Turcia și Grecia, tot mai aproape de un conflict deschis. Ambasador turc: „Lucrurile ar putea scăpa de sub control foarte repede”


Acordul din domeniul energetic semnat în octombrie de Turcia și guvernul libian de la Tripoli mărește riscul izbucnirii unui conflict deschis între Ankara și Atena, în timp ce ambasadorul turc din Grecia a avertizat că „lucrurile ar putea scăpa de sub control foarte repede”, scrie Politico.

Turcia a semnat pe 3 octombrie un acord cu guvernul libian de la Tripoli pentru explorarea zonei din largul coastei țării africane după zăcăminte de petrol și gaze, dar nu a specificat dacă operațiunile vor include și apele din sudul Greciei, acolo unde Atena spune că Ankara nu are niciun drept să se implice.

Ministrul grec de externe Nikos Dendias a acuzat Turcia că exploatează „situația turbulentă din Libia pentru a destabiliza și mai mult securitatea în regiunea mediteraneeană și pentru a pune bazele unei hegemonii regionale”.

Acest pact între Ankara și Tripoli vine într-o perioadă foarte agitată, exacerbată de faptul că în Grecia, Turcia și Cipru vor avea loc alegeri anul următor – evenimente care amenință să stârnească acțiuni și sentimente exagerate de patriotism în peisajul geopolitic din anul 2023.

Retorica dintre Atena și Ankara a ajuns la un nivel alarmant

Cu toate că Grecia și Turcia se acuză reciproc de provocări în zona Mării Egee, în care sunt implicate uneori și avioanele de luptă ale celor două țări, retorica a ajuns acum la un nivel alarmant.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a amenințat luna trecută că forțele sale ar putea „să vină dintr-o dată într-o noapte”. Interpretând acest mesaj ca pe o amenințare directă la adresa insulelor grecești, Dendias i-a avertizat pe aliați că trebuie să răspundă provocărilor Ankarei dacă nu vor să riște o nouă criză precum cea din Ucraina.

În alegerile din iunie de anul viitor, Erdogan, al cărui partid nu se mai bucură de sprijinul unei majorități, plănuiește să mai fure niște voturi de la partidul naționalist İyi Parti („Partidul Bun”).

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și premierul grec Kyriakos Mitsotakis la Istanbul. Foto: Profimedia Images

„Oportunitatea asta îi poate fi oferită de Grecia sau de Siria, a spus Angelos Syrigos, profesor de drept internațional și ministru adjunct al educației. „În termeni legali, există conceptul de malițiozitate potențială. Ankara s-ar putea să nu plănuiască să ucidă pe cineva, dar comportamentul său extrem ar putea să ne conducă la război.”

Guvernul grec se află și el într-o campanie electorală, iar imaginea sa a fost deteriorată recent de scandalul de spionaj în care s-a descoperit că i-a monitorizat pe ascuns pe liderii și jurnaliștii de opoziție.

Atena, luată prin surprindere de pactul maritim Ankara – Tripoli. SUA: Acordul este „inutil și provocator”

Atena a fost luată prin surprindere în noiembrie 2019, atunci când Ankara a anunțat că a semnat un acord cu unul dintre guvernele rivale ale Libiei (cel din Tripoli, nu cel din Benghazi) pentru a demarca noile frontiere maritime.

Linia de demarcație propusă în această înțelegere dintre Libia și Turcia se apropie de insula Creta a Greciei.

Acțiunile Turciei au fost interpretate de Grecia și Cipru drept o extindere a influenței Ankarei asupra apelor teritoriale din estul Mării Mediterane. UE a spus că acordul a încălcat legea maritimă și drepturile suverane ale altor state, în timp ce Departamentul de Stat al SUA l-a numit „inutil și provocator”.

Ambasadorul turc Özügergin a răspuns acuzațiilor spunând că pactul din 2019 nu ar trebui să îi șocheze pe greci, care au conceput propriul lor proiect pentru realizarea unui gazoduct cu Cipru și Israel și cu binecuvântarea Statelor Unite – o alianță poreclită „3+1”.

„Decizia de a semna memorandumul de înțelegere dintre Turcia și libia în 2019 nu a fost luată peste noapte; în schimb, a fost o reacție clară și neambiguă la manevre precum mecanismul 3+1 și proiectul EastMed, prin care grecii și ciprioții greci au încercat să împingă Turcia în afara ecuației Mediteranei de Est”, a spus Özügergin.

„A crezut cineva că vom sta cu mâinile în sân și vom accepta să fim blocați pe peninsula Anatoliei?” a mai spus ambasadorul turc.

Grecia sprijină guvernul libian de la Benghazi ca să saboteze acordul Turciei cu Tripoli

Grecia și Egipt au încercat să preia din nou inițiativa în 2020 cu un acord de desemnare a propriilor lor zone economice (EEZ) în estul Mării Mediterane. Diplomați greci au spus că înțelegerea a anulat practic acordul din 2019, iar după semnarea pactului, Grecia și Egiptul au spus că se vor opune oricărei activități în zonele disputate din estul Mediteranei.

O mare parte din controversele legate de acordul de explorare dintre Ankara și Tripoli provine de la neînțelegerile cu privire la care dintre cele două administrații libiene (Tripoli și Benghazi) reprezintă guvernul legitim al țării.

Ankara a semnat acordul cu guvernul din Tripoli, pe care îl sprijină, și nu cu administrația militară rivală care, începând din 2014, conduce de la Benghazi în estul Libiei.

Erdogan-Cipru
Președintele turc Erdogan și liderul ciprioților greci Nikos Anastasiadis. Foto: Profimedia Images

„Așadar, este legal pentru Italia, Egipt, Malta și o serie de alte țări să semneze zeci de înțelegeri cu același guvern în vremuri recente și nu este legal pentru Turcia? Asta nu are niciun sens”, a mai spus ambasadorul turc.

Guvernul grec a încercat să construiască legături diplomatice cu guvernul rival din estul Libiei în speranța că va putea sabota acordul maritim semnat de Ankara și Tripoli din 2019. În aprilie 2021, însă, Atena a început să normalizeze relațiile cu guvernul de la Tripoli prin redeschiderea ambasadei grecești acolo. Fără rezultat.

Noul ambasador grec, care a ajuns la Tripoli în octombrie, a fost rechemat la Atena după înțelegerea turco-libiană înainte ca oficialul grec să își poată prezenta scrisorile de acreditare, ceea ce înseamnă că ambasada Greciei de la Tripoli este reprezentată doar de un atașat de presă.

Turcia dispută suveranitatea insulelor din Marea Egee și demilitarizarea lor

În ciuda tensiunilor ridicate, ambele părți au spus că ar fi dispuse să apeleze la dialog pentru a-și rezolva diferendele, inclusiv, dacă va fi nevoie, la Curtea Internațională de Justiție de la Haga.

Problema este că Grecia și Turcia nu se pot pune de acord asupra subiectului de dezbatere: Grecia vrea să discute doar despre zonele maritime, în timp ce Turcia vrea să abordeze o gamă mai largă de probleme, precum suveranitatea insulelor mediteraneene și demilitarizarea lor.

Ambele părți au menționat acordul maritim dintre Israel și Liban ca pe un exemplu că Atena și Ankara ar putea ajunge la o înțelegere.

Între timp, partidul principal de opoziție din Grecia, Syriza, a sugerat că Grecia ar trebui să își extindă imediat apele teritoriale cu 12 mile nautice la sud și est de Creta și să înceapă discuții de demaracare teritorială cu toți vecinii săi litorali din estul Mediteranei, inclusiv Libia și Turcia.

Oficialii Ministerului de Externe au spus că o astfel de mutare ar putea fi iminentă și că pregătirile tehnice ar putea dura câteva săptămâni.

Turcia a amenințat Grecia cu acțiuni militare dacă își va extinde apele teritoriale în Marea Egee, întrucât decizia grecilor ar tăia accesul la mare pentru o mare parte din regiunile de coastă ale Turciei.

Editor : Raul Nețoiu



Citește mai mult..