Într-un interviu acordat postului ABC și citat de CNN, președintele american Joe Biden a respins inițiativa Chinei de a negocia un acord de pace între Rusia și Ucraina și a avertizat că orice furnizor de arme sau muniții către Rusia ar putea fi supus sancțiunilor severe.

„Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?”, a spus Biden despre planul chinez. „Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer”, a clarificat el.

Surse din interiorul serviciilor americane de informații sugerează că China ar intenționa să furnizeze Rusiei drone și muniții, ceea ce ar putea afecta echilibrul de forțe în conflictul din Ucraina.

„Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat”, şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut și el Chinei să nu livreze arme Moscovei și a subliniat că este important pentru el să creadă că China nu va face acest lucru.

„Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională”, mai crede Biden.

Statele Unite îl nominalizează pe fostul şef al Mastercard Ajay Banga pentru a conduce Banca Mondială (BM), a anunţat joi preşedintele Joe Biden, transmite AP.

Anunţul vine după demisia surprinzătoare a preşedintelui Băncii Mondiale, David Malpass, înaintată săptămâna trecută. Malpass, numit de fostul preşedinte Donald Trump, va părăsi conducerea băncii multilaterale de dezvoltare, care acordă finanţare de miliarde de dolari pe an economiilor în curs de dezvoltare, cu aproape un an înainte de încheierea mandatului de cinci ani. El nu a precizat motivele deciziei, spunând într-un comunicat că „după ce s-a gândit serios a decis să exploreze noi provocări”, conform Agerpres.

Americano-indianul Ajay Banga, în prezent vicepreşedinte la firma de private equity General Atlantic, are o experienţă în afaceri de peste 30 de ani, având diverse funcţii la Mastercard, Crucea Roşie, Kraft Foods şi Dow Inc. Este prima persoană născută în India desemnată pentru a conduce Banca Mondială.

Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că experienţa lui Bang „îl va ajuta să îndeplinească obiectivele Băncii Mondiale de eliminare a sărăciei extreme şi extinderea prosperităţii comune, efectuând schimbările necesare pentru evoluţia eficientă a instituţiei”, care include îndeplinirea „ambiţioaselor obiective climatice şi reducerea emisiilor”.

Banca Mondială a promis să realizeze „un proces de selecţie deschis, bazat pe merite şi transparent” şi a precizat că va accepta nominalizări până în 29 martie.

De la înfiinţarea Băncii Mondiale, la finalului celui de Al Doilea Război Mondial, în mod tradiţional Statele Unite au ales liderul instituţiei, în timp ce Europa alege directorul general al FMI.

Decizia lui Putin de a suspenda Rusia din tratatul de dezarmare nucleară este o mare greșeală, a declarat miercuri Joe Biden, relatează Reuters. Președintele Statelor Unite a spus că Putin e iresponsabil că face acest lucru. Chiar și așa, nu crede că e un semnal că liderul de la Kremlin ia în considerare să folosească arme nucleare. De cealată parte, președintele rus acuză Vestul si a avertizat că ar putea relua testele nucleare. Putin a mai spus că, pentru prima dată, Rusia va desfășura rachetele balistice intercontinentale Satan, capabile să transporte mai multe focoase nucleare deodată, relatează The Guardian. Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că China ar putea oferi sprijin Rusiei în războiul din Ucraina. În ce privește planul de pace invocat de Beijing, Kievul susține că nu a fost consultat pentru elaborarea acestuia.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Avion al Ministerului rus al Apărării, prăbușit

ACTUALIZARE 12:10 Un avion militar al Ministerului rus al Apărării s-a prăbușit în regiunea Belgorod, la doar 16 kilometri de granița cu Ucraina. Informația vine chiar de la guvernatorul regional, citat de agenția de presă TASS.

Pilotul a reușit să se catapulteze, însă nu a supraviețuit. El tocmai se întorsese dintr-o misiune de luptă în Ucraina. La fața locului se află o echipă de anchetă și una a Departamentului pentru Situații de Urgență. Din informațiile preliminare, avionul s-ar fi prăbușit din cauza unei defecțiuni tehnice.

SUA anunță că publică date despre transferuri de arme chineze către Rusia. China: „Speculații”

ACTUALIZARE 11:40 Administraţia americană anunță că ar putea publica date obţinute de la serviciile de informaţii cu privire la transferul de arme din China în Rusia menite să sprijine ofensiva Moscovei în Ucraina, a relatat joi The Wall Street Journal, citat de EFE.

În replică, oficialii chinezi spun că aceste informații nu sunt decât „speculații și calomnii”. Relațiile dintre SUA și China sunt tensionate după momentul doborârii balonului chinez din 4 februarie. În replică, Ministerul de Externe chinez a transmis joi prin purtătorul său de cuvânt, Wang Wenbin, că orice posibile date ale serviciilor de informaţii cu privire la un transfer de armament din China către Rusia sunt speculaţii, transmite Reuters.

„Cât despre aşa-numitele informaţii secrete, nu sunt decât speculaţii şi calomnii la adresa Chinei”, a declarat Wang Wenbin în briefingul său de presă obişnuit.

Republica Moldova respinge acuzațiile Rusiei că Ucraina „vrea să invadeze Transnistria”

ACTUALIZARE 11:35 Autoritățile moldovene au reacționat, joi, la acuzațiile Rusiei conform cărora Ucraina ar avea planuri „să invadeze” Transnistria, scrie CNN.
„Autoritățile de stat nu confirmă informația diseminată în această dimineață de ministerul rus al apărării. Facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.

Instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini și, în caz de pericol față de țară, vor informa publicul fără nicio întârziere”, se arată într-un mesaj al guvernului moldovean publicat pe canalul său oficial de Telegram.

Reacția guvernului moldovean vine după ce rușii au lansat, în această dimineață, noi acuzații la adresa Ucrainei, pe care o acuză că plănuiește „o operațiune sub steag fals” pentru a „ataca trupele ruse din Transnistria”.

Citește continuarea AICI 

Avertismentul unui ministru german: „Rusia e activă în Africa şi încearcă să destabilizeze regiuni întregi”

ACTUALIZARE 11:30 Invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat și Africa, unde Moscova „încearcă să destabilizeze regiuni întregi”, a spus ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze.

„Acesta nu a fost doar un atac asupra Ucrainei, ci şi un atac asupra celor mai săraci din lume”, a spus Schulze, în prezent într-o vizită de cinci zile în Africa de Vest, la Abidjan, în Côte d’Ivoire, relatează Agerpres.

„Valurile de şoc ale războiului, preţurile mari la alimente, îngrăşăminte şi energie au ajuns de asemenea în Africa de Vest şi în multe alte ţări din Sudul Global”, a mai declarat ministrul, înainte de marcarea unui an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia.

În vremuri ca acestea, Germania are nevoie de prieteni şi aliaţi, inclusiv în Africa, a subliniat Schulze. „Rusia este de asemenea activă în Africa şi încearcă să destabilizeze regiuni întregi”, consideră ministrul german, potrivit DPA.

Citește continuarea AICI 

Rușii beau în continuare Coca Cola, se îmbracă de la Zara și cumpără mobilă Ikea. Brandurile au părăsit Rusia, dar produsele lor nu

ACTUALIZARE 11:25 Camioanele care transportă Coca Cola trec peste graniţă în Rusia, turiştii se întorc din străinătate cu cele mai noi modele Zara, iar magazinele online locale au la vânzare stocuri de mobilă Ikea. O analiză Reuters arată că este posibil ca mărcile occidentale să fi părăsit Rusia din cauza invaziei în Ucraina, dar nu şi produsele lor.

Chiar dacă firmele europene, nord-americane şi japoneze au părăsit Rusia ca urmare a sancțiunilor impuse din cauza războiului, impactul asupra consumatorilor ruşi este redus, chiar dacă produsele ajung mai târziu sau sunt mai scumpe.

Principala modificare este legată de aprovizionare, dar produsele rămân disponibile atât online, cât şi în magazine.

Cumpărătorii trebuie doar să ştie unde să caute. Majoritatea mărfurilor în cauză nu fac obiectul sancţiunilor, iar aceste fluxuri transfrontaliere sunt legale. Moscova este bucuroasă să permită intrarea lor indiferent de ruta pe care o iau. Disponibilitatea continuă a mărcilor arată provocarea cu care se confruntă companiile în controlul lanţurilor de aprovizionare, atunci când ies de pe piaţă.

Citește continuarea AICI 

Pedro Sanchez merge într-o vizită surpriză la Kiev

ACTUALIZARE 11:20 Prim-ministrul guvernului Spaniei, Pedro Sanchez, se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, joi, și va susține un discurs în fața parlamentului de la Kiev, au transmis reprezentanții săi, conform CNN.

Pedro Sanchez face o vizită surpriză la Kiev pentru a arăta sprijinul țării sale față de Ucraina, aproape de împlinirea unui an de când rușii au invadat țara vecină. Mai târziu, liderul de la Madrid va face declarații de presă într-o conferină comună cu Volodimir Zelenski.

Prim-ministrul spaniol are, de asemenea, planuri să viziteze Bucha și Irpin, cele două orașe în care rușii au comis atrocități împotriva populației ucrainene. Armata rusă a comis masacre care au șocat întreaga lume în Bucha și Irpin, în primele luni ale invaziei ei.

Vizita lui Sanchez vine după cea a președintelui Biden, de miercuri, o vizită ținută în secret până la momentul în care președintele american a sosit la Kiev.

Citește continuarea AICI 

Rusia încearcă să agite din nou spiritele în Republica Moldova. Kremlinul acuză Ucraina că vrea să „invadeze Transnistria”

ACTUALIZARE 10:35 Ministerul apărării din Rusia a acuzat Ucraina, joi, că „are planuri” să invadeze Transnistria după o „operațiune sub steag fals”, conform agenției rusești RIA, citată de The Guardian.

Ministerul rus susține că Ucraina plănuiește să „aranjeze” un atac al forțelor rusești din Transnistria ca „pretext” pentru a invada regiunea separatistă moldoveană. Separat, și agenția Tass l-a citat pe adjunctul ministrului de externe rus, Mihail Galuzin, spunând că Occidentul a dat indicații guvernului de la Chișinău să „oprească orice interacțiune” cu așa-zisul guvern de la Tiraspol.

E vorba de o nouă încercare a Rusiei și propagandei sale de a crea tensiuni și de a agita spiritele în regiune. Anterior, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că încearcă să dea o lovitură de stat în Republica Moldova și să atragă Transnistria în război.

Citește continuarea AICI 

Noi sancțiuni împotriva Rusiei pe agenda reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7

ACTUALIZARE 10:03 Miniştrii de finanţe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) vor încerca joi să cadă de acord asupra unui nou pachet de sancţiuni economice împotriva Rusiei, în condiţiile în care a trecut un an de la debutul războiului din Ucraina, transmite AFP. 

Reuniunea, la care vor participa în special Franţa, SUA şi Japonia, va avea loc în marja reuniunii miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, care va fi organizată la Bengaluru, sudul Indiei. „În cadrul G7, vom pleda pentru o întărire a sancţiunilor economice împotriva Rusiei”, a prevenit încă de luni ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire. „Aceste sancţiuni economice sunt eficiente, ele au permis reducerea la jumătate a veniturilor petroliere ale Rusiei”, a afirmat oficialul francez înainte de plecarea sa spre India.

La rândul său, adjunctul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a dat asigurări că SUA şi partenerii lor din G7 pregătesc „un nou pachet important” de sancţiuni împotriva Rusiei în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la invazia rusească din Ucraina.

Cu toate acestea, o sursă din Ministerul german de Finanţe a minimalizat şansele ca la reuniunea de joi să fie adoptată o decizie cu privire la noi sancţiuni împotriva Rusiei, notează Agerpres.

SUA, Uniunea Europeană şi aliaţii lor au impus sancţiuni drastice Rusiei, după invadarea Ucrainei, vizând cel mai înalt nivel al statului rus, precum şi industria, băncile şi sectorul petrolier rusesc. 

Reuniunea de joi a miniştrilor de Finanţe din G7 are loc înaintea reuniunilor de vineri şi sâmbătă a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, unde vor fi abordate în special măsuri pentru a face faţă efectelor economice ale războiului din Ucraina dar şi o eventuală reducere a poverii datoriilor pentru cele mai sărace ţări. 

Analiştii sunt de părere că orice discuţie cu privire la războiul din Ucraina este un subiect delicat pentru India, ţara organizatoare a reuniunii G20, având în vedere că autorităţile de la New Delhi nu au condamnat invazia. În paralel, Rusia nu a confirmat încă dacă va trimite un reprezentat la reuniunea G20.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, urmează să participe săptămâna viitoare la New Delhi la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din ţările G20, eveniment la care este aşteptat şi omologul său american Antony Blinken.

Invazia rusă în Ucraina, subiect principal al unei reuniuni controversate a OSCE

ACTUALIZARE 09:52 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei va fi subiectul principal al reuniunii de două zile a Adunării Parlamentare a OSCE, un eveniment care se deschide joi la Viena şi este marcat de controversa participării delegaţilor ruşi, transmite dpa. 

Parlamentarii ucraineni şi lituanieni boicotează reuniunea pentru că delegaţilor ruşi li s-a permis participarea. La reuniune, în jur de 300 de parlamentari din restul celor 55 de state ale OSCE îşi vor exprima în primul rând opiniile despre războiul din Ucraina.

Vineri se împlineşte un an de la debutul invaziei ruse în această ţară.  Margareta Cederfelt, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că reuniunea nu va deveni o platformă pentru propaganda rusă, notează Agerpres. 

Parlamentari din 20 de state au cerut Austriei să nu le elibereze vize participanţilor ruşi, însă guvernul austriac a explicat că avea această obligaţie legală întrucât sediul acestei organizaţii internaţionale se află la Viena.

Ministerul britanic al Apărării: Rusia se pregătește pentru un efort ofensiv în sudul regiunii Donețk

ACTUALIZARE 09:40 Orașul Vuhledar din sudul regiunii Donețk a fost din nou supus unor bombardamente intense, se arată în evaluarea de joi dimineață a Ministerului britanic al Apărării.

Există posibilitatea ca Rusia să se pregătească pentru un alt efort ofensiv în această zonă, în ciuda atacurilor costisitoare eșuate de la începutul lunii februarie și de la sfârșitul anului 2022, susțin britanicii. 

Generalul-colonel Rustam Muradov, comandantul Grupului de forțe din estul Rusiei, se află „probabil” sub o presiune intensă pentru a îmbunătăți rezultatele în Vuhledar, în urma criticilor dure din partea comunității naționaliste ruse, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Muradov să dispună de o forță capabilă să realizeze un succes pe câmpul de luptă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Putin anunță noi teste nucleare

ACTUALIZARE 08:40 Președintele Vladimir Putin a avertizat joi că Rusia ar putea relua testele nucleare. El a anunțat că, pentru prima dată, Rusia va desfășura rachetele balistice intercontinentale Satan, capabile să transporte mai multe focoase nucleare deodată, relatează The Guardian.

„Ca și până acum, vom acorda o atenție sporită consolidării triadei nucleare”, a spus Putin joi dimineața devreme la Kremlin. „Triada” se referă la rachetele nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer. „Vom continua producția în masă de sisteme Kinzhal hipersonice bazate pe aer și vom începe aprovizionarea în masă cu rachete hipersonice Zircon pe mare”, a spus Putin.

Șeful NATO vede „semne” că China ar putea oferi sprijin Rusiei

ACTUALIZARE 08:30 Șeful NATO a declarat miercuri că alianța militară a văzut „unele semne” că China ar intenționa să sprijine Rusia în războiul său din Ucraina și a cerut ferm Beijingului să renunțe la ceea ce ar fi o încălcare a dreptului internațional, notează The Guardian.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mai spus într-un interviu pentru Associated Press că alianța, deși nu este parte la război, va sprijini Ucraina „atâta timp cât este nevoie”. Întrebat dacă NATO are vreun indiciu că China ar putea fi pregătită să ofere arme sau alt sprijin războiului Rusiei, Stoltenberg a spus că există semne în această direcție.

„Am văzut câteva semne că s-ar putea să planifice acest lucru și, desigur, aliații NATO, Statele Unite, au avertizat împotriva acestui lucru, deoarece acesta este ceva care nu ar trebui să se întâmple. China nu ar trebui să sprijine războiul ilegal al Rusiei”, a spus secretarul general al NATO. 

Stoltenberg a spus că potențiala asistență chineză ar echivala cu acordarea „sprijinului (direct) unei încălcări flagrante a dreptului internațional și, desigur, (în calitate de membru al consiliului de securitate al ONU, China nu ar trebui să susțină în niciun fel încălcarea Cartei ONU sau internaționale). Lege”.

Miercuri, Putin l-a găzduit pe cel mai înalt oficial de politică externă al Partidului Comunist Chinez, Wang Yi, ridicând îngrijorarea în Occident că Beijingul ar putea fi gata să ofere Moscovei un sprijin mai puternic în războiul de aproape un an.

Trupele ruse care străpunseseră apărarea ucraineană în apropiere de Kreminna au fost respinse

ACTUALIZARE 08:20 Trupele ruse care au reuşit marţi să străpungă apărarea ucraineană din apropierea oraşului Kreminna au fost respinse şi au pierdut o parte din echipamentul lor greu, conform unui anunţ făcut miercuri de un înalt oficial ucrainean, citat de Reuters.

Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Haidai, a făcut acest anunţ într-un interviu acordat televiziunii ucrainene. „Ieri, chiar au spart apărarea noastră pentru un anumit timp, dar armata ucraineană a distrus o parte din echipamentul greu al ocupanţilor… până la urmă, ne-am păstrat poziţiile”, a declarat guvernatorul.

În încercarea de a asigura controlul deplin asupra a două provincii estice care formează regiunea industrială Donbas, Rusia a lansat atacuri repetate. Kreminna se află la aproximativ 70 de kilometri nord de Bahmut, focarul celor mai aprige atacuri ruseşti, scrie Agerpres.

Haidai a spus că se aşteaptă ca forţele ruse să îşi intensifice eforturile în jurul localităţii Kreminna, invocând o creştere a numărului bombardamentelor şi a misiunilor de recunoaştere.
„Nu aş spune că este cea mai activă parte a ofensivei, dar cu siguranţă este în desfăşurare”, a spus el.

Biden: Suspendarea Rusiei din START III nu indică intenția de a recurge la arme nucleare

ACTUALIZARE 08:15 Decizia lui Putin de a suspenda Rusia din tratatul de dezarmare nucleară este o mare greșeală, a declarat miercuri Joe Biden, relatează Reuters. Președintele Statelor Unite a spus că Putin e iresponsabil că face acest lucru. Chiar și așa, nu crede că e un semnal că liderul de la Kremlin ia în considerare să folosească arme nucleare.

„Este o mare greşeală să faci asta. Nu foarte responsabil. Dar nu am citit în asta că se gândeşte să folosească arme nucleare sau ceva de genul acesta”, a declarat Joe Biden într-un interviu pentru ABC News, citat de Agerpres.

Preşedintele Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că prin ajutorul militar oferit Ucrainei încearcă să provoace Rusiei o „înfrângere strategică”, aşadar a decis suspendarea participării Rusiei la Tratatul Noul START sau START III şi a avertizat că Moscova ar putea relua testele nucleare. START III este ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia şi SUA, care plafonează la 1.550 numărul focoaselor nucleare desfăşurate de fiecare dintre aceste două ţări şi permite inspecţii reciproce, care însă nu s-au mai desfăşurat din 2020, din cauza pandemiei şi a războiului în Ucraina. Cu toate acestea, Rusia a declarat că va respecta limitele convenite privind rachetele nucleare şi va continua să informeze SUA despre schimbările în desfăşurarea lor, în pofida suspendării.

Întrebat în interviu dacă suspendarea face lumea mai puţin sigură, preşedintele SUA a răspuns: „Ei bine, uite, cred că suntem mai puţin în siguranţă atunci când renunţăm la acordurile de control al armelor care sunt foarte mult în interesul ambelor părţi şi în interesul lumii”. Cu toate acestea, el a adăugat că nu există dovezi care să sugereze o schimbare în postura nucleară a Rusiei.”Ideea că, într-un fel, asta înseamnă că se gândesc să folosească arme nucleare, rachete balistice intercontinentale, nu există nicio dovadă în acest sens”, a adăugat Biden.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marţi că suspendarea anunţată de Rusia este „profund nefericită şi iresponsabilă”. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a estimat că decizia liderului rus a făcut lumea mai periculoasă, îndemnându-l pe acesta să revină asupra ei.

Moscova a cerut ca armele nucleare britanice şi franceze care vizează Rusia să fie incluse în cadrul controlului asupra armamentelor, o poziţie inacceptabilă pentru Washington după peste o jumătate de secol de tratate nucleare bilaterale cu Rusia. 

Ucraina afirmă că China nu a consultat Kievul când și-a pregătit planul de pace

ACTUALIZARE 08:10 Guvernul chinez nu a consultat Kievul în procesul de pregătire a planului său de pace pentru Ucraina, care ar trebui să fie lansat în această săptămână, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean, transmite AFP.

„China nu ne-a consultat”, a spus oficialul ucrainean, care a făcut aceste declaraţie sub protecţia anonimatului pentru mai multe instituţii de presă, inclusiv AFP. Beijingul a promis că va face publică propunerea sa de „soluţie politică” săptămâna aceasta, care marchează un an de la războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care s-a întâlnit cu Wang Yi, directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez în Germania, a dezvăluit marţi la Bruxelles că acesta din urmă „l-a informat despre elementele cheie ale planului de pace chinez”, scrie Agerpres. „Aşteptăm să primim acest text pentru a-l studia în detaliu, pentru că nu putem trage concluzii doar după o prezentare orală”, a adăugat Kuleba.

Ministrul a asigurat ulterior, la ONU, că propunerea de pace a Kievului în zece puncte rămâne „prioritatea numărul unu” pentru Ucraina.„Suntem gata să discutăm cu cei care au idei, alte idei care ne pot ajuta să atingem acest obiectiv”, a spus el.

La rândul său, înaltul oficial ucrainean a avertizat miercuri că niciun plan de pace nu trebuie să treacă de „liniile roşii” stabilite de Kiev, inclusiv concesii teritoriale făcute Rusiei, care ocupă teritorii din estul şi sudul Ucrainei, în special peninsula Crimeea. „Pentru Ucraina, liniile roşii sunt principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea integrităţii teritoriale ucrainene”, a spus oficialul ucrainean.„Nu va fi nicio negociere pe niciun teritoriu ucrainean, preşedintele (Zelenski) a precizat deja acest lucru”, a avertizat el.

Aliat apropiat al Rusiei, China nu a susţinut sau criticat niciodată în mod public invadarea Ucrainei, exprimându-şi în mod repetat sprijinul pentru Moscova în faţa sancţiunilor occidentale. Beijingul a cerut însă, de asemenea, în repetate rânduri, respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, în timp ce Rusia revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene.

Olena Zelenska cere ca Rusia să răspundă pentru încălcări ale drepturilor omului

ACTUALIZARE 08:05 Prima Doamnă a Ucrainei Olena Zelenska a cerut miercuri ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcări ale drepturilor omului în războiul din Ucraina, într-o intervenţie video la Naţiunile Unite, relatează dpa.

„Victoria Ucrainei va însemna victoria drepturilor omului asupra fărădelegii, torturii şi distrugerii. Prin urmare, dreptate pentru Ucraina înseamnă dreptate pentru întreaga lume”, s-a adresat soţia preşedintelui Volodimir Zelenski delegaţilor ONU.

Mesajul video a fost difuzat la un eveniment privind respectarea drepturilor omului în conflict. În cursul zilei, Adunarea Generală se va reuni la New York pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, scrie Agerpres. Zelenska a vorbit despre bombardamentele împotriva civililor, violuri precum şi deportarea a 16.000 copii în Rusia.

Cehia a trimis 89 de de tancuri Ucrainei

ACTUALIZARE 08:00 Republica Cehă a furnizat sute de piese de echipament militar greu Ucrainei în ultimul an, între care 89 de tancuri, a declarat miercuri, la Varşovia, premierul ceh Petr Fiala după întrevederea cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters.

Detaliind pentru prima dată amploarea livrărilor cehe, în cadrul cooperării statului cu sectorului privat, premierul ceh a precizat că ţara sa a livrat 226 de vehicule de infanterie de luptă şi blindate, 38 de obuze, 33 de lansatoare de rachete multiple, şase sisteme de apărare aeriană şi patru elicoptere, scrie Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit miercuri, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru a le reconfirma sprijinul „de neclintit” al Washingtonului în faţa Moscovei, la o zi după discursul belicos al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Reuniunea survine la o zi după un discurs virulent al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că îşi va continua „metodic” ofensiva lansată în urmă cu aproape un an în Ucraina şi a anunţat retragerea Rusiei din tratatul ruso-american New START privind dezarmarea nucleară, readucând în memorie cele mai tensionate momente din timpul Războiului Rece.

 

 

 

Editor : Loredana Bancăș

Polonia profită de vizita lui Joe Biden și de faptul că a fost aleasă să găzduiască „spectacolul” ce însoțește vizita președintelui american în Europa. La câteva ore după ce zeci de mii de oameni au asistat la discursul liderului SUA, guvernul de la Varșovia a anunțat că va trimite Ucrainei primele 14 tancuri Leopard 2. Acestea vor ajunge pe front în două sau trei săptămâni. Miercuri, Joe Biden se întâlneşte, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa șefului NATO Jens Stoltenberg. La Summitul B9 participă și președintele Klaus Iohannis, care va susține un discurs la ora 15.00, potrivit Administrației Prezidențiale. Între timp, Volodimir Zelenski trage un semnal de alarmă și susține că nimeni nu mai acordă atenție amenințărilor nucleare ale președintelui rus Vladimir Putin.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Zelenski intenţionează să participe la summitul NATO din iulie de la Vilnius, spune ambasadorul Ucrainei în Lituania

ACTUALIZARE 12:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski intenţionează să participe în persoană la summitul NATO care va avea loc în iulie la Vilnius, a declarat miercuri ambasadorul Ucrainei în Lituania, Petro Beşta, într-un interviu pentru portalul baltic de ştiri BNS, potrivit Reuters.

Zelenski a făcut numai două vizite în străinătate de la începutul invaziei ruse din Ucraina în urmă cu aproape un an – una la Washington, în decembrie, şi alta la Londra, Paris şi Bruxelles, în februarie.

Conform preşedinţiei lituaniene, la summitul NATO de la Vilnius, care va avea loc la 11 şi 12 iulie, vor lua parte majoritatea liderilor din Alianţa Nord-Atlantică. Printre ei se va număra şi preşedintele american Joe Biden, care a efectuat în această săptămână o vizită neaşteptată la Kiev.

„Acesta este planul nostru”, a spus ambasadorul ucrainean la Vilnius despre vizita lui Zelenski. Ucraina speră ca participanţii la summit să cadă de acord „foarte clar că, imediat ce războiul se va termina, Ucraina va deveni membră a NATO”, a afirmat diplomatul citat de Agerpres.

Amnesty International cere ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie anchetați

ACTUALIZARE 12:13 Amnesty International a cerut ca cei responsabili de invazia rusă din Ucraina să fie aduşi în faţa justiţiei, în contextul împlinirii unui an de la începutul războiului, relatează DPA. 

„Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot posibilul pentru a garanta că cei responsabili de crime, conform dreptului internaţional, să fie aduşi în faţa justiţiei”, a spus Markus Beeko, secretar general al Amnesty International în Germania, citat miercuri într-un comunicat de presă. „Aceasta include investigaţii asupra comandanţilor militari de rang înalt şi liderilor civili”, a adăugat el. 

De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie 2022, trupele Moscovei au comis crime de război şi alte încălcări ale dreptului umanitar internaţional, inclusiv execuţii extrajudiciare, violenţe sexuale şi legate de gen, atacuri asupra infrastructurii civile şi locuinţelor, deportări de civili, precum şi crime extrajudiciare la scară largă prin bombardarea de oraşe, conform Amnesty. 

Invazia însăşi a fost un act de agresiune care a încălcat dreptul internaţional şi care a declanşat o catastrofă privind drepturile omului, a mai transmis organizaţia. „Oamenii din Ucraina au trecut prin orori inimaginabile în aceste 12 luni de război”, a mai spus Beeko. „Ei merită justiţie şi reparaţii pentru suferinţa fizică, psihică şi economică produsă de (preşedintele rus) Vladimir Putin şi trupele ruse. Comunitatea internaţională are datoria de a-i trage la răspundere pe vinovaţi”, a mai adăugat acesta.

Rusia acuză ONU de blocarea rotației experților AIEA la centrala ucraineană Zaporojie

ACTUALIZARE 12:00 Rusia a acuzat miercuri ONU de blocarea rotaţiei experţilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), care se află la centrala nucleară Zaporojie (sudul Ucrainei), pe care trupele ruse o controlează din martie 2022, exprimându-şi ‘profunda îngrijorare’ în legătură cu acest fapt, informează Reuters.

MAE rus susţine într-un comunicat că organismul nuclear al Naţiunilor Unite ‘perturbă’, fără un motiv întemeiat, schimbarea programată a personalului AIEA staţionat la uzină, care se află sub controlul forţelor ruse. 

AIEA a plasat personal cu titlu permanent în septembrie trecut când bombardamentele repetate suscitaseră îngrijorări privind un posibil dezastru asemănător catastrofei de la Cernobîl la această centrală nucleară, cea mai mare din Europa. 

Personalul AIEA urma să fie schimbat, prin rotaţie, la centrala Zaporojie mai devreme în această lună, dar Departamentul de siguranţă şi securitate al ONU a blocat înlocuirea acestuia, invocând îngrijorări cu privire la planificata rută de intrare şi ieşire din uzină propusă de Ministerul Apărării rus, susţine Rusia. 

Centrala se află situată în apropiere de linia frontului din sudul Ucrainei, amintește Agerpres.

‘Între 7 şi 18 februarie, Departamentul pentru siguranţă şi securitate nucleară al ONU a perturbat de trei ori, fără nicio explicaţie clară, rotaţia experţilor AIEA la această centrală’, declară MAE rus. Potrivit diplomaţiei de la Moscova, Ministerul Apărării dăduse garanţii în scris privind sosirea şi plecarea în siguranţă a personalului AIEA, dar ONU ceruse schimbarea rutei propuse de Rusia. 

Moscova a declarat că este pregătită să faciliteze rotaţia de personal înainte de sfârşitul lunii februarie. 

CNN: Rușii au lansat o rachetă balistică Sarmat când Biden vizita Ucraina. Testul a fost un eșec

ACTUALIZARE 11:40 Rusia a efectuat luni, în timp ce preşedintele Joe Biden se afla în Ucraina, un test al unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) care pare să fi eşuat, potrivit a doi oficiali americani familiarizaţi cu acest subiect, relatează CNN.

În prealabil, Rusia a anunţat Statele Unite despre lansare prin intermediul liniilor de comunicare specifice, a declarat un oficial. Un alt oficial a precizat că testul nu a reprezentat un risc pentru Statele Unite, aşa că SUA nu au considerat exerciţiul ca fiind o anomalie sau o escaladare.

Testarea rachetei SARMAT – supranumită Satan II în Occident şi capabilă să transporte mai multe focoase nucleare – pare însă să fi eşuat, au mai spus oficialii.

Citește continuarea AICI

Traumele provocate de război îi afectează pe copiii ucraineni care au venit în România. Mulți au insomnii sau se izolează (studiu)

ACTUALIZARE 11:30 Opt din zece copii ucraineni au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacționau cu persoane străine. Dintre aceștia, unu din zece s-a confruntat des sau foarte des cu stări de frică, arată cel mai recent sondaj realizat de World Vision România.

Într-un an de la izbucnirea războiului, peste trei milioane de ucraineni au intrat pe teritoriul țării noastre, dintre care peste 100 de mii au solicitat o formă de protecție pentru a putea rămâne în România.

Impactul psihologic al războiului asupra copiilor Aproape opt din zece copii ucraineni (77%) au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când interacționau cu străini, arată rezultatele celui mai recent sondaj realizat de World Vision România.

Chestionarul a fost aplicat în perioada 27 ianuarie – 10 februarie în rândul beneficiarilor ucraineni ai fundației, cât și ai altor ucraineni care au găsit sprijin la centrul de refugiați de la Romexpo.

Șapte din zece copii întâmpină probleme de insomnie, conform aceluiași sondaj la care au răspuns părinți ucraineni, în special mame.

Citește continuarea AICI

Un spion expulzat din România a fost prezent în public la discursul lui Putin

ACTUALIZARE 11:20 În timp ce președintele rus Vladimir Putin își ținea marți discursul în fața națiunii, un personaj aflat în primele rânduri atrăgea atenția. Bratislav Jikovici, un cetățean sârb, declarat indezirabil în 2017 în România și expulzat după ce a fost prins că spiona pe litoralul românesc pentru Rusia, a fost surprins în publicul lui Putin.

Șeful Dumei de Stat a Rusiei acuză SUA de distrugerea stabilității internaționale: „Au aruncat lumea într-o stare de conflicte”

ACTUALIZARE 11:10 „Încetând să-şi mai respecte obligaţiile şi respingând propunerile ţării noastre în materie de securitate globală, Statele Unite au distrus arhitectura de securitate internaţională”, a denunțat miercuri preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, scrie Reuters. „Au aruncat lumea într-o stare de conflicte şi provocări”, susține şeful Dumei, un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Duma urmează să se întrunească miercuri în sesiune plenară pentru a examina proiectul de lege trimis în ajun de preşedintele Vladimir Putin privind suspendarea participării Rusiei la Tratatul de reducere a armelor strategice New START, aşteptându-se să aprobe, fără surprize, această iniţiativă, scrie Agerpres.

Putin a prezentat suspendarea acestui tratat istoric de dezarmare nucleară ca pe un avertisment cu privire la Ucraina în discursul său de marţi adresat camerelor reunite ale Adunării Federale (parlamentul bicameral rus), în timp ce liderul de la Casă Albă, Joe Biden, a promis că va continua să susţină şi să apere Ucraina pe fondul împlinirii peste două zile a unui an de la declanşarea agresiunii ruse împotriva acestei ţări.

Citește continuarea AICI

Rusia „rămâne fără muniție și a pierdut până la 50% din tancurile sale” în Ucraina

ACTUALIZARE 11:00 Rusia a pierdut până la jumătate din tancurile sale în Ucraina de la începutul războiului și își epuizează rapid muniția, a declarat un înalt oficial american, potrivit Insider.

Afirmațiile îi aparțin secretarul adjunct al Trezoreriei Wally Adeyemo.

Adeyemo susține că sancțiunile impuse Rusiei -au afectat economia și au limitat capacitatea acesteia de a înlocui echipamentele pierdute în război.

Sancțiunile, a spus el, „au degradat capacitatea Rusiei de a înlocui peste 9.000 de piese de echipament militar pierdute de la începutul războiului, au forțat opriri ale producției la instalațiile cheie de apărare și au cauzat lipsa de componente esențiale pentru producția de tancuri și avioane.”

„De asemenea, Rusia rămâne fără muniții și a pierdut până la 50% din tancurile sale”, a continuat el, și a fost nevoită „să apeleze la armele din era sovietică”.

Adeyemo spune că, după un an de război, „economia Rusiei seamănă mai mult cu cea a Iranului și Venezuelei decât cu a unui membru al G20”.

Explozie la un depozit de muniție al rușilor, în Mariupol

ACTUALIZARE 10:45 Potrivit Consiliului Local din Mariupol, un depozit de muniție rusesc a fost distrus pe 21 februarie, informează The Kyiv Independent. Depozitul era situat în cartierul central din apropierea aeroportului.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Alerte de raid aerian la Kiev

ACTUALIZARE 10:30 The Guardian relatează că sirenele de raid aerian sună din nou miercuri la Kiev. De asemenea, autoritățile ucrainene par să indice că până acum au avut loc cel puțin patru explozii în Harkov în această dimineață.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Putin vrea să tranşeze conflictul pe câmpul de luptă, susțin serviciile secrete germane

ACTUALIZARE 10:20 La aproape un an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia ordonată de preşedintele Vladimir Putin, conducerea de la Moscova nu dă niciun semn că este deschisă la negocieri pentru a încheia conflictul, potrivit serviciilor secrete ale Germaniei, citate miercuri de DPA.

Nu există niciun indiciu că Putin ar fi dispus să ajungă la un acord de pace, a declarat şeful serviciului de informaţii externe al Germaniei BND, Bruno Kahl, în comentarii făcute grupului media german Redaktionsnetzwerk Deutschland (RND) şi publicate miercuri, scrie Agerpres.

În acest moment, Putin este preocupat să pună capăt conflictului „pe câmpul de luptă şi să obţină cât mai multe avantaje acolo pentru ca apoi să dicteze un acord de pace în condiţiile sale la un moment dat în viitor”, a spus şeful serviciilor secrete germane.

Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei la 24 februarie anul trecut. Kahl a mai subliniat că Rusia este în continuare capabilă să trimită şi alţi soldaţi pe front. Din cei 300.000 mobilizaţi de Moscova în toamna anului trecut, unii erau încă în curs de pregătire, în timp ce alţii au fost deja trimişi pe front, a mai declarat el.

Rusia ar avea un „potenţial de mobilizare suplimentar” de „până la 1 milion de bărbaţi, dacă acest lucru era considerat necesar la Kremlin”, potrivit şefului informaţiilor germane.

În ciuda avantajului numeric al Rusiei, Ucraina este în continuare capabilă să se apere de forţele Moscovei foarte eficient, a spus Kahl. „Dar aceasta este o luptă dificilă pe termen lung şi doar va avea succes în partea ucraineană dacă sprijinul Occidentului este cu adevărat susţinut”, a adăugat el.

Până acum, trupele ruse au reuşit să oprească înaintările surpriză din partea ucrainenilor. În schimb, Kahl a descris situaţia curentă de pe câmpul de luptă ca un război de tranşee, „un foarte crud, brutal război de uzură”.

„Mereu mă întreb în cât timp ajung la buncăr”. Copiii din Ucraina s-au ascuns 920 de ore în pivnițe și subsoluri în ultimul an

ACTUALIZARE 10:15 Copiii din Ucraina au fost nevoiți să se ascundă în buncăre, pivnițe și stații de metrou timp de 920 de ore de când a început războiul, arată datele transmise de Salvați Copiii. Este vorba de aproximativ 38,3 zile, potrivit organizației, care adaugă că în Ucraina s-au auzit 16.207 de sirene în ultimul an.

În Harkov au existat peste 1.700 de alarme aeriene în ultimul an, cu o durată totală de aproximativ 1.500 de ore, în timp ce în regiunile Donețk și Zaporojie s-au auzit alarme timp de peste 1.100 de ore.

De-a lungul liniei frontului în sud-estul Ucrainei, bombardamentele nu încetează aproape niciodată. Familiile din această zonă au fost forțate să-și abandoneze casele, multe dintre ele acum distruse, pentru a trăi în subteran, fără lumină, apă și încălzire.

Citește continuarea AICI

Nimeni nu mai acordă atenție amenințărilor nucleare ale lui Putin, spune Zelenski

ACTUALIZARE 09:10 Președintele Volodimir Zelenski a declarat că amenințările liderului rus Vladimir Putin de a relua testele cu arme nucleare reprezintă un lucru pe care nimeni nu îl mai ia în considerare, potrivit cotidianului ucrainean Pravda.

„În ceea ce privește dacă Federația Rusă se pregătește pentru teste nucleare: noi doi suntem adulți. Această persoană (Putin) a decis mai întâi că vor avea loc niște intimidări, iar apoi a făcut legătura cu niște mesaje din partea SUA etc. Mi se pare că acest lucru se întâmplă tot timpul. Serios, nimeni nu le mai acordă atenție”, a afirmmat Zelenski, într-o conferință de presă cu premierul italian Giorgia Meloni, care se află la Kiev.

Președintele ucrainean a acuzat reprezentanții Kremlinului că ar „comunica deja ca niște teroriști”. „Singura diferență este că teroriștii poartă măști, iar în Rusia nici măcar nu-și ascund fețele”, a subliniat liderul de la Kiev. Întrebat dacă a urmărit discursul lui Putin în fața Adunării Federale, Zelenski a răspuns negativ, deoarece, după cum a remarcat, chiar în acel moment armata rusă ataca Hersonul.

În data de 21 februarie, președintele rus Vladimir Putin a dat instrucțiuni Ministerului Apărării și Rosatom, autoritatea națională de reglementare în domeniul nuclear, să asigure pregătirea pentru teste nucleare. În timpul discursului lui Putin, cinci persoane au fost ucise și 16 au fost rănite și transportate la spital ca urmare a unui atac rusesc asupra orașului Herson.

China transmite că relația cu Rusia este „solidă ca o stâncă” și va rezista oricărui test. Trimisul lui Xi a ajuns la Moscova

ACTUALIZARE 09:00 Șeful Biroului Comisiei de Afaceri Externe a Comitetului Central al Partidului Comunist din China, Wang Yi, i-a spus marți lui Nikolai Patrușev, secretarul puternicului Consiliu de Securitate al Rusiei și unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui Vladimir Putin, că relația dintre Beijing și Moscova este „solidă ca o stâncă” și că va rezista oricărui test într-o situație internațională în schimbare, transmite Reuters.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Parteneriatul „fără limite” al Chinei cu Rusia este analizat cu atenție în Occident după ce Statele Unite s-au declarat îngrijorate că Beijingul ar putea lua în considerare furnizarea de arme către Rusia, la un an de la invazia din Ucraina.

Citește continuarea AICI

Fostul ambasador american la Moscova povestește cum este să negociezi cu Vladimir Putin

ACTUALIZARE 08:50 Fostul ambasador al Statelor Unite la Moscova, John Sullivan, a povestit, într-un interviu acordat BBC, cum este să încerci să negociezi cu Kremlinul și de ce Vladimir Putin nu va renunța cu ușurință la planurile sale de a subjuga Ucraina.

John Sullivan a fost ambasadorul SUA la Moscova în cei doi ani dinaintea declanșării de către Putin a invaziei. Fostul diplomat s-a numărat printre cei care au încercat să poarte conversații cu oficialii ruși pentru a preveni războiul.

El spune că rușii „nu au vrut să discute în mod serios”. „Au cerut garanții de securitate pentru Rusia dar au refuzat să discute constructiv despre securitatea Ucrainei. Nu au fost dispuși niciodată să treacă de propriile puncte de vedere… A fost o mascaradă”, a spus el.

Citește continuarea AICI

Joe Biden a ascuns vizita în Ucraina și față de Prima Doamnă

ACTUALIZARE 08:45 Prima doamnă Jill Biden a dezvăluit reporterilor că a aflat despre vizita președintelui Joe Biden în Ucraina „chiar înainte de a pleca”, adăugând că și-a exprimat unele îngrijorări cu privire la această călătorie, scrie CNN.

„Mi-a spus chiar înainte să plece și i-am spus: „Ce? Te duci unde?’”, a spus prima doamnă înainte de a se urca într-un avion pentru a pleca într-o excursie de șase zile în Namibia și Kenya. Ea a reiterat că a aflat „chiar înainte ca el să plece, pentru că a fost, știți, ascuns”.

Citește continuarea AICI

Polonia va livra Kievului „în următoarele două-trei săptămâni” 14 tancuri Leopard 2

ACTUALIZARE 08:40 Polonia va livra 14 tancuri Leopard 2 Ucrainei în „următoarele două sau trei săptămâni”, odată ce antrenamentul trupelor ucrainene va fi finalizat, a declarat marţi Ministerul de externe al ţării, potrivit CNN.

Łukasz Jasina, purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, a declarat că Varşovia susţine trimiterea de avioane de luptă la Kiev, dar mai este încă mai este mult de lucru pentru a obţine un consens între ţările NATO.

„Exact aşa cum a fost cu tancurile, sperăm că această coaliţie va fi suficient de mare pentru a-i sprijini tot mai mult pe ucraineni. Avioanele sunt foarte utile în războiul ucrainean”, a declarat Jasina. „Totuşi, sunt un optimist”, a adăugat acesta.

„Dar suntem membri ai NATO şi vrem să ajungem la un acord în toate aceste chestiuni, pentru a participa împreună, deoarece alianţa este mai puternică atunci când suntem împreună”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

Iohannis participă, la Varşovia, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9

ACTUALIZARE 08:15 Klaus Iohannis participă, miercuri, la Varşovia, alături de omologul polonez, Andrzej Duda, la reuniunea extraordinară a Formatului Bucureşti 9 (B9), la care invitaţi sunt preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Summitul B9 se desfăşoară în contextul împlinirii unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, şi are ca obiectiv continuarea coordonării dintre Aliaţii de pe Flancul Estic al NATO şi SUA, pe fondul provocărilor de securitate generate de război, scrie Agerpres.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, agenda discuţiilor vizează continuarea sprijinului multidimensional pe care statele aliate, inclusiv cele participante la Formatul B9, îl acordă Ucrainei, susţinerea pentru aspiraţiile sale euroatlantice, precum şi demersurile continue ale NATO de întărire a posturii sale de descurajare şi apărare pe Flancul estic.

Vor fi abordate, de asemenea, modalităţile de tragere la răspundere a Rusiei, prin instrumente de drept internaţional, pentru crimele comise în Ucraina. O atenţie specială va fi acordată şi partenerilor vulnerabili, precum Republica Moldova, confruntată cu provocări crescute de securitate, a informat sursa citată.

Macron, așteptat în Ucraina în martie

ACTUALIZARE 08:00 Invitaţia adresată preşedintelui francez Emmanuel Macron de a vizita Kievul este „încă valabilă”, iar responsabilii ucraineni speră că va avea loc în curând, a spus marţi ambasadorul ucrainean în Franţa, Vadîm Omelşenko, citat de AFP.

Întrebat la postul de radio RTL despre faptul că preşedintele american Joe Biden a mers la Kiev, iar preşedintele francez nu, diplomatul a subliniat că „desigur” invitaţia a fost trimisă. „Din păcate, nu a putut veni”, a continuat el, adăugând totodată că această invitaţie este „încă valabilă”. „Sperăm că această vizită va avea loc eventual în martie”, a mai spus diplomatul.

Cu ocazia primei aniversări a invaziei ruse în Ucraina, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dorit să primească vizita şefului statului francez, ca simbol al sprijinului poporului ucrainean şi un semnal pentru Moscova, scrie Agerpres.

Emmanuel Macron, care a mers la Kiev în iunie pentru prima dată de la începutul conflictului, vrea să se întoarcă acolo cu anunţuri concrete, potrivit unor surse diplomatice franceze.

Ambasadorul ucrainean a lăudat „nivelul de sprijin fără precedent” din partea Franţei de la începutul războiului. „Şi sper cu adevărat că Franţa va continua să ofere sprijin”, a adăugat el. În schimb, el nu a comentat recentele afirmaţii făcute de Emmanuel Macron despre ajutorul acordat pentru „înfrângerea” Rusiei, avertizând în acelaşi timp împotriva celor care vor „mai presus de toate să zdrobească Rusia”.

„Nu căutăm să distrugem pe nimeni”, a comentat simplu Vadîm Omelşenko. „Căutăm să ne apărăm libertatea şi independenţa”, a continuat el, asigurând că scopul nu este „să trecem frontiera Rusiei şi să mergem la Moscova”. „Nu avem nevoie de asta”, a spus el.

Ambasadorul ucrainean a ţinut să sublinieze că Vladimir Putin provoacă poporului său şi ţării sale „daune pe care nimeni nu le-a făcut până acum”. „Se vor autodistruge”, a conchis el. 

Franța supraveghează activitatea companiilor chineze

ACTUALIZARE 07:50Franţa supraveghează activitatea companiilor chineze susceptibile de a furniza ajutor Rusiei, a afirmat marţi ministrul francez de Externe, Catherine Colonna, în contextul în care apropierea chino-rusă îi îngrijorează tot mai mult pe occidentali, scrie AFP.

„Există companii private chineze a căror activitate o urmărim îndeaproape”, a declarat Catherine Colonna, întrebată, la postul public de televiziune France 5, despre un potenţial parteneriat strategic între China şi Rusia. La sfârşitul săptămânii trecute, şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a afirmat la CBS News că unele companii chineze furnizează deja „un ajutor neletal” efortului de război al Rusiei. scrie Agerpres. 

El a subliniat că „nu există nicio distincţie între companiile private şi companiile de stat”. Dincolo de armamentul pur, poate fi luat în considerare un întreg arsenal de ajutoare precum veste antiglonţ, raţii alimentare etc. Întrebată despre locaţia acestor companii, în special pe teritoriul ucrainean, Catherine Colonna a răspuns că „nu sunt neapărat pe teren”.

Pe de altă parte, şefa diplomaţiei de la Paris a ţinut să adauge că Franţa i-a vorbit „destul de diplomatic şi destul de clar” Beijingului despre dorinţa sa ca Beijingul „să nu dea o mână de ajutor puternic Rusiei”, subliniind că ea a preferat „să reţină ataşamentul Chinei faţă de stabilitatea care o avantajează în pe termen lung”.

Catherine Colonna a mai estimat că occidentalii ar trebui să vadă mai clar poziţia Chinei la New York, cu ocazia reuniunii Consiliului de Securitate al ONU din 24 februarie, dată care va marca prima aniversare a invaziei Ucrainei de către Rusia.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marţi că este „din ce în ce mai îngrijorat” de un posibil sprijin militar din partea Chinei pentru Rusia. Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a afirmat la rândul său că omologul său chinez, Wang Yi, i-a dat asigurări că China nu furnizează arme Rusiei şi nu intenţionează să facă acest lucru. 

Editor : Loredana Bancăș