De ce unii sportivi de la Jocurile Olimpice au pe corp niște pete rotunde ca niște vânătai?

Sportivii de performanță sunt o specie aparte, ceea ce constatăm încă o dată, în aceste zile, la Jocurile Olimpice 2020: performanțe incredibile, recorduri mondiale doborâte, limite constant depășite. Uneori ne surprind însă și acolo unde nu ne așteptăm. 

Dacă pe unii dintre ei, în special la probele de înot, i-ați văzut cu niște pete rotunde pe corp, ca niște vânătăi, nu este totuși nimic îngrijorător. Este și cazul înotătorului australian Kyle Chalmers.

Medaliat cu bronz la ștafeta de 4 x 100 m liber și 4 x 200 m liber și medaliat cu argint la 100 m liber, când a ajuns imediat după extraordinarul american Caeleb Dressel, sportivul australian a atras atenția nu numai cu performanțele sale remarcabile. Și corpul său a iscat multe comentarii pe rețelele sociale: înotătorul a apărut pe piept cu niște pete mari, rotunde și ușor roșiatice.

Ce sunt aceste mici cercuri? Pentru bunicii noștri, răspunsul nu ar fi un secret. Sunt urmările „băbescului” tratament cu ventuze, cu care obișnuiau să-și trateze răcelile. În fapt, este o tehnică de medicină alternativă chineză.

Terapia datează încă din antichitate, fiind întâlnită în cultura egipteană, chineză şi a altor popoare din Orientul Mijlociu.

Tratamentul constă în aplicarea pe piele a unor „ventuze” – niște borcănașe din sticlă, plastic sau din alte materiale, care se pun cu gura în jos pe corp, astfel încât să creeze o umflătură a zonei şi să stimuleze fluxul sanguin și de energie.

Este o tehnică simplă și presupune încălzirea prealabilă, înainte de aplicare, a recipientelor, pentru ca acestea să aibă o putere de sucțiune și să acționeze ca o ventuză. În momentul în care ele se răcesc, are loc efectul de aspirație, care atrage pielea în interiorul lor. Ventuzele stimulează astfel vascularizarea musculaturii, reducând durerea și permițând recuperarea sportivă. 

Deși este o terapie veche, folosită pe scară largă în Orientul Mijlociu și în Asia, ea a căpătat popularitate în ultimii zece ani în rândul sportivilor occidentali.

Mulți sportivi folosesc în prezent această metodă: de exemplu, internaționalul francez Karim Benzema, gimnaștii recurg, de asemenea, la această metodă, iar legenda americană Michael Phelps a făcut-o încă de la Jocurile Olimpice de la Rio, în 2016, când a atras toate privirile. De altfel, el chiar  promova metoda pe contul său de Instagram.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Cum acționează terapia cu ventuze

Terapia cu ventuze se adresează către două corpuri ale pacientului: corpul energetic şi corpul fizic. În medicina tradițională chineză este comparată adesea cu acupunctura.

Practic, metoda este menită să stimuleze circulaţia periferică, fiind totodată asimilată masajului. Principiul metodei constă în crearea unui vid sau semivid în cupa de sticlă, astfel încât acesta, răsturnată, să se ataşeze foarte bine de piele. În mod tradiţional, în cupa de sticlă sau la gura ei se aplică e o flacără care consumă oxigenul din recipient, rezultând o diferenţă de presiune faţă de mediul ambiant, ceea ce conduce la aderarea spontană a ventuzei pe piele.

Ventuzele corect aplicate acţionează că nişte pompe de vid, realizând aspiraţia punctuală a tegumentului. În aceste condiţii, capilarele superficiale se sparg, iar circulaţia sângelui în cercul delimitat de gura ventuzei creşte semnificativ. Petele roşii sau mov ce apar pentru un timp, după aplicarea ventuzelor, vor dispărea în maximum două săptămâni.

Provocarea acestui flux sporit de sânge aduce elemente reparatorii pentru vasele mici şi stimulează anumite componente ale sistemului imunitar. Ventuzele terapeutice sunt astfel un tonic imunitar, sunt decongestionante, au efect de drenare şi deci de detoxifiere.

Detensionează musculatura şi stimulează sistemul nervos.

Există şi contraindicaţii ale folosirii acestei terapii – în caz de sarcină, fragilitate capilară, dermatite, afecţiuni cardiace, alcoolism.

Cu ce rezultate?

Toate bune și frumoase, dar ce spune știința? Există, totuși, destul de puține dovezi științifice care să confirme toate aceste virtuți ale „ventuzelor”. Un studiu realizat în 2012 și publicat pe site-ul PLOS ONE arăta că tehnica are un potențial efect în tratarea herpesului, a acneei, paraliziei faciale sau osteoartritei cervicale.

Cercetătorii sunt de acord că nu prea sunt studii științifice fiabile pe această temă. Cu toate acestea, ei cred că această tehnică are multe efecte benefice, cum ar fi accelerarea recuperării după o accidentare, tratarea bolilor de piele, dar și și ridicarea moralului.

Terapia cu ventuze este populară şi în rândul vedetelor de la Hollywood, Gwyneth Paltrow, Jennifer Aniston sau cântăreața Rita Ora numărându-se printre celebrităţile care folosesc această metodă de tratament.

Este o metodă comparabilă cu dopajul?

O altă întrebare care se pune – mai ales având în vedere contextul, cu Rusia suspendată după scandalul de dopaj practicat la nivel de stat la Jocurile de iarnă de la Soci din 2014: este această metodă legală, permisă pentru sportivi?

„Aplicarea de ventuze reprezintă un gest simplu ce poate da rezultate minunate”, spunea Michel Henry, președintele asociației internaționale a practicienilor de „cupping” (numele sub care este cunoscută tehnica), pentru revista L’Express, în 2016. Pe de o parte, are un efect analgezic și, pe de altă parte, are un efect de dopaj. Dar este autorizat, pentru că este vorba de dopaj fiziologic și nu de dopaj chimic, explica specialistul.

În orice caz, rezultatele fizice sunt destul de impresionante.

Indiferent de virtuțile tehnicii, utilizatorii rețelelor sociale nu au ratat ocazia de a face și câteva comentarii amuzante. „Probabil că Michael Phelps a adormit pe medaliile sale”, spunea în 2016 un utilizator de Twitter, după ce americanul mătura efectiv tot ce-i ieșea în cale. El s-a întors de la Rio cu 5 medalii de aur, una de argint și… pete pe corp.

Editor : Luana Pavaluca