Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, vineri, că în Coaliție și în Guvern nu se discută despre o naţionalizare a pilonului II de pensii.

El a susținut că aceasta este o discuţie „a unora care vor să se audă pe la televizor”.

Marius Budăi a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, dacă Guvernul se gândeşte la o naţionalizare a pilonului II de pensii pornind de la textul unui proiect de ordonanţă de urgenţă privind modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor private pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii.

„Haideţi să o lămurim. (…) Situaţia stă în felul următor – Ministerul Muncii nu are nicio atribuţiune aici. Atribuţiile Ministerului Muncii legate de pilonul II sunt doar din punct de vedere al virării sumelor de bani către administratorii privaţi şi a întocmi acele liste şi recapitulaţii cu sumele de bani.

Am primit de la ASF, că acolo sunt specialiştii, acel text pe care dumneavoastră îl vedeţi postat în transparenţă publică. Dumnealor au scris tot de acolo, Ministerul Muncii şi Guvernul nu au avut nicio completare. ASF-ul nu are posibilitate, conform legii, de iniţiativă legislativă şi atunci a trebuit să fie acest lucru preluat şi adus în Guvern.

Despre naţionalizare am spus de mai multe ori şi eu, a răspuns şi premierul, a răspuns şi preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, nu discutăm de aşa ceva. E doar o discuţie a unora care vor să se audă pe la televizor”, a afirmat Budăi. 

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

 

Editor : G.M.

---

In articol:

---

Un studiu recent realizat de Comisia Europeană, ne situează în fruntea clasamentului la nivel european la șpaga dată în înstituțiile publice, și mai cu seamă în spitale.

De altfel, 18% dintre români recunosc că au oferit cel puțin o dată bani, ori cadouri scumpe medicilor, sau asistentelor. Și nu suntem singurii, 13% dintre greci semnalează același obicei.

România ocupă primul loc în ceea ce privește corupția în sistemul sanitar

Conform unui studiu publicat în iulie de Comisia Europeană, România ocupă primul loc între țările europene în ce privește corupția din sistemul sanitar. 

România (18%) și Grecia (13%) sunt singurele țări în care cel puțin unul din zece respondenți declară că a fost nevoit să plătească în plus sau să ofere un cadou valoros unui cadru medical din sistemul public de sănătate.

Citeste si: Un pacient al Spitalului Judeţean Piteşti a decedat după ce a căzut de la etajul șase

În țara noastră, procentul a scăzut față de 2019, doar 1%, cu toate că atunci salariile medicilor au fost mărite. La începutul acestui an, salariile medicilor români au crescut din nou cu 25%. Un medic primar are un salariu de bază de peste 15.000 de lei brut, iar un rezident în ultimul an, aproape 8000 de lei, iar la aceste sume se adaugă sporurile și plata suplimentară a gărzilor.

Președintele Colegiului Medicilor i-a îndemnat pe medici să nu mai accepte șpagă

Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca: „Mi se pare degradant pentru poziția de medic să tranzacționăm ca la talcioc un act medical”.

Citeste si: Un pacient al Spitalului Judeţean Piteşti a decedat după ce a căzut de la etajul șase

Inclusiv președintele Colegiului Medicilor, dr. Daniel Coriu, i-a îndemnat pe medici să refuze plicurile pacienților.

Citeste si: Ploile au făcut ravagii în Dâmbovița: două localități au fost complet inundate

Mărturiile care au apărut în spațiul public, mai ales în ultimii doi ani de pandemie, arată însă că „șpaga” în spitale este încă o practică acceptată de cadrele medicale, inclusiv în spitalele publice din orașe mari.

Materialul complet îl puteți urmări în cadrul jurnalului Știrile Kanal D de la ora 19:00.

Ministerul Finanţelor a publicat luni noaptea proiectul de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, creşterea impozitului pe dividende de la 5% la 8%, scăderea pragului veniturilor până la care o companie este considerată microîntreprindere, creşterea la 9% a TVA pentru băuturile băuturilor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate şi majorarea accizelor pentru ţigarete.

În ceea ce priveşte impozitarea microîntreprinderilor, proiectul propune reducerea plafonului veniturilor obţinute în anul precedent, de la un milion de euro la 500.000 euro, dar şi instituirea condiţiei ca microîntreprinderea să aibă cel puţin un salariat. În prezent, cotele de impunere sunt diferenţiate la microîntreprinderi în funcţie de numărul de salariaţi, fiind aplicabilă o cotă de 1% în cazul în care microîntreprinderea are cel puţin un salariat şi o cotă de 3% dacă microîntreprinderea nu are salariaţi. În condiţiile în care, conform noului proiect, microîntreprinderile vor fi obligate să aibă cel puţin un salariat, se elimină cota de impozitare de 3%.

Proiectul elimină posibilitatea de opţiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situaţia în care erau îndeplinite condiţiile legate de valoarea capitalului social şi a numărului de salariaţi.

La capitolul TVA, majorarea cotei pentru băuturile care conţin adaos de zahăr are în vedere, potrivit documentului citat, descurajarea consumului de astfel de produse, cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor.

De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, cota de TVA creşte de la 5% la 9%, atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepţia băuturilor alcoolice şi a celor nealcoolice care conţin adaos de zahăr sau alţi îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât şi pentru serviciile de restaurant şi de catering şi pentru activităţile de cazare hotelieră.

„În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant şi de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidenţa cotei reduse de TVA de 9%. Adoptarea unei astfel de măsuri vizează tocmai facilitarea aplicării uniforme/corelate a cotei de TVA, şi anume aplicarea aceleiaşi cote indiferent de natura operaţiunii: prestare de servicii sau livrare de bunuri. Astfel, spre exemplu, un restaurant care vinde mâncare tratează operaţiunea distinct, aplicând două cote de TVA diferite (9% şi 5%), în funcţie de modalitatea de servire a mâncării, în locaţia restaurantului (prestare de servicii) sau în afara acesteia (livrare de bunuri). În mod similar, este şi cazul unităţilor de cazare de tipul demipensiune/pensiune completă/all inclusive care, pe lângă funcţia de cazare, asigură şi micul dejun/prânzul/cina etc”, explică Ministerul Finanţelor.

Proiectul de Ordonanţă propune majorarea accizelor pentru ţigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi adoptarea unui nou calendar de creştere graduală a nivelului accizei totale pentru ţigarete.

„Ţinând cont că, începând cu 1 ianuarie 2023, nu va mai exista un calendar care să reglementeze cuantumul şi perioada de aplicare a nivelului accizelor pentru produsele supuse regimului accizelor armonizate, iar operatorii economici care desfăşoară activităţi cu produse accizabile nu vor putea determina acciza datorată şi implicit, nu vor putea plăti la bugetul de stat sumele reprezentând accizele, este necesar a se institui un nou calendar privind nivelul accizelor pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2026”, se mai arată în nota de fundamentare.

Proiectul de act normativ propune, de asemenea, revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal. În aceste sectoare, se propune scăderea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv.

DOCUMENT: ORDONANŢĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

DOCUMENT: Notă de Fundamentare

Impozitul specific va fi abrogat

„Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 812 din 14 octombrie 2016, cu completările ulterioare. Persoanele care au datorat impozit specific unor activităţi vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condiţiilor de aplicare a acestui sistem de impunere şi/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activităţi decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

De asemenea, au fost stabilite reguli tranzitorii pentru impozitele datorate în cursul anului 2022.

Impozitul specific a fost introdus prin Legea 170/2016 (Legea HoReCa), intrată în vigoare în 2017, şi se aplică activităţilor hoteliere, de restaurant, bar & cafenele sau catering. Acesta se calculează în funcţie de mai multe variabile, precum suprafaţa locaţiei, rangul localităţii sau sezonalitatea. În perioada pandemiei acesta a fost suspendat.

Impozitul pe profit

Se propune extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a dezvolta noi capacități de producție, și de a le moderniza pe cele existente.

Impozitul pe dividende crește la 8%

Regimul fiscal aplicabil dividendelor plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române/persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților.

Scutirea de la plata impozitului a persoanelor fizice care desfăşoară anumite activităţi sezoniere va fi abrogată

Ministerul Finanţelor (MF) propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, potrivit proiectului de modificare a Codului Fiscal, publicat luni noaptea de MF.

„Se propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfăşoară activităţi sezoniere dintre cele prevăzute la art. 1 al Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, având în vedere atât abrogarea Legii nr. 170/2016 la data de 1 ianuarie 2023, cât şi faptul că din analiza efectelor aplicării măsurii, a rezultat faptul că aceasta nu a condus la atingerea obiectivului estimat, fiind aplicată pentru un număr redus de contribuabili”, se precizează în document.

De asemenea, în proiect se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, precum şi în sectorul agricol şi în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilităţile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 şi pct. 7 din Codul fiscal.

Prevederea va intra în vigoare la data 1 ianuarie 2023 şi se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Potrivit sursei citate, în modificările aduse Codului fiscal se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităţilor fiscale în sectorul construcţii, în ceea ce priveşte condiţia referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informaţii/date din anul curent.

Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilităţile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activităţile menţionate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariaţii care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activităţi de construcţii să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real şi nu având la bază date istorice.

„Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilităţile fiscale în domeniul construcţiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale”, potrivit MF.

Proiectul mai prevede reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizaţiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizaţie reprezintă venit neimpozabil şi nu se cuprinde în baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuţia de asigurări sociale.

Firmele din comerţ, obligate să accepte plata cu cardul dacă au o cifră de afaceri ce depăşeşte 10.000 de euro

Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ şi prestări servicii vor fi obligate să accepte ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite dacă au o cifră de afaceri mai mare de 10.000 de euro în echivalent lei.

„Se propune reglementarea modificării pragului cifrei de afaceri, de la 50.000 euro la 10.000 euro în echivalent lei, începând cu care persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări servicii, au obligaţia de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite. Pentru a permite operatorilor economici din categoria celor vizaţi de prevederile sus-menţionate întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea instalării terminalelor de plată, inclusiv încheierea contractelor aferente cu instituţiile acceptante, s-a prevăzut faptul că măsura va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023”, se precizează în nota de fundamentare care însoţeşteproiectul ordonanţei de modificare a Codului Fiscal, publicat luni noaptea.

Potrivit sursei citate, reducerea pragului cifrei de afaceri de la 50.000 la 10.000 de euro va contribui la creşterea bancarizării operaţiunilor băneşti, un nivel redus al acestora reprezentând principalul factor de menţinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata şi al prestărilor de servicii.

„România trebuie să ia toate măsurile necesare pentru reducerea evaziunii fiscale ca primă condiţie a asigurării sustenabilităţii bugetului public”, se precizează în document.

Totodată, această măsură va asigura, într-o măsură mai mare, o trasabilitate a fluxurilor băneşti prin operaţiuni bancare, ceea ce conduce la o mai bună fiscalizare a veniturilor realizate de către operatorii economici, constituind o măsură în plus pentru combaterea evaziunii fiscale, precizează Ministerul Finanţelor.

Deduceri pentru cei cu salarii sub 4.500 de lei

Deducerile personale de bază se acordă în funcție de salariul angajatului și de numărul persoanelor pe care le are în întreținere. Deducerea pentru un angajat cu salariul minim, poate ajunge pana la 45% din salariu, daca are 4 persoane în întreținere. Pentru un angajat cu salariul minim, fără persoane în întreținere, deducerea este de 20%.

Proiectul de modificare a Codului fiscal, publicat luni noaptea de Ministerul Finanţelor, propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Astfel, se propune o deducere personală de bază, care se va acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 2.000 de lei şi deduceri suplimentare pentru tineri şi copiii până la 18 ani.

Totodată, va fi acordată o deducere personală suplimentară de 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului. De asemenea, se va acorda sub formă de deducere suplimentară suma de 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

În prezent, persoanele fizice care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile. Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, şi variază între 510 lei pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere şi 1.310 lei pentru cei care au patru sau mai multe persoane în întreţinere. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deducerea personală.

Deducerea personală suplimentară se acordă astfel: – 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului; – 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora.

Scade plafonul pentru facilități în construcții și agricultură

Proiectul de Ordonanță propune abrogarea prevederii potrivit căreia persoanele fizice care desfășoară activități sezoniere în cursul unui an sunt scutite la plata impozitului pentru veniturile realizate din salarii și asimilate salariilor.

De asemenea, se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilitățile fiscale, numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 și pct. 7 din Codul fiscal (activități în construcții de la fasonarea sticlei și până la var, iar în agricultură de la cultivarea plantelor, la munca în ferme)

Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

Se propune modificarea plafonului până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară, respectiv de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.

Pentru angajații part-time se vor plăti contribuții echivalente cu cele ale salariului minim brut pe țară

Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial al căror nivel este sub acest nivel.

Venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat.

Măsura nu se aplică în cazul în care angajații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Cota redusă de TVA pentru lemnul de foc se va aplica până cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide și îngrășăminte la 1 ianuarie 2032

Cota redusă de TVA pentru lemnul utilizat ca lemn de foc încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice şi îngrăşăminte chimice, la 1 ianuarie 2032, potrivit proiectului de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, publicat luni seara.

„La art. 105 alin. (4) din Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2022/542, se prevede că pentru lemnul utilizat ca lemn de foc cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2030, iar pentru pesticide chimice şi îngrăşăminte chimice, cota redusă de TVA încetează să se aplice cel târziu la 1 ianuarie 2032. Astfel, se propune introducerea unei prevederi care să reglementeze faptul că pentru livrările de lemn de foc de la art. 291 alin. (3) lit. m) şi n) din Codul fiscal cota redusă de TVA de 5% se aplică până la data de 31 decembrie 2029 inclusiv”, se spune în Nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ.

În ceea ce priveşte livrările de îngrăşăminte chimice şi pesticide chimice, care în prezent sunt prevăzute la art. 291 alin. (2) lit. h) din Codul fiscal, se propune modificarea acestor prevederi, în sensul excluderii respectivelor produse chimice din cadrul acestei reglementări, concomitent cu introducerea unor prevederi noi, distincte prin care aceste produse chimice de tipul celor utilizate în mod normal în producţia agricolă să beneficieze temporar, respectiv până la data de 31 decembrie 2031 inclusiv, de facilitatea cotei reduse de TVA de 9%.

Se restrânge sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice

De asemenea, în proiectul de ordonanţă se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuinţe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziţioneze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

Totodată, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţia de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condiţiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

Se majorează cotele de impunere în cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc

Ministerul Finanţelor propune majorarea cotelor de impunere în cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc şi reducerea plafonului neimpozabil pentru veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri.

Potrivitproiectului de Ordonanţă de modificare a Codului fiscal, în cazul veniturilor obţinute din jocuri de noroc, se propune menţinerea modalităţii de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranşe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% şi 40%. Totodată, baremul de impunere propus cuprinde şi modificarea tranşelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil.

În prezent, cotele de impunere sunt cuprinse între 1% şi 25% şi nu sunt impozabile veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Accizele pentru ţigarete, alcool şi băuturi alcoolice se vor majora de la 1 august 2022

Majorarea accizelor pentru alcool şi băuturi alcoolice se va face începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal, potrivit proiectului de ordonanţă pentru modificarea Codului Fiscal, publicat luni seara.

Tot de la 1 august 2022, se propune creşterea nivelului accizei totale pentru ţigarete, de la 563,97 lei/1.000 ţigarete la 594,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi adoptarea unui nou calendar de creştere graduală a nivelului accizei totale pentru ţigarete, ţinând cont de necesitatea respectării legislaţiei unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare şi asigurarea predictibilităţii fiscale necesară sectorului.

Consultați mai jos Proiectul de modificare a Codului Fiscal, integral, precum și Nota de fundamentare:

DOCUMENT: ORDONANŢĂ pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

DOCUMENT: Notă de Fundamentare

Editor : Liviu Cojan

Florin Cîțu găsește „bizare” discuțiile din România referitoare la oportunitatea și semnalul pe care l-au transmis la Kiev vizitele separate, în două zile consecutive, ale unor înalți oficiali români. Din punctul său de vedere, președintele Volodimir Zelenski a interpretat aceasta ca pe un semnal puternic de susținere din partea României.

Președintele  Volodimir Zelenski era foarte relaxat, a dezvăluit joi seara, la Digi24, președintele Senatului, Florin Cîțu, care s-a întors miercuri dintr-o vizită în Ucraina, după ce în ajun fuseseră acolo alți trei oficiali români: premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei, Marcel Ciolacu, şi ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Ce a vorbit Cîțu cu Zelenski

Florin Cîțu a detaliat despre ce a vorbit cu șeful statului ucrainean.

„Am avut la început, când am ajuns acolo, un schimb de replici. Și-a adus aminte de anul trecut, când am fost pentru acea Platformă – a lansat Platforma Crimeea. Mi-a mulțumit pentru vaccinuri – anul trecut România știți că a ajutat Ucraina cu vaccinuri – și mi-a mulțumit pentru că am ajutat să aibă discursul în Parlamentul României. La final, am discutat puțin despre sancțiuni (ale comunității internaționale împotriva Rusiei – n.r.), m-a întrebat puțin despre instituțiile internaționale, i-am spus că dacă au nevoie, noi am trecut prin acest proces – și discuții cu FMI, și cu Comisia Europeană, și cu aderarea la UE – și întotdeauna, dacă au nevoie, vor găsi în noi susținere și chiar și practic, dacă este nevoie, să-i ajutăm”, a spus Florin Cîțu.

El a precizat că a transmis un mesaj de susținere pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar a subliniat că din punctul său de vedere, ar trebui să se facă „la pachet” cu aderarea Republicii Moldova.

„Eu acolo am susținut și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, dar și al Moldovei. De fiecare dată când am vorbit, am spus: nu putem să uităm Republica Moldova. Susținem aderarea Ucrainei. Mesajul pe care l-am transmis a fost acel pe care l-am transmis și astă-vară când am fost în Ucraina pentru a susține Platforma Crimeea, acela de a susține aderarea la Uniunea Eurppeană a Ucrainei și a Republicii Moldova. Eu le văd la pachet, pentru noi sunt foarte importante amândouă”, a arătat președintele Senatului.

Întrebat cum văd ucrainenii provocările din Transnistria, Florin Cîțu a spus că toată lumea încearcă să înțeleagă ce se întâmplă acolo.

Cum se văd la Kiev vizitele oficialilor români

În ceea ce privește interpretarea pe care ar da-o Kievul celor două vizite consecutive ale unor oficiali români la Kiev, Florin Cîțu a spus că el vede un lucru bun aici, iar Zelenski nu a fost deranjat.

„Pentru Zelenski înseamnă că România a trimis, în două zile, înalți oficiali pentru a arăta susținerea pe care o avem pentru cauza Ucrainei. Eu așa văd lucrurile. Văd că România a trimis, au fost trei oficiali importanți – 2, 3 și 4 în ierarhia din statul român – în Ucraina, în două zile. Am văzut în România câteva discuții bizare, din punctul meu de vedere. Eu văd partea bună a lucrurilor – că am reușit să avem în două zile, să-i avem pe toți trei: și președintele Senatului, și președintele Camerei Deputaților, și premierul care să meargă în Ucraina”, a comentat Florin Cîțu pe marginea subiectului intens dezbătut în ultimele zile în România.

Vizita în Ucraina a celor doi președinți ai Parlamentului din România s-a transformat în două întâlniri separate la Kiev. Marcel Ciolacu a plecat cu o zi mai devreme decât era anunțat inițial și a mers pe 26 aprilie la Kiev împreună cu premierul Ciucă, aceasta fiind considerată o vizită oficială, după cutumele diplomatice. Florin Cîțu – care, conform unui anunț inițial, ar fi urmat să meargă la Kiev însoțit de Marcel Ciolacu – spune că a aflat de la ucraineni că nu va mai fi însoțit de președintele Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu l-a contrazis și susține că l-a sunat și l-a anunțat, dar liderul Senatului a negat informația.

Florin Cîțu a explicat, joi seara, la Digi24, cum s-a ajuns la această situație.

„Vizita mea fusese programată de ceva timp. Invitația am primit-o în 4 aprilie, am programat-o în jur de 12-13 pentru 20 prima dată, apoi am avut o discuție cu premierul Șmihal care a spus că o să fie în Statele Unite și nu poate să fie pe 20 și am reprogmat-o pentru 27. Nu a fost nicio altă problemă”, a dat asigurări Florin Cîțu.

Cîțu: Susținerea Ucrainei nu convine rușilor

„Eu cred că trebuie să continuăm cu aceste vizite. Ucraina are nevoie de susținere și fiecare din această vizită aduce subiectul în atenția oamenilor”, a adăugat președintele Senatului.

Cîțu spune că rușilor nu le convine asta și a reamintit că și Washingtonul și-a trimis, la rândul său, reprezentanții acolo. „Toată lumea merge acolo pentru a susține Ucraina, care are nevoie de această susținere occidentală. Să arătăm că îi susținem și că mergem mai departe”, a subliniat Cîțu.

El spune că a văzut acum mai mult ca niciodată această susținere internațională unanimă. „Și Elveția, care este o țară neutră, a venit și a susținut cauza Ucrainei”, a menționat președintele Senatului, care a fost, miercuri, la Kiev alături de președintele Consiliului Național al Adunării Naționale Federale a Confederației Elvețiene, Irène Kälin, și de președintele Adunării Republicii Macedonia de Nord, Talat Xhaferi.

El a mai spus, în context, că România se pregătește să-și redeschidă ambasada de la Kiev.

 

Editor : Luana Pavaluca

Nicolae Ciucă este de duminică noul președinte al PNL. Nu e nicio surpriză, pentru că nu a avut contracandidat la Congresul Extraordinar organizat în doar câteva zile de la demisia forțată a lui Florin Cîțu de la șefia partidului. Premierul a promis stabilitate și armonie, atât în PNL, cât și în coaliție. Pentru mulți liberali, Congresul a fost doar o plimbare până la București. Fiind un singur candidat, nu aveau cum să dea greș. Așa că, plictisiți, în timpul discursurilor și-au găsit cu totul alte lucruri de făcut. Cum s-a văzut din culise Congresul Extraordinar al PNL, aflați din reportajul următor:

Pe holurile Parlamentului e forfotă mare. Apare candidatul Nicolae Ciucă. Mai întâi, face o scurtă declarație de presă în poziție de drepți, cu mâna întinsă pe picior.

De după un covor răvășit, se ivește fostul lider al echipei câștigătoare, Florin Cîțu. Acum este singur. Toți colegii care l-au impus în urmă cu doar câteva luni la șefia partidului sunt în altă echipă.

Florin Cîțu, impresii înainte de Congres: Echipa câștigătoare a câștigat astă-vară

– Bună ziua. Votați echipa câștigătoare astăzi?

– Echipa câștigătoare a candididat astă-vară, răspunde fostul președinte PNL.

– A…?

– A candidat în septembrie, atunci, echipa câștigătoare.

– V-aș întreba care este sentimentul pe care îl aveți în momentul ăsta?

– Să vedem ce se întâmplă în viitor, asta este cel mai important, spune Florin Cîțu.

– Ce au avut domnule, cu dumneavostră?

– Păi știți foarte bine. Lupta mea cu PSD-ul, pentru ce m-au votat, pentru asta se pare că nu a fost ok până la urmă, crede fostul lider liberal.

Unii nu s-au hotărât cu cine să voteze

Un congres fără miză, cu un singur candidat. Chiar și așa, pentru unii, momentul a fost răvășitor.

– Bună ziua. Dumneavostră v-ați hotărât cu cine o să votați astăzi?

– Deocamdată nu.

– Nu v-ați hotărât?

– Și când o să luați o decizie?

– Păi de votat ar trebui să votăm, nu trebuia să votăm? Trebuie să votăm, d-asta am venit la Congres astăzi, spune un liberal.

O doamnă este vizibil emoționată și își găsește cu greu cuvintele: „Și noi avem nevoie de un om care să ne reprezinte și de o persoană care ăăă… de o persoană care să ne putem alinia în spatele dumnealui”.

Intrăm în sală. Unul dintre delegați nu este prea mândru de compania în care se află și își numește colegii… repetenți.

– … repetent!

– Ați văzut dumneavostră unul? Că v-am auzit.

– Am văzut mai mulți.

– Mai mulți în sală? La ce capitol sunt repetenți?

– La capitolul politică.

– La capitolul politică, păi și ce caută în sală, atunci? Își dau un vot important.

– Nu știu.

Balconul pentru fumat, un loc de dispută

De la tribună se spun vorbe cu greutate. Mulți parcă le-au mai auzit și cu alte ocazii, așa că ies pe balcon la o țigară.

„În momentele grele au avut succes oamenii politici, oamenii care au știut să gestioneze lucrurile cu calm, echilibru, și curaj. Da, Nicolae Ciucă, premierul României, este omul care reunește și reușește să țină lucrurile sub control, care reușește să asigure românilor siguranța și stabilitatea de care au nevoie” – declară de la tribună Lucian Bode.

Traficul de pe balcon îl supără teribil pe unul dintre liberali. Are locul prea aproape de ușă și se teme că o să îl tragă curentul:

– Să închidă ușa, să o blocheze, că dacă au venit la Congres. Organizatorul să închidă ușa, ce mai, trebuie să stea afara dacă au avenit aici? Să se ducă în partea aia.

– Păi ați vorbit cu cineva?

– Nu am vorbit cu nimeni.

Așa că, omul nostru se hotărăște să își facă singur dreptate. Închide ușa și trage zăvorul, lâsându-i în frig pe vicioși. Prizonierii încep să facă semne disperate colegilor din interior și, până la urmă, sunt salvați. Omul nu se lasă și le mai blochează o dată ușa.

– Supărat…

– „De ce nu închideți ușa, domnu’?”… Dacă aveam o cheie, le luam cheia, îi lăsam afară.

– Eu nu sunt de aici de la Congresc, eu sunt de la presă.

Aglomerație și grație

Și tot așa, până la final. Mulți nu au mai prins locuri pe scaune și s-au așezat pe unde au putut. Unii pe urnele de vot, unii pe pilonii de marmură, iar alții au stat în picioare.

– Cred că nu sunt locuri.

– Nu mai sunt locuri. Păi și stați în picioare până la final?

– Da. Vă deranjează?

– Pe mine, nu, pe dumneavostră să nu vă deranjeze.

Printre delegați se remarcă o tânără speranță liberală. Pășește cu grație la brațul prietenului ei cu gândul la viitorul partidului.

– Cum v-ați ales ținuta pentru acest Congres, a fost dificil?

– Nu, nu a fost dificil, ne asigură ea.

– Cum v-ați ales-o, ce ați luat în considerare când ați venit?

– M-am gândit să fie ceva mai elegant.

– Dumneavoastră ce ziceți de ținuta doamnei pentru acest Congres? îl întrebăm pe partener.

– Și-a ales o ținută în ton cu evenimentul, cu culorile partidului, spune tânărul.

A căzut Ion Brătianu

După nici două ore și jumătate, treaba este rezolvată. Nicolae Ciucă este noul președinte PNL iar Florin Cîțu pleacă la fel cum a venit: singur. În urma lui, de pe taraba improvizată în fața sălii de ședință se prăbușește o carte.

– A căzut Ion Brătianu. Așa sunt vremurile?

– Chiar Brătianu, constată vânzătorul.

– Chiar Brătianu. E un semn ăsta, ce ziceți?

– La Congresul PNL.

– E un semn?

– De bine!