Lucian Bode: Să fie foarte clar, PNL dă guvernări, nu participă la guvernări în calitate de partid-balama

Lucian Bode, secretar general al PNL, acordă nota 7, pe o scară de la 1 la 10, colaborării cu partenerii de guvernare din PSD și se declară convins că liberalii pot să dea guvernarea României și după alegerile din 2024 ca un partid „care a unit dreapta în jurul său”.  În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Partidul Național Liberal are capacitatea de a promova o persoană care să candideze și să câștige, spune Lucian Bode într-un interviu pentru Digi24.

Întrebat despre o eventuală candidatură comună cu PSD la alegerile parlamentare, ministrul de interne a reamintit că a existat USL și crede că trebuie învățat din ce a fost bine ce a funcționat și ce nu a funcționat. „Nu cred că este bine să repetăm greșelile trecutului”, spune Lucian Bode.

„Să fie foarte clar, Partidul Național Liberal dă guvernări, nu participă la guvernări în calitate de partid-balama. Sunt absolut convins că în 2024 PNL poate da guvernarea României. Depinde doar de noi. Noi trebuie să facem tot ce ține de noi să reușim, împreună cu partenerii de coaliție, să trecem România prin această criză de securitate economică fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace și să ne consolidăm ca partid de dreapta, cel mai mare partid de dreapta din România. Și îndrăznesc să spun să intrăm în alegerile din 2024 ca un partid care a unit dreapta în jurul său”, a declarat secretarul general al PNL.

Urmăriți în continuare interviul integral acordat Digi24 de ministrul de interne, Lucian Bode:

Andreea Bratu, jurnalist Digi24: Despre traficul de persoane, eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii, aderarea la spațiul Schengen și afacerile de contrabandă de sute milioane de euro discutăm astăzi cu ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Lucian Bode, ministru de interne: Este ceea ce structurile Ministerului Afacerilor Interne realizează zi de zi.

Traficul de persoane. România riscă sancțiuni din partea SUA

Andreea Bratu: V-ați întors recent din Statele Unite, unde ați discutat cu directorul Biroului de monitorizare și combatere a traficului de persoane din cadrul Departamentului de Stat. România este principalul furnizor de carne vie pe piața europeană. Trei ani consecutiv, țara noastră a fost încadrată în acel nivel 2, „Watch list”, adică nu îndeplinim în totalitate nici măcar condițiile minime pentru combaterea traficului de persoane. Ce v-au spus oficialii americani? Ce riscă România dacă vom retrograda în nivelul trei?

Lucian Bode: România riscă inclusiv sancțiuni. România riscă să pună în pericol parteneriate, inclusiv parteneriatul cu Statele Unite pe componenta de achiziții de armament, spre exemplu. Deci, sunt riscuri enorme pe care România le-ar înregistra în momentul în care am ajunge, Doamne ferește, în pilonul 3. Departamentul de Stat publică un raport anual. Astăzi suntem într-o într-o galerie nu tocmai onorabilă. „Watch list”, pilonul 2, înseamnă Belarus, Kongo, Mali, Pakistan, Senegal, acestea sunt țările unde ne aflăm astăzi, iar pilonul 3 ar însemna Afganistan, China, Iran, Coreea de Nord, Rusia și Siria. Am evidențiat, normal, angajamentul României în ceea ce privește combaterea acestui flagel. În 2021 au fost cercetate pentru trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism, 911 persoane, față de 523 de persoane câte au fost cercetate în 2020. Semnalele pe care le-am primit de la oficialii Departamentului de Stat au fost pozitive și, până la urmă, eu sunt încrezător că acest dialog pe care l-am avut la cel mai înalt nivel, așa cum spuneam, și progresele pe care le-am evidențiat, vor conta în evaluarea pe anul acesta.

Andreea Bratu: Am văzut statisticile din anii trecuți, mii de români ce apar ca victime ale exploatării sexuale. Oficial, una din trei prostituate din Europa este româncă. Pentru a combate traficul de persoane este nevoie și de lichidarea rețelelor, pentru că altfel ele se refac foarte rapid, am văzut exemple. Câte rețele de trafic de persoane au fost destructurate de când vă aflați la conducerea ministerului?

Lucian Bode: De ordinul sutelor de rețele de trafic de persoane, de trafic de migranți. Un centru de investigații transfrontaliere va funcționa la București.

Andreea Bratu: Este deja bine cunoscut cazul rețelei de la Câmpulung, ai cărei membri au fost prinși, dar au primit pedepse cu suspendare. Foarte rapid și-au refăcut rețeaua și au mers chiar mai departe, peste granița. A fost cazul acelei fete ucise Elveția, obligată să se prostitueze. Un alt caz este la Galați, unde 7 suspecți de proxenetism au primit înlocuirea pedepsei de închisoare preventivă cu cea de închisoare la domiciliu.

Lucian Bode: Munca polițiștilor este de foarte, de cele mai multe ori, extrem, extrem de periculoasă. Practic, prin astfel de decizii, pe care nu le putem comenta, sunt decizii definitive ale instanței, este subminată, trebuie să recunoaștem acest lucru. Noi trebuie să modernizăm legislația și să ținem pasul cu vremurile și dacă se va impune să ne uităm la Codul de procedură penală, spre exemplu – sigur, la inițiativa titularului de portofoliu, și aici mă refer la Ministerul Justiției – nu văd de ce nu s-ar putea întâmpla acest lucru.

Intrarea în Visa Waiver, posibilă în 2024

Andreea Bratu: Tot în cadrul vizitei dumneavoastră în Statele Unite ați discutat și cu șeful Departamentului pentru Securitate Internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, despre un subiect de mare interes pentru mulți români: eliminarea vizelor pentru SUA. Cât de rapid ar putea țara noastră să fie acceptată în programul Visa Waiver?

Lucian Bode: A făcut România ceva în acești 8 ani de zile constatând că an de an, îndeplinim, în coordonate mari, toate criteriile, mai puțin rata de rata de refuz?

Andreea Bratu: Ce face acum România?

Lucian Bode: Vedeți, aici este întrebarea. Și atunci, discuțiile pe care le-am avut cu Alejandro Mayorkas și angajamentul domniei sale de a sprijini România în a evolua în acest demers au vizat următoarele lucruri: în primul rând, că trebuie să primim de la partenerii americani, să ne pună la dispoziție o analiză detaliată a motivelor de refuz, să vedem pentru ce sunt refuzați, în general, cei aproximativ 10 la sută dintre românii care aplică pentru pentru viză. De asemenea, să vedem care sunt categoriile demografice susceptibile de refuz. Și periodic să facem o statistică.

Eu cred că România are obligația să vină să spună – deci, încă o dată, acest dosar este dosarul MAE, este un dosar gestionat de Ministerul Afacerilor Externe, trebuie să spunem foarte clar acest lucru. Sigur, mijloacele sunt în mare măsură în curtea Ministerului Afacerilor Interne, apropo de frontieră, migrație și așa mai departe. Dar eu cred că avem obligația să venim să spunem ca Guvern, spre exemplu, în ansamblu, pentru că este o prioritate a Guvernului României: în următorii 2-3 ani de zile România își propune să scadă această rată de la 10 la sută, cât este media ultimilor 8 ani, la 3 la sută, cât este obligația.

Cum? Venim cu campanii de educare a publicului român care să descurajeze prezentarea unor cereri de viză neconforme – o chestiune care mi s-a părut și mie, și oficialului american în neregulă. Dacă noi mergem în… din cei 3.000, să spun, 1.000 depun cereri, dar nu le finalizează din diferite motive, renunță sau li se pare foarte complicat. Ei, cele 1.000 de cereri, dau un exemplu, sunt considerate respinse. Se contabilizează la procentul ratei de refuz, ceea ce nu cred că este în regulă.

De asemenea, avem – nu știu câți, de aceea trebuie să avem acces la documente – cetățeni cu dublă cetățenie care aleg să depună cererea în România, chiar dacă au cetățenia, nu știu, moldovenească, sau sunt cetățeni în Italia, spanioli și așa mai departe – pentru că avem doar în Italia și Spania, apropo, aproape 3 milioane de români rezidenți acolo. Nu știu câți au cetățenia în acest moment, dar dau aceste exemple pentru că va trebui să venim cu acest plan și să informăm românii.

Ne încadrăm în acest procent de 3 la sută în următorii 2-3 ani de zile și putem să avem certitudinea că, spre exemplu, din 2024 intrăm în această galerie a țărilor – cele 40, astăzi – ai căror cetățeni nu mai au nevoie de viză pentru a intra în Statele Unite. Acesta este planul. Eu o să-l prezint ministrului afacerilor externe.

Schengen și problemele de corupție: „Traficul ilegal la frontieră nu se realizează cu piloți de la ROMATSA”

Andreea Bratu: Un alt obiectiv al României este intrarea în Spațiul Schengen, de foarte mulți ani. Recent a venit și reacția premierului Portugaliei, care a susținut că țara pe care o conduce susține indiscutabil România în acest proces. Însă și aici avem o problemă nerezolvată, a condamnaților care reușesc să fugă din țară. Este, practic, o dovadă a corupției din interiorul sistemului.

Lucian Bode: România a îndeplinit toate criteriile de aderare la spațiul Schengen încă din anul 2011. Eu cred că acum, mai mult decât oricând, România trebuie să devină membru cu drepturi depline în spațiul Schengen și trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Locul României este în Spațiul Schengen.

Andreea Bratu: Dacă avem capacitatea necesară, pregătirea necesară, de ce apar aceste situații în cazul condamnaților? Nu se vrea, în cazul unor persoane, să fie oprite în țară?

Lucian Bode: Bun, eu nu vreau să comentez cazurile din urmă cu mulți ani. Eu comentez ce se întâmplă în această perioadă. Noi, în momentul în care primim o sentință definitivă și primim mandatul să punem acest mandat în executare, demarăm urgent procedurile la nivel național, european, internațional, și după cum ați putut observa și în cazul Udrea, și în cazul Oprescu, Poliția Română, împreună cu partenerii europeni, și-au făcut treaba.

Andreea Bratu: Am auzit în ultima perioadă foarte mulți reprezentanți ai guvernului din care faceți parte că țara noastră nu are bani suficienți pentru a acoperi toate măsurile dorite. Știm că am depășit deja deficitul bugetar cu peste 50% din PIB. În continuare ne împrumutăm extern și chiar la dobânzi foarte mari. Însă pe la granițele țării noastre se pierd lunar sume uriașe, dacă ne gândim la piața contrabandei. Doar în ceea ce privește, de exemplu, contrabanda cu țigări, s-au dezvoltat afaceri de sute de milioane de euro. Ce soluții aveți pentru această problemă?

Lucian Bode: Au fost dispuse măsuri de arestare preventivă față de 1.036 de persoane. Au fost dispuse măsuri asiguratorii pe aproximativ
100 de milioane de lei. Au fost indisponibilizate bunuri  – peste 130 de autoturisme în valoare de 1,5 milioane de euro. Acum, revenind la contrabanda cu țigări, contracararea acestui fenomen, pentru că vorbim de un fenomen, este un obiectiv prioritar, este un obiectiv permanent pentru Poliția de
Frontieră și pentru Poliția Română. În primele 4 luni – vorbeam despre cifre – ale anului 2022 au fost întocmite aproximativ 600 de dosare penale în acest domeniu, fiind indisponibilizată cantitatea de aproximativ 12 milioane de țigarete și 40 de tone de tutun. În martie 2021, piața neagră reprezenta 9,9 la sută.  În martie 2022 – 7,9 la sută.

Andreea Bratu: De ce în cazul unora s-a putut să fie prinși și în cazul altora – pentru că mai sunt câteva procente importante, despre care ați spus – încă nu se poate. Nu este cumva vorba tot despre închis ochii și despre o corupție în anumite puncte?

Lucian Bode: Evident că nu există corupție fără corupți, nu există trafic ilegal la frontieră fără frontieriști. Înțelegem traficul la frontieră. Traficul ilegal la frontieră nu se realizează cu piloți de la ROMATSA, da? Deci, se realizează cu oameni din sistem, iar cei pe care îi prindem îi documentăm. Am avut atâtea cazuri, sunt deferiți justiției.

Modificări controversate la Codul Rutier: „O problemă de comunicare, o să o corectez”

Andreea Bratu: Ați adus în discuție Poliția Rutieră și săptămâna trecută, la Parlament, au fost adoptate mai multe modificări la noul cod rutier, pe care nici măcar nu s-a uscat bine cerneala și au fost schimbate, îmblânzite anumite pedepse, unele chiar eliminate. Iar una dintre ele, care a iscat numeroase controverse în spațiul public, se referă la pedepsele prevăzute pentru cei care depășesc limita legală cu peste 70 de kilometri pe oră,  în condițiile în care, știm, în 2020 România a avut cel mai mare număr de decese provocate în accidente rutiere din Uniunea Europeană. Aceste modificări le-au votat și colegii dumneavoastră de la PNL.

Lucian Bode: Din păcate, s-a întâmplat acest lucru și aici, până la urmă, cred că este o lipsă de comunicare și dacă ea se datorează ministerului nostru, îmi asum și o să o corectez. Pentru că faceți referire la Comisia pentru transporturi din Camera Deputaților, este una din cele patru comisii sesizate pentru raport, urmează și celelalte trei și urmează dezbaterile în plen și votul final. Deci, până la adoptare mai e cale lungă. Eu nu-mi doresc să rămână așa, pentru că trebuie să ne înțelegem: statistica arată groaznic pentru România, peste 1700 de morți. E pe prima poziție în accidente rutiere, la nivel european.

Nota 7 pentru colaborarea cu PSD

Andreea Bratu: Aș dori să atingem și sfera politică, pentru că ocupați și funcția de secretar general al Partidului Național Liberal. Pe o scară de la 1 la 10 ce notă dați colaborării cu PSD?

Lucian Bode: 7! Toate sondajele astăzi indică un grad de acceptabilitate al acestei coaliții de peste 60%, de aceea mi-am permis să dau nota 7,
luând ca și reper ceea ce spun românii. Să fie foarte clar: Partidul Național Liberal dă guvernări, nu participă la guvernări în calitate de partid-balama. Sunt absolut convins că în 2024 PNL poate da guvernarea României. Depinde doar de noi. Noi trebuie să facem tot ce ține de noi să reușim, împreună cu partenerii de coaliție, să trecem România prin această criză de securitate economică fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace și să ne consolidăm ca partid de dreapta, cel mai mare partid de dreapta din România. Și îndrăznesc să spun să intrăm în alegerile din 2024 ca un partid care a unit dreapta în jurul său.

Partidul Național Liberal împlinește mâine 147 de ani și cu această ocazie, permiteți-mi să spun la mulți ani tuturor colegilor liberali. Este un partid cu tradiție, care a trecut România prin cele mai grele crize din istoria sa. Am convingerea că în perioada cât a mai rămas până în 2024, PNL va demonstra că merită să guverneze România și după 2024.

Andreea Bratu: În 2024, PNL ia în considerare o candidatură comună la alegerile prezidențiale cu PSD?

Lucian Bode: Este dificil de răspuns la această întrebare. Avem structuri statutare ale partidului care trebuie să decidă acest lucru. Partidul Național Liberal are capacitatea de a promova o persoană care să candideze și să câștige alegerile prezidențiale din 2024.

Andreea Bratu: Dar o candidatură comună la parlamentare?

Lucian Bode: Aici știți că a mai fost această discuție cu alegeri comasate, locale-parlamentare. De asemenea, a mai fost un USL, vă aduceți aminte, candidaturi comune. Trebuie să învățăm din ce a fost bine ce a funcționat și ce nu a funcționat. Nu cred că este bine să repetăm greșelile trecutului.