Ioana Mihăilă: „Dacă va fi nevoie să instituim restricţii de circulaţie, ele nu vor viza persoanele vaccinate”

[ad_1]

Ministrul Sănătăţii a declarat sâmbătă că, dacă va nevoie de introducerea unor restricţii de circulaţie în cazul înrăutățirii situației pandemice, acestea nu vor viza persoanele vaccinate. De asemenea, şcolile vor fi afectate doar în ultimă instanţă de astfel de restricții, a mai precizat Ioana Mihailă.

„Dacă cifrele se înrăutăţesc, este nevoie să intervenim cu măsuri de prevenţie şi de limitare a răspândirii infecţiei. Ce vrem să facem cu prioritate este să accelerăm campania de vaccinare, pentru că este cea mai eficientă măsură de prevenţie şi de limitare a răspândirii infecţiei şi să ţinem cât de mult putem şcolile deschise, pentru că nu putem să mai avem acele efecte asupra educaţiei copiilor, consecinţe a ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Acestea sunt principiile de la care plecăm. Este clar că, în acest context, dacă va fi nevoie să instituim restricţii de circulaţie, ele nu vor viza persoanele vaccinate, în primul rând, şi ca ultimă instanţă vor fi afectate şcolile. Vom discuta”, a declarat sâmbătă ministrul Ioana Mihăilă, întrebată dacă vor fi impuse restricţii la mall-uri în weekend pentru cei care nu au certificate COVID.

Citește și: Ministrul Sănătății: Din ce în ce mai mulți pacienți care apar vaccinați recunosc că nu s-au vaccinat, după ce ajung la spital cu COVID

Editor : B.P.

[ad_2]

Citește mai mult..

Micșorează bilanțul victimelor exploziilor de la Crevedia! Un raport făcut public de Ministerul Sănătății arată că 17 pacienți au fost externați.

Exploziile de la Crevedia au avut consecințe grave, soldându-se cu două victime omorâte și alte 58 de persoane grav rănite. Majoritatea răniților sunt pompieri și polițiști care se aflau la fața locului pentru a stinge incendiul produs de prima explozie și care au fost surprinși de a doua deflagrație. În total, 39 dintre victime sunt angajații serviciilor de intervenție, iar 12 dintre aceștia au fost transportați la spitale din străinătate pentru a primi tratament, întrucât arsurile suferite erau de o gravitate extremă.

Ministerul Sănătății a prezentat bilanțul victimelor exploziilor din Crevedia, conform căruia în acest moment 27 de răniți sunt internați în spitalele din București. Aceste explozii au avut loc la stația de GPL din Crevedia, județul Dâmbovița.

Trebuie să menționăm că trei dintre răniți se află în stare critică, necesitând intubare și ventilație mecanică. Doi dintre aceștia sunt internați la Spitalul Clinic de Urgență București, iar unul la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” București.

Alte 24 de pacienți sunt internați în stare medie sau ușoară, în diferite spitale, după cum urmează: 11 pacienți la Spitalul Clinic de Urgență București, 8 pacienți la Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar Arseni” București, 3 pacienți la Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri București, 1 pacient la Spitalul Universitar de Urgență București și 1 pacient la Spitalul Universitar de Urgență Elias București.

Într-o veste mai optimistă, 17 pacienți au fost externați până în prezent, ceea ce înseamnă că starea lor s-a îmbunătățit suficient pentru a putea părăsi spitalul. Însă, nu putem uita că 12 dintre răniți au fost trimiși la spitale din străinătate pentru a beneficia de îngrijiri medicale adecvate.

Unul dintre acești pacienți transferați în străinătate se află, de asemenea, în stare critică, fiind afectat de arsuri pe peste 90% din suprafața corpului. Starea celorlalți transferați nu s-a schimbat în ultimele 24 de ore.

Este important să menționăm că există anumite restricții privind afișarea conținutului dintr-o anumită zonă, din cauza setările legate de cookie-uri. Pentru a accesa respectivul conținut, este necesar să se accepte cookie-urile pentru social media.

Aceste explozii din Crevedia au avut un impact semnificativ, determinând tragedii umane și suferință. Este necesar ca autoritățile să investigheze cauzele acestor evenimente și să înăsprească măsurile de siguranță pentru a preveni astfel de accidente în viitor. Sperăm că toți răniții să se recupereze cât mai bine și că familiile celor decedați să găsească puterea de a trece peste această tragedie.

Proiect-pilot pentru servicii medicale ambulatorii contra cost, peste programul medicului. Rafila: Nu e o taxă suplimentară

[ad_1]

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, luni, într-o conferință de presă, că în strategia pe sănătate pentru perioada 2023 – 2030 este propus un proiect-pilot pentru furnizarea de servicii medicale contra cost, peste programul medicului. El a susținut că nu este vorba despre o taxă suplimentară pentru serviciile medicale.

„Nu e vorba de o taxă suplimentară sau de o taxare dublă a pacienților. E vorba doar de un proiect-pilot propus în această strategie, care trebuie să se desfășoare între 2026-2028. Strategia e supusă dezbaterii publice, dacă guvernul nu consideră oportun acest proiect-pilot, poate să dispară”, a susținut Rafila.

Rafila a precizat că proiectul-pilot urmărește să stabilească dacă, într-o unitate sanitară publică, după încheierea programului de lucru, un medic poate desfășura această activitate în sistem privat.

„Pacientul plătește la spital faptul că vrea să fie consultat, operat sau investigat de un anumit medic. Nu înseamnă că e împiedicat să aibă acces la serviciile medicale. În momentul de față această opțiune există doar în zona unităților sanitare private și propunerea de pilot este pentru 1, 2, 3 unități – în care să se încerce în spitalele respective – dacă medicii vor să lucreze peste program, să poată să desfășoare această activitate în regim privat. E vorba de reținerea unei sume de bani de spitalul public și cu altă sumă e retribuit medicul sau asistenta pentru activitatea suplimentară”, a subliniat Alexandru Rafila.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

VIDEO Precizările ministrului Sănătății, începând cu minutul 19

Ministrul a susținut că este vorba doar despre un proiect, o idee care trebuie dezbătută și care poate să fie agreată sau nu.

Proiectul strategiei naționale de sănătate pentru perioada 2023-2030 a fost pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.

„Strategia vizează pilotarea furnizării anumitor servicii elective (medicale-chirurgicale) cu posibilitatea alegerii profesionistului care oferă serviciile de sănătate solicitate, în baza unei coplăți reglementate legal și suportate de beneficiar și a posibilității programării transparente a serviciului respectiv în sistemul electronic de programări gestionat la nivel de spital. Totodată, pentru creșterea performanței și eficientizarea sistemului de asistență medicală de urgență, respectiv continuarea dezvoltării infrastructurii serviciilor de asistență medicală de urgență prespitalicească, este prevăzută pilotarea furnizării serviciilor de asistență medicală primar prin asigurarea continuității abordării seviciilor în afara orelor de program, în cadrul unei structuri de urgență dedicate în incinta sau imediata apropiere a CPU-UPU, coordonată de medicii de familie și cu permanența asigurată de medicii de familie din teritoriul administrativ teritorial acoperit”, se arată în nota de fundamentare a strategiei. 

Nota de fundamentare a proiectul strategiei naționale de sănătate AICI

 

 

Editor : G.M.

[ad_2]

Citește mai mult..

Noul program de vizită în spitale. Rudele vor avea acces la bolnavi doar 30 de minute

[ad_1]

Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect privind stabilirea programului de vizite în unităţile sanitare publice, care prevede, printre altele, obligația spitalelor de a comunica rudelor pacienților în maximum două ore informaii despre salonul în care aceștia sunt internați și date despre starea lor de sănătate, informează Agerpres.

Fiecare pacient va primi, la internare, un cod numeric unic care va fi comunicat aparţinătorilor, iar furnizarea telefonică de informaţii despre starea de sănătate a bolnavului se face numai după confirmarea acestui cod.

Potrivit proiectului, accesul vizitatorilor în spitalele publice se va face de luni până vineri în intervalul 15:00 – 20:00, iar în zilele de sâmbătă şi duminică între orele 10:00 – 20:00. Durata vizitei va fi de 30 de minute, însă în cazul unor evenimente epidemiologice deosebite, pe baza analizei de risc efectuate de Direcţiile de Sănătate Publică, programul poate fi limitat la maximum 15 minute, iar în secţiile în care se află internate persoane aflate la risc pentru dezvoltarea unor forme severe de boală poate fi suspendat.

Unităţile sanitare au obligaţia, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordinului, să implementeze un sistem de informare a aparţinătorilor pacienţilor, care să permită ca la cel mult două ore de la internarea pacientului să fie comunicate aparţinătorilor telefonic sau prin SMS, la cerere, următoarele informaţii: secţia/compartimentul unde este internat, numărul salonului, etajul, numele medicului curant şi numărul de telefon apelabil pentru informaţii despre starea de sănătate.

În situaţia în care programul de vizită este suspendat sau în situaţia în care starea de sănătate a pacientului nu permite vizitarea, secţiile au obligaţia de a asigura informarea telefonică zilnică a aparţinătorilor despre starea şi evoluţia celui internat, prin medicul desemnat.

La solicitare, aparţinătorii pot discuta direct cu medicul curant în timpul programului zilnic de lucru al acestuia, în baza unui program stabilit de medicul coordonator şi aprobat de directorul medical. Programul va trebui să fie afişat la loc vizibil, la intrarea în unitatea sanitară.

În cazul pacienţilor aflaţi în stare critică sau terminală, aparţinătorii au dreptul de vizită zilnic, indiferent de oră.

În cazul copiilor internaţi în secţiile de terapie intensivă se asigură prezenţa cu caracter permanent a unuia dintre aparţinători, dacă se solicită acest lucru.

De asemenea, în cazul copiilor mai mici de 14 ani internaţi în oricare dintre secţiile din unitatea sanitară se acceptă prezenţa unui aparţinător permanent, dacă se solicită acest lucru.

În cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, se poate accepta prezenţa unui aparţinător permanent doar cu acordul şefului de secţie.

Conform proiectului, este strict interzisă perceperea oricăror taxe pentru vizitarea pacienţilor în spitalele publice, cu excepţia taxelor legate de parcare.

Prevederile ordinului se aplică tuturor unităţilor sanitare cu paturi din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi celor al căror management a fost transferat la autorităţile administraţiei publice locale.

Editor : D.R.

[ad_2]

Citește mai mult..

Planul național pentru prevenirea și combaterea cancerului, aprobat în Parlament. Cât va fi finanțarea anuală

[ad_1]

Planul național pentru prevenirea și combaterea cancerului a fost aprobat în Parlament. Va fi implementat în perioada 2023 – 2030 și finanțarea pentru măsurile din acest plan vor reprezenta 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate.

Camera Deputaţilor a aprobat, miercuri, Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, adoptând, cu 260 voturi pentru şi 5 abţineri, proiectul de lege în acest sens.

Potrivit proiectului, planul se implementează pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Documentul se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.

Conform proiectului, toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, cum sunt: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri palliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

„Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabile de îndeplinirea măsurilor din plan”, stabileşte actul normativ.

Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat.

Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, se arată în proiect.

Deputaţii din comisia de specialitate a introdus un amendament care prevede că Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice, mai prevede actul normativ.

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală

Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Camera Deputaţilor este for decizional. 

Editor : G.M.

[ad_2]

Citește mai mult..

Nicolae Ciucă cere socoteală Ministerului Sănătății pentru cei 9 morți din cauza infecțiilor nosocomiale. Rafila se află în Cuba

[ad_1]

Nicolae Ciucă a cerut, miercuri, Ministerului Sănătății un raport despre infecțiile nosocomiale din spitale, după ce au murit patru bebeluși la Cluj Napoca și cinci adulți la Târgu Mureș. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se află în Cuba, la Havana, într-o vizită oficială. 

„Un subiect delicat, este vorba despre un subiect din domeniul sănătăţii. Din păcate, la Târgu Mureş au fost anunţate 5 decese la Spitalul Judeţean din Târgu Mureş din cauza infecţiilor nosocomiale. De asemenea, 4 bebeluşi au decedat la Cluj-Napoca, se pare că din aceeaşi cauză, motiv pentru care cer Ministerului Sănătăţii ca, până la finele săptămânii viitoare, să-mi prezinte situaţia şi concluziile concrete, punctual şi la nivel naţional, legate de această problemă a nosocomialelor, care, din păcate, nu este doar o problemă reală, este şi una cu istoric”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în ședința de guvern.

Premierul a cerut să fie elaborat un „plan naţional de combatere a nosocomialelor”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a fost prezent la ședința de guvern de miercuri.

Alexandru Rafila se află în aceste zile într-o vizită oficială în Cuba. În perioada 15 – 22 octombrie, ministrul Sănătății participă la cea de-a IV-a Conferinţă internaţională „Cuba-Salud 2022”, a cărei temă este „Sănătatea Universală, ca parte integrantă a Agendei de Sănătate 2030, în scenariul post-Covid-19”.

La eveniment participă miniștrii Sănătății din Mozambic, Venezuela, Jamaica, Belize, Egipt, Trinidad Tobago sau Zimbabwe, Rafila fiind singurul ministru al Sănătății din Uniunea Europeană prezent la conferință. 

Secretarul de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii Adriana Pistol a anunţat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgu Mureş, că la Spitalul Clinic Judeţean Mureş a fost identificat un focar de infecţie intraspitalicească, cu şase cazuri, dintre care cinci s-au soldat cu deces. Aceste cazuri au fost raportate şi depistate în ultimele zile.

„Pacienţii aveau multiple patologii, erau pacienţi polispitalizaţi şi asupra lor, datorită acestor patologii severe, au fost efectuate o serie de manevre şi proceduri invazive. Infecţiile despre care vorbim se referă la germeni cu rezistenţă mare la antibiotice. Vorbim aici de pioceanic şi acinetobacter”, a precizat Pistol. Secretarul de stat a afirmat că Ministerul Sănătăţii a fost informat vineri, motiv pentru care ministrul a decis deplasarea sa de urgenţă la faţa locului pentru a stabili un plan de măsuri împreună cu conducerea SCJ Mureş.

„Secţia de terapie intensivă este o secţie autorizată provizoriu şi care nu oferă condiţii tocmai optime pentru îngrijirea pacienţilor. Ca măsuri, deja din cursul zilei de joi spitalul a decis să fie sistate toate internările în Secţia de terapie intensivă. Deja a început o activitate de curăţenie şi dezinfecţie în saloanele secţiei de terapie intensivă.

În plus, am fost informaţi de o serie de proiecte noi referitoare la secţia de terapie intensivă, în sensul extinderii unei clădiri din locaţia Gheorghe Marinescu nr. 1 şi, de asemenea, există un proiect care are în vedere şi secţia de terapie intensivă, specialitatea boli infecţioase”, a susţinut secretarul de stat. Potrivit Adrianei Pistol, acest spital este unul dintre puţinele din ţară care raportează infecţiile asociate asistenţei medicale.

„Este un lucru extrem de util pentru că astfel putem să implementăm măsuri cât mai rapid posibil pentru ca astfel de cazuri să nu se perpetueze. Ca urmare, aş vrea să informez populaţia judeţului Mureş asupra faptului că spitalul se străduieşte să întreprindă şi să implementeze toate măsurile discutate”, a completat ea. 

 

Editor : Adriana Duțulescu

[ad_2]

Citește mai mult..