integralitate partea de filarmonică, începând de la partea de subsol, până sus în pod. Am rezolvat toate problemele legate de siguranță la incendiu. A fost rezolvată problema persoanelor care sunt cu dizabilități.
Călin Bibarţ, primar Arad: Suplimentar, ce nu au reușit înaintașii noștri atunci, respectiv să aibă filarmonica și o orgă, reușim noi acum. Lucrarea este aproape finalizată.

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Din 1956 în România nu s-a mai montat o orgă și am primit de la Viena certificatul de acustică a sălii filarmonicii Arad.

Sergiu Voicu: Ce însemnătate are această clădire?

Călin Bibarţ, primar Arad: Ea a fost gândită la momentul anului 1900. Are și o parte de muzeu, și ca un moment de comemorare a revoluției de la 1848, 1849, dar pe de altă parte este un reper cultural foarte important al unui oraș. Iar Aradul este unul dintre puținele orașe ale imperiului care avea Palat Cultural și Filarmonica. Printre primele din Europa care au beneficiat de așa ceva.

Sergiu Voicu: Iar reabilitarea a respectat schițele vechi în cel mai mic detaliu, inclusiv culorile pe care le vedem acum ?
Elena Portaru, director Direcția Tehnică, Primăria Municipiului Arad: Aceste culori mai puternice sunt culorile inițiale. S-a îndepărtat tot ce a fosta adăugat ulterior, culori adaugate, și sunt culorile originale.

Călin Bibarţ, primar Arad: Acum în desfășurare este Teatrul. O clădire de aproape 150 de ani, se lucrează la el și sunt convins că din următorul exercițiu financiar vom reuși să intervenim și în interiorul clădirii.

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Astfel încât în 2023 când Timișoara va fi Capitală Cultural Europeană, Aradul vine în acest concept cu două instituții prestigioase de cultură, atât cu istoria lor, cultura pe care o prezintă prin piese și concerte, dar și două proiecte de reabilitare a acestor clădiri.

Liceul Moise Nicoară, monument istoric, reprezintă cea mai mare investiție din sistemul educațional din România

Sergiu Voicu: Municipalitatea a mizat pe bani europeni și în reabilitarea altor clădiri importante din oraș, cum ar fi?
Elena Portaru, director Direcția Tehnică, Primăria Municipiului Arad: Liceul Moise Nicoară, un liceu de tradiție. De asemenea monument istoric, în care își desfășoară activitatea peste 1.100 de elevi și este foarte căutat acest liceu. De acolo provin cei mai mulți olimpici ai orașului.

Gheorghe Falcă, europarlamentar: În acea perioadă, guvernul Tăriceanu oferea aproape gratis banii guvernului pentru educație, ordonanța 7, și aproape nimeni nu mergea la fonduri europene unde erau bani mulți, tot gratis. Dar nu ai statului român. Atunci am accesat pentru colegiul Moise Nicoară, prima dată 4 milioane de euro. Apoi am trecut la 6 milioane de euro. Și apoi am luat decizia și am ajuns la 11 milioane de euro. Este cea mai mare investiție din sistemul educațional din România. Este model pentru digitalizarea de astăzi.

Fondurile europene au fost colac de salvare și pentru monumentele ce nu au reușit să prindă alocări de bani de la bugetul statului pentru reabilitare.

Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: La Arad, în această sală, în 13-14 noiembrie 1918, aveau loc tratativele româno-maghiare pentru viitorul Transilvaniei, ceea ce urma să se concretizeze la Alba Iulia pe 1 decembrie prin Marea Unire. Acum, sala este reabilitată cu bani europeni. Un proiect de peste un milion de lei. Tot ce vedem, decorațiunile galbene sunt de fapt foiță de aur de 24 de Karate.

Piste de biciclete cu o lungime de 123 de kilometri, făcute cu bani europeni 

Călin Bibarţ, primar Arad: Aradul a avut o tradiție care se păstrează și azi în ceea ce privește bicicleta. Iată o doamnă trece pe drum cu bicicleta, chiar acum. Din acest punct de vedere s-a căutat să beneficiam și de un râu, care nu e mic, Mureșul, să avem piste de biciclete.
Sergiu Voicu: Câți kilometri de piste de biciclete sunt făcuți în Arad și câți sunt cu bani europeni?
Călin Bibarţ: Toate pistele sunt făcute cu bani europeni și însumate au peste 120 de kilometri, mai exact 123.
Sergiu Voicu: Cât de mult ajută comunitatea pistele de biciclete, în mobilitate, în fluidizarea traficului ?
Călin Bibarţ: Ajută pe două paliere – la mobilitate, la mișcare și mai are o componentă de agrement care ajută la sport.

Sergiu Voicu: Sunt exemple negative pe care să le ocolim pe viitor?
Gheorghe Falcă, europarlamentar: Am avut și greutăți. Am avut un proiect de modernizare a falezei Mureșului, un proiect din nou pus pe tapet de administrația actuală, și în confruntarea politică acel proiect de 5 milioane de euro a fost atacat de Prefectură și până am câștigat noi procesul am pierdut proiectul. Acolo a fost răutate și am pierdut 5 milioane de euro. Nu a pierdut doar Aradul, a pierdut România,. Un proiect care astăzi este din nou în discuție și care în următorii 4 ani va fi realizat. Uite cum luptele politice aduc blocaj.

Cetatea Arad, reabilitată cu 80 de milioane de euro

Sergiu Voicu: Aveți o cetate grozavă, dar care nu este pusă în valoare în niciun fel. Nu este promovată turistic, nu poți ajunge la ea să o vizitezi? Ce se întâmplă acolo?
Gheorghe Falcă: Cetatea este unitate militară. În 2010 am reușit să conving guvernul de atunci să facem un parteneriat și apoi HG. Cetatea astăzi este domeniul public de interes local, administrat de Ministerul Apărării. Am convenit că facem o unitate militară de 7 milioane de euro pentru armată și armata să ne permită să intrăm în cetate și să o modernizăm. Anul 2012 a fost un an de blocaj, și de atunci am avut greutăți cu toți miniștrii apărării.

Cetatea în Stil Vauban, ce datează de la 1760 este o miză uriașă pentru autoritățile locale, care ar putea face Aradul o destinație cu adevărat potențial turistic.

Călin Bibarţ, primar Arad: Dincolo de farmecul ei arhitectural, are și o istorie. Toate evenimentele majore se regăsesc și în cetate, de la Revoluția franceză, unde au fost aduși unii și încarcerați aici, de la asasinatul de la Sarajevo unde mii de sârbi au avut de suferit și au fost aduși aici, de la Revoluția din 1948 din Imperiul Habzburgic care a fost înfrântă la Arad cu cei 13 generali închiși și executați aici, și exemplele pot să continue. Suntem și în proces cu Ministerul Apărării care are drept de administrare. Și căutăm o soluție cât mai corectă. Nu putem să ratăm ultimul tren al finanțărilor europene pentru așa ceva. Este în interior și o mănăstire franciscană, sunt câteva corpuri de clădiri vechi, porțile cetății, bastioane. Pentru toate aceste segmente noi am depus documentații pentru finanțare europeană.

Sergiu Voicu: Dacă aceste proiecte ar fi și aprobate, reabilitarea cetății din Arad ar urma să fie cel mai mare proiect cu fonduri europene pe acest segment?
Călin Bibarţ: Valoric ar fi cel mai mare și oarecum și de impact. Ar fi un magnet pentru turiștii din Europa și ar însemna o dezvoltare a orașului și un punct al Aradului cu care ne mândrim.

În 2020 municipalitatea a semnat un acord cu Ministerul Fondurilor Europene pentru a pune Cetatea Aradului pe harta obiectivelor de interes, care să beneficieze de bani europeni pentru lucrări de reabilitare, dar și de proiecte care să o facă vizibilă și atractivă pentru turiști.

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Avem un parteneriat cu Ministerul Fondurilor Europene de 80 de milioane de euro pentru Cetate. Nu trebuie să iasă din cetate azi armata. Până implementezi 80 de milioane de euro o să treacă ani. Vorbim de poarta 1, 2 , cele două pavilioane mari, biserica franciscană, spitalul din spate și o parte din catacombe. Sperăm ca anul viitor să avem toată documentația finalizată și să intrăm în procedură de obținere a constructorului, care sigur va mai dura 3 ani, timp în care armata poate să stea acolo și în acest timp să găsim o soluție să convițuim împreună.

Fonduri europene pentru eficiența energetică a unităților de învățământ și a blocurilor

Elena Portaru, director Direcția Tehnică, Primăria Municipiului Arad: Cu fonduri europene ne-am îndreptat cu lucrări și pentru eficiența energetică a unităților de învățământ. Vorbim de școli, grădinițe.

Banii nerambursabili au ajutat și la reabilitarea energetică a multor blocuri din municipiu.

Un buget de aproape 2,2 milioane de euro. În primul exercițiu am avut un număr de 4 de cereri de finanțare, totalizând 26 de blocuri, beneficiind 1.000 de apartamente. În acest exercițiu financiar am obținut finanțare pentru un număr de 9 blocuri, totalizând un număr de 400 de apartamente.

Sergiu Voicu: Dacă vorbim de un subiect principal aici la Arad, vorbim în primul rând de mobilitate, căi de rulare pentru tramvaie, tramvaie schimbate.
Gheorghe Falcă, europarlamentar: Eu sunt inginer de căi ferate, drumuri și poduri, de aceea influența mea pe partea de fonduri a mers pe mobilitate și educație. Am fost primul oraș conectat la străzile din vest. Am convins autoritățile să schimbăm autostrada, de la Nădlac – Timișoara, la Nădlac – Arad – Timișoara, făcând ca Aradul să fie poarta de vest. Centura în regim de autostradă cu 4 coborâri care ne-a adus dezvoltare economică. În 2004 aveam 30 de mii de locuri de muncă și în aveam 92 de mii de locuri de muncă.

Sergiu Voicu: Categoric cele mai mari sume implementate de CJ din fonduri europene sunt pentru drumuri, și nu întâmplător suntem lângă această hartă, să ne arătați ce ați făcut cu bani europeni și câți kilometri de drum.
Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad: Aici avem culori diferite în funcție de finanțare. Pe POR de la Arad la Pâncota și de la Pâncota la Buteni, și încă un drum aici spre Timiș. 35 de milioane de euro au fost alocați aici pe POR, din fonduri proprii tot ce vezi cu albastru, 115 km. Din Fonduri Europene 312 km și cele cu mov… pe programul național de dezvoltare.

În 2023 Aradul va fi singurul municipiu din România cu 100% inel de centură realizat, din care o treime în regim de autostradă

Gheorghe Falcă, europarlamentar: CJ Arad a preluat un proiect al Ministerului Transporturilor și pe bani europeni se închide centura de SE a municipiului Arad, facând ca în 2023 Aradul să fie singurul municipiu din România cu 100% inel de centură realizat din care o treime în regim de autostradă. Primăria Arad, împreună cu primăria Oradea, CJ Arad și CJ Bihor, gestionează un proiect de 1 miliard de euro – Drum expres Arad Oradea.

Sergiu Voicu: Categoric să faci drumuri în România este greu, asta am văzut. Avem aici documentații, am spune că sunt pentru toate drumurile din România, autostrăzile și drumurile naționale. Ce avem aici de fapt?
Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad: Aici avem documentația pentru achiziție publică, doar o parte a lucrărilor, pentru un drum județean de aproximativ 30 de km. Cu o valoare de 72 de milioane de lei. Ne înecăm în birocrație? Asta-i România. Ce vedeți acolo este jumătate din documentație tehnică, pentru că jumătate este digitalizată și nu am putut să o aducem aici. Gândiți-vă câtă muncă se ascunde sub acest morman de hârtii. După ce terminăm noi treaba, o altă armată de funcționari vor veni să verifice toate acestea. Gândiți-vă că pe fiecare filă d-asta un primar trebuie să semneze, fiecare pagină. Și ne mirăm de ce unele autorități nu vor să acceseze fonduri europene. Mai avem probleme și la București, unde trimitem caietul de sarcini înainte de fiecare licitație și depinde la cine nimerește. Vine la un funcționar ne spune ce să modificăm, apoi vine la alt funcționar și el ne cere alte lucruri și ajungem să lucrăm cu 3-4 funcționari și să ne respingă de nu știu câte ori, pentru că de fiecare dată nimerești la alt funcționar și fiecare vede altceva. Pe acest proiect noi am stat 1.300 de zile.
Sergiu Voicu: 1.300 de zile?
Iustin Cionca: Din momentul în care aveam semnat pentru banii europeni, până la data la care s-a semnat contractul de achiziție.
Sergiu Voicu: Doar achiziție, fără să vedem ceva în teren?
Iustin Cionca: Doar. Și să vă spun recordul în materie, pe programul Interreg 2013-2020, deci în 2020 trebuia să se închidă programul. Noi anul ăsta am reușit să semnăm pe două tronsoane din trei. Pe unul mai avem încă contestații după 8 ani de zile. Și suntem primul proiect din România. Sergiu Voicu: Cele mai contestate sectoare de drum ?
Iustin Cionca: Pe POR această bucată a fost câștigată în instanță, după 1.300 de zile. Iar astăzi ne luptăm cu constructorul să execute o lucare de bună calitate. Dacă vin cu prețuri mici încearcă să se încadreze în ele, cu riscul să facă o lucrare de proastă calitate.
Sergiu Voicu: Este și motivul pentru care ați refuzat și lucrarea? I-ați pus să reasfalteze?
Iustin Cionca: Da, i-am pus să decapeze tot asfaltul.
Sergiu Voicu: Ați pierdut bani, ați avut corecții financiare ?
Iustin Cionca: Cine nu are! Aici e o altă problemă: Sunt niște funcționari de la București care nu vor să riște nimic și atunci îți pun această corecție. Dar noi am câștigat în instanță. Dar e păcat. Aproape pe toate proiectele avem corecții, de la 5 la 25%.

Gheorghe Falcă, europarlamentar: Aradul avea nevoie de infrastructură. Alte orașe aveau astfel de infrastructură. Brașovul, Oradea, Sibiul s-au dezvoltat în centrul orașelor, Timișoara, Clujul. Dar Aradul nu putea să se dezvolte din centru, trebuia să înceapă cu baza.

Investiții importante și în spitale 

Sergiu Voicu: O parte interesantă din fondurile europene s-au dus către spitale, partea sanitară.
Gabriela Chiricheu, director executiv Direcția Programe Europene din CJ: 7-8 proiecte pentru Spitalul Județean Arad. La Unitatea de primiri urgențe prevedem partea de radiologie cu un computer tomograf. Dotăm ambulatorul Spitalului Judetean cu RMN, angiograf, CT, undeva spre 10 milioane de lei totalul investiției. Am reușit să extindem și să modernizăm secția de cardiologie, 1 milion de euro finanțarea. Și cu contribuția CJ sperăm să încheiem până în 2022 construcția secției de boli infecțioase pentru adulți. Estimare a lucrărilor de 4 milioane de euro, din care finanțare europenă doar 1,8 milioane.
Iustin Cionca, președinte Consiliului Județean Arad: În exercițiul trecut au fost finanțări mici pe sănătate, pe UPU 1,5 milioane de euro, pe ambulatoriu 2,5 milioane de euro, facem un spital nou de infectioase. 1,8 milioane de euro și restul finanțăm din fonduri proprii.

Alte 3,5 milioane de euro sunt bani europeni care au ajutat la dotarea cu mașini de intervenție a Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Maior George Pleșca, purtător de cuvânt IGSU Arad: Avem și acum în intervenție autospecială din anii 80, autospecială de capacitate mare de 9 mii de litri. Aveam o singură autospecială mai nouă, din 2005. În momentul în care subunitățile au început să primească aceste autospeciale, timpii de reacție și de răspuns au fost mult mai buni. Aceste autospeciale au avut și alte capacități, de la pistoale de înaltă presiune la module de descarcerare.

Sergiu Voicu: Ați făcut un bilant pentru toți banii comunitari atrași de Consiliul Județean din 2007, de când avem acces la fonduri, până acum ?
Iustin Cionca, președinte Consiliului Județean Arad: Eu sunt președinte de CJ de 4 ani și avem 25 de proiecte pe fonduri europene. Valoarea aproximativă este de 150 de milioane de euro.

Fonduri europene atrase și de comunitățile mici

Iar la aceste sume se mai adaugă și banii atrași de comunitățile mai mici.

Sergiu Voicu: Drumul vinului, un proiect pe bani europeni, care ce impact a avut?
Gabriela Chiricheu, director executiv Direcția Programe Europene din CJ: Sunt tot mai mulți investitori. A concis și cu investițiile din agricultură care au permis refacerea viilor. Partial cu fonduri proprii, parțial cu fonduri europene. Viticultura s-a revigorat, totul arată foarte bine, sunt multe pensiuni deschise, crame.

Iustin Cionca, președinte Consiliului Județean Arad: Dacă mergeți în podgoriile Aradului veți vedea ce investiții s-au făcut acolo. Avem vinuri care au câștigat premii internaționale.

Gabriela Chiricheu, director executiv Direcția Programe Europene din CJ: Tot pe traseul vinului se află și lacul de la Ghioroc. De anul trecut este stațiune de interes local. Pe malul lacului s-a dezvoltat și partea de pensiuni și cazare, plajă, zone de luat masa, parcări, un mic parc, alei. Un fel de Mamaia a vestului.

Editor : L.C.



Citește mai mult..

Leave A Reply

Your email address will not be published.