Un studiu sugerează că o variantă genetică rară ar putea fi cheia pentru terapiile de slăbire.

Un nou studiu realizat de cercetători din Marea Britanie sugerează că o genă mutantă poate juca un rol important în reglarea apetitului, a greutății și a insulină. Această descoperire ar putea să deschidă calea către noi terapii pentru combaterea obezității. Gena ZFHX3, care se crede că există doar la 4% dintre oameni, controlează anumite zone ale creierului responsabile de senzația de foame.

Cercetătorii de la Universitatea Nottingham Trent și de la MRC Harwell din Marea Britanie au descoperit mecanismul prin care această genă mutată poate influența reglarea apetitului, greutății și a nivelului de insulină în organism. Într-un studiu realizat pe șoareci, echipa de cercetători a observat că mutația poate afecta hipotalamusul, o regiune a creierului care are un rol important în controlul consumului de alimente, a senzației de foame și a setei. Prin activarea și dezactivarea altor gene, gena ZFHX3 mutantă poate influența acest hipotalamus.

Această descoperire ar putea reprezenta un pas important în dezvoltarea de terapii precise pentru pierderea în greutate. Dr. Rebecca Dumbell, cercetător la Universitatea Nottingham Trent, a declarat că rezultatele studiului demonstrează pentru prima dată un rol al acestei gene în modificarea echilibrului energetic și a creșterii prin modificarea proteinelor. Dr. Dumbell a subliniat și faptul că există o componentă genetică importantă legată de creșterea și apetitul uman, care încă nu este pe deplin înțeleasă.

Cercetătorii cred că mutația ZFHX3 poate explica de ce unele persoane au un apetit mai scăzut și, implicit, nu câștigă în greutate la fel de ușor ca altele. În timpul studiului, s-a observat că șoarecii cu gena ZFHX3 mutantă consumau aproximativ 12% mai puțină hrană și prezentau o greutate cu aproximativ 20% mai mică în comparație cu cei fără această mutație. De asemenea, nivelurile mai scăzute de insulină sugerează că acești șoareci cu mai puțină grăsime corporală au o reglare mai sănătoasă a zahărului din sânge și, astfel, sunt mai puțin expuși riscului de diabet de tip 2 și afecțiuni cardiovasculare.

Cu toate acestea, cercetătorii recunosc că mai sunt multe de studiat în ceea ce privește modul de acțiune a genei ZFHX3 în creier și metabolismul șoarecilor, dar și al oamenilor. Aceste cercetări ulterioare vor contribui la înțelegerea modului în care această genă influențează apetitul, reglarea greutății corporale și metabolismul, oferind posibilitatea dezvoltării unor terapii personalizate pentru menținerea unei greutăți sănătoase.

Studiul a fost publicat în revista FASEB (Federația Societăților Amerciane pentru Biologie Experimentală) și reprezintă un pas important în înțelegerea rolului genelor în reglarea greutății și combatarea obezității. În viitor, aceste rezultate ar putea să conducă la dezvoltarea de noi medicamente și terapii care să ajute persoanele cu probleme de greutate să își mențină un stil de viață sănătos.