De ce durează atât de mult implementarea proiectelor în Capitală. Unde se blochează autoritățile



Pentru a implementa un proiect, există mulți pași care trebuie urmați. De multe ori, autoritățile se blochează. Iată care este motivul!


In articol:


Iată care este motivul pentru care durează foarte mult implementarea unui proiect în Capitală!


De ce durează atât de mult implementarea proiectelor în Capitală

Unul dintre principalele motive pentru care durează foarte mult implementarea proiectelor în Capitală este din cauza termenelor impuse de finanțator.

Citeste si: Instagram implementează noi opțiuni, dar introduce și schimbări privind securitatea. Ce trebuie să știi

Un proiect are nevoie de pregătire, evaluare,  aprobare, semnare contract. Acestea duc la o perioadă de 17 și 33 luni. Următorii pași sunt proiectarea, autorizarea și execuția proiectului.

Finalizarea unui proiect durează de la 2 ani și 3 luni până la 5 ani și 9 luni.

Durata de întocmire a unui proiect variază în funcție de amplasament, de reguli și regulamentele de urbanism, de complexitate obiectivului de investiții, de studiile de teren necesare.

Consolidarea clădirilor cu risc seismic este cel mai mare proiect ce urmează a fi implementat în București

Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a depus prin PNRR proiecte în valoare de 90 de milioane de euro. De asemenea, a demarat procedurile pentru reluarea lucrărilor pe şantierele blocate, ca urmare a intrării în procedură de faliment a Companiei Municipale Consolidări (CMC).

„Pe majoritatea şantierelor au fost sistate lucrările de consolidare ca urmare a intrării în procedură de faliment a Companiei Municipale Consolidări (CMC). Lucrările puteau fi reluate numai după rezilierea contractelor cu CMC. Având în vedere că decizia de reziliere a contractelor a putut fi pusă în aplicare abia în luna mai a acestui an (conform deciziei instanţei), contractele au putut fi reziliate abia acum cinci luni. În paralel, AMCCRS a demarat procedurile pentru a putea relua lucrările de consolidare pe şantierele blocate. (ex. – s-au transmis documentaţiile către Trustul de Clădiri Metropolitane Bucureşti în vederea reluării lucrărilor). Între timp s-a aplicat la ambele etapele ale PNRR (proiecte în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro)”, a precizat AMCCRS.

Cererile depuse în cadrul PNRR vizează aproximativ 40 de imobile, unele dintre ele monumente istorice, iar altele aflate în zone protejate istoric, atât clădiri rezidenţiale, cât şi clădiri publice. Solicitările sunt în evaluare la Ministerul Dezvoltării, iar până în prezent autoritatea locală a răspuns la 8 cereri de clarificări pentru cele 16 proiecte depuse în cadrul PNRR.

La nivelul Capitalei, 363 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, iar alte 374 sunt expertizate în clasa II de risc seismic.

Citeste si: Proiectul pentru acordarea tichetelor anticriză a fost pus în dezbatere publică! Ce valoare au și cine poate beneficia de ele

 



Citește mai mult..