Proteste în Cuba. Administrația Biden adoptă primele sancțiuni împotriva regimului de la Havana

Administrația Biden a luat joi primele măsuri concrete împotriva regimului de la Havana, ca reacție la reprimarea protestelor istorice care au cuprins țara. Casa Albă a anunțat sancțiuni ce îl vizează pe ministrul apărării de la Havana, Alvaro Lopez Miera, dar și o unitate a forțelor speciale cubaneze, cunoscută sub numele de „Boinas Negras” (Beretele negre), este învinuită de abuzuri în privința drepturilor omului, relatează CNN.

Sancțiunile marchează primul răspuns semnificativ al administrației americane la protestele de pe insulă și vin după ce grupuri ale comunității cubaneze din SUA și unii membri ai Congresului au criticat executivul american pentru că nu a avut o abordare suficient de dură față de regimul cubanez.

Joe Biden: „Este doar începutul”

Președintele Joe Biden spune că demersurile administrației sale sunt „doar începutul”, iar Statele Unite vor continua să sancționeze persoanele responsabile de „opresiunea asupra poporului cubanez”.

„Condamn fără echivoc detențiile în masă și procesele-mascaradă care îi bagă pe nedrept la închisoare pe cei care au îndrăznit să vorbească. Este o încercare de a intimida și de a amenința poporul cubanez pentru a-l face să tacă”, a arătat Joe Biden într-un comunicat.

„Astăzi, administrația mea impune noi sancțiuni care vizează elemente ale regimului cubanez responsabile de această represiune – șeful armatei cubaneze și divizia Ministerului cubanez de Interne care conduce represiunea – pentru a-i trage la răspundere pentru acțiunile lor”, a anunțat Joe Biden.

Pe cine vizează sancțiunile financiare

La rândul său, Departamentul Trezoreriei a precizat că impune sancțiuni financiare împotriva lui Alvaro Lopez Miera, care conduce Ministerul Forțelor Armate Revoluționare din Cuba, precum și împotriva Brigăzii Naționale Speciale a Ministerului de Interne – cunoscută pe plan local sub numele de Boinas Negras sau Beretele negre – pentru reprimarea protestelor pașnice, pro-democratice din Cuba, care au început la 11 iulie.

„Cubanezii manifestează pentru drepturile fundamentale şi universale pe care guvernul lor trebuie să le garanteze”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, precizând că va continua să aplice sancţiuni împotriva regimului pentru a susţine „căutarea democraţiei”.

La proteste, cubanezii au strigat „Ne este foame” şi „Jos dictatura”. Ei se plâng și de lipsa de medicamente, în condițiile în care cazurile de COVID-19 cresc dramatic din cauza variantei Delta. În urma manifestaţiilor, care s-au soldat cu un mort şi zeci de răniţi, în jur de 100 de persoane au fost arestate, conform unor organizaţii ale opoziţiei.

Americanii vor să le redea cubanezilor accesul la internet

Preşedintele american promite să facă presiuni asupra regimului cubanez pentru a-i elibera imediat pe deținuții politici încarceraţi pe nedrept, pentru a restabili accesul la internet şi a le permite cubanezilor să se bucure de drepturile lor fundamentale. Președintele american spune că administrația sa „conlucrează cu organizațiile societății civile și cu sectorul privat pentru a oferi poporului cubanez acces la internet care să ocolească eforturile de cenzură ale regimului”.

În plus faţă de sancţiuni, Joe Biden a confirmat că guvernul său intenţionează să autorizeze transferurile de bani ale persoanelor fizice spre Cuba şi s-a angajat să crească efectivele ambasadei SUA la Havana, pentru a le furniza servicii consulare cubanezilor, ceea ce s-ar putea traduce în perspectivă prin vize americane pentru cei care vor să părăsească ţara.

Numărul personalului de la reprezentanța diplomatică americană a fost redus drastic în urma apariției cazurilor a ceea ce a fost denumit „sindromul Havana”. Personalul aflat în Cuba a început să se confrunte la sfârșitul anului 2016 cu simptome inexplicabile, cum ar fi amețeli și dureri de cap puternice, însoțite uneori de un „zgomot pătrunzător” neidentificat.

Editor : Luana Pavaluca