Ce s-ar întâmpla dacă am transforma parcul auto într-unul complet electric? Răspunsul dat de experți în energie

Mașinile electrice ar trebui să domine șoselele din Europa până în 2030. Este sarcina trasată de Uniunea Europeană statelor membre și pe care România cu greu o poate îndeplini. Deși statisticile arată că de la an la an numărul mașinilor eco de la noi crește, infrastructura rămâne o mare problemă. Avem cele mai puține stații de încărcare a mașinilor electrice din tot spațiul comunitar. Trecerea la transportul prietenos cu mediul ar fi o provocare și pentru rețeaua de electricitate. Ce s-ar întâmpla dacă am transforma parcul auto într-unul complet electric? Un experiment la care ne-au răspuns experți în energie și din industria auto.

Nu poluează, este mult mai silențioasă și poate fi încărcată acasă sau chiar la birou. Aceasta este descrierea unei mașini electrice. În prezent, în România sunt înmatriculate aproximativ 6.700 de astfel de autoturisme, adica doar 1% din totalul mașinilor înmatriculate în țara noastră. Vă propunem însă să ne imaginăm că întreg parcul auto ar fi 100% electric. Ce s-ar întâmpla în această situație? Poate rețeaua electrică să susțină o astfel de modificare? Sunt întrebările la care vom afla răspunsul în acest material.

O tranziție către un sistem de transport nepoluant este vitală pentru viitorul planetei, spun experții. Poluarea a devenit cel mai mare dușman al umanității. Ne scurtează viața cu până la șase ani și ucide mai mulți oameni decât fumatul sau virusul HIV. Iar transporturile sunt responsabile pentru o pătrime din emisiile de gaze cu efect de seră.

70% din energia consumată prin arderea combustibilului se pierde sub formă de căldură și doar 30% din energie este folosită să învârtă roata. După ce am consumat atât de multă energie electrică să pompăm petrolul, să îl transportăm, irosim 70% din energie când îl ardem. Producția de combustibili fosili este o activitate incredibil de murdară și ineficientă de la început până la final. Când comparăm tot acest proces cu alimentarea unei mașini electrice, diferența este uriașă. Curentul electric nu trebuie pompat de la mare adâncime, transportat cu camioane sau trenuri ori pompat prin conducte, nu trebuie transportat cu vapoare, nu trebuie rafinat și nu poluează acolo unde trăim și respirăm. Este și motivul pentru care Uniunea Europeană face eforturi pentru ca, până în 2030, pe șosele să circule cel puțin 30 de milioane de mașini cu zero emisii.

Răzvan Nicolescu – fost ministru al Energiei: România este într-un paradox, are cea mai mare subvenție din UE la achiziția unui automobil. În același timp nu are infrastructura publică pentru încărcare. Dăm o subvenție de două ori mai mare decât Germania și facem prea puțin pentru pregătirea infrastructurii, pentru o producție suplimentară de energie electrică de care vom avea nevoie.

Avem doar 800 de stații de încărcare, adică una la 200 de km. România are cea mai slabă rețea de alimentare pentru mașini electrice, dar cu cea mai mare ambiție de evoluție. Planul Național de Redresare și Reziliență anunță că vom avea, la un moment dat, 6.500 de astfel de stații. Lipsa punctelor de încărcare nu e singura problemă. Înmulțirea mașinilor electrice ar pune o presiune uriașă pe rețeaua electrică.

 Dumitru Chisaliță – expert în energie: Dacă ne-am propune să trecem, teoretic, toate cele 7 milioane și ceva de mașini pe motorină, benzină, pe energie electrică, am consuma de 4 ori mai multă energie decât ar consuma toată România astăzi, asta înseamnă dezvoltări de capacități de producție, de rețele de transport, de rețele de distribuție, dezvoltări de stații propriu-zise de care să avem efectiv nevoie pentru a încărca aceste mașini. O astfel de convertire totală a flotei de mașini, super teoretică, ne-ar duce la 150 miliarde de euro, cost mașini, producție, energie, e ceva inimaginabil. Din calcule teoretice am ajunge la un 200 twh pe an, care ar însemna, repet, aproape de 4 ori consumul pe care îl avem acum în România.

Alexandru Seremet, reprezentant dealer auto: La prima vedere, foarte multe mașini legate la rețea înseamnă o provocare, dar în același timp poate să însemne și o oportunitate, în sensul că atunci când am cerere de energie, eu trebuie să o echilibrez activând centrale pe gaz, spre exemplu.

În România, energia electrică este produsă de: 2 hidrocentrale, 1 centrala nucleară, 8 termocentrale de cărbune, 10 rafinării, 962 parcuri fotovoltaice, 240 de turbine eoliene și 59 de centrale regenerabile. Dacă scenariul nostru ar deveni realitate, iar pe șoselele din țară ar circula peste 7,4 milioane de mașini full electrice, numărul generatorilor ar fi, potrivit specialiștilor în energie, de 4 ori mai mare. Adică, ar fi necesare: 8 hidrocentrale, 4 centrale nucleare, 32 termocentrale cărbune, 40 rafinării, peste 3.800 de parcuri fotovoltaice, 960 de turbine eoliene și 236 centrale regenerabile. Haideți să ne imaginăm și că sursele de energie pentru alimentarea autoturismelor ar fi doar cele verzi. Asta înseamnă că vom folosi doar energia produsă de hidrocentrale, hidrocarburi, panouri fotovoltaice, turbine eoliene și biomasă. Acum, acestea generează peste 57% din totalul energiei produse în țara noastră. Pentru a susține experimentul nostru, numărul surselor de energie verde ar trebui să crească de 8 ori.

Editor : A.P.