Când dezbate CCR moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Cîțu

In articol:

Premierul Florin Cîţu a depus la CCR o sesizare cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională  între Parlament şi Guvern pe tema moţiunii de cenzură a USR PLUS şi AUR, în care se invocă o conduită „neconstituţională, deopotrivă neloială şi abuzivă, faţă de autoritatea executivă”, întrucât moţiunea de cenzură a fost iniţiată, depusă şi comunicată cu

„încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale articolului 113 alineat (2) din Constituţie”.

Citeste si: Klaus Iohannis a semnat decretele privind demisiile miniştrilor USR PLUS

CCR va stabili data dezbaterii după 15 septembrie  

Curtea Constituțională a anunțat miercuri că abia ulterior, după ce părţile îşi vor exprima punctul de vedere cu privire la tema în discuție, CCR va stabili termenul pentru dezbaterea pe fond a sesizării.

Guvernul a solicitat instanţei de contencios constituţional să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României,
pe de o parte, şi Guvernul României, pe de altă parte, născut din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care a fost iniţiată şi depusă moţiunea de cenzură, respectiv din încălcarea dispoziţiilor constituţionale cu privire la modul în care moţiunea de cenzură iniţiată şi depusă contrar Constituţiei a fost comunicată ulterior Guvernului.

Citeste si: Moţiunea de cenzură va fi citită joi în Parlament

Ce contestă premierul Florin Cîțu la CCR

În sesizarea depusă la CCR se arată: „Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, a încălcat dispoziţiile constituţionale cu privire la obligaţia comunicării moţiunii de cenzură către Guvern în aceeaşi zi cu depunerea acesteia, în speţă în data de 3 septembrie 2021. De asemenea, Parlamentul României, prin Preşedintele Camerei Deputaţilor, cu încălcarea Constituţiei şi a prevederilor regulamentare, a comunicat o moţiune de cenzură iniţiată şi depusă cu nerespectarea condiţiilor constituţionale privind numărul minim de semnături valide care să reflecte manifestarea de voinţă a unei pătrimi din numărul parlamentarilor la data iniţierii respectivei moţiuni de cenzură”.

Citeste si: Basescu ar putea ramane fara casa

De asemenea, se adaugă în document, situaţia juridică litigioasă are natură constituţională, având în vedere că moţiunea de cenzură ţine de domeniul dreptului constituţional şi reprezintă un instrument constituţional de realizare a controlului parlamentar asupra activităţii Guvernului.

Conform Executivului, dacă se constată că actele şi faptele realizate de Parlamentul României sunt contrare normelor constituţionale, ele „au generat şi un blocaj constituţional din perspectiva deplinei şi bunei desfăşurări a activităţii Guvernului”.