Premieră în Pakistan. Prim-ministrul Imran Khan, fostă vedetă a crichetului, a fost înlăturat de la putere prin moțiune de cenzură

Premierul pakistanez Imran Khan a fost înlăturat duminică de la putere în urma votării unei moţiuni de cenzură de către Adunarea Naţională, după mai multe săptămâni de criză politică. Niciun prim-ministru nu şi-a încheiat mandatul în Pakistan de la obţinerea independenţei ţării în 1947, dar Imran Khan este primul care a căzut în urma unui vot de neîncredere, ceea ce este văzut drept un progres într-o țară – putere nucleară – cu instituții democratice slabe.

Politician carismatic și fost jucător-vedetă de cricket, sportul rege în Pakistan, Imran Khan, în vârstă de 69 de ani, a ajuns la putere în 2018, inspirându-i pe alegători cu retorica sa anti-sistem și cu viziunea construirii unui „nou Pakistan” – un stat islamic al bunăstării, bazat pe oportunități, justiție și independență. Pentru o națiune săracă, cu 220 de milioane de locuitori, majoritar musulmani, acest discurs a prins.

După ce a preluat funcția, Khan a temperat loialitatea Pakistanului față de China, dar în același timp, a provocat consternare la Washington prin unele dintre politicile și gesturile sale publice. A refuzat categoric să găzduiască baze americane în țară, a salutat preluarea puterii de către talibani în Afganistan anul trecut și a mers la Moscova pentru a se întâlni cu președintele Vladimir Putin chiar în primele ore ale invaziei ruse din Ucraina.

S-a agățat de putere până în ultima clipă, acuzând o conspirație a americanilor

Însă, în ultimele luni, el s-a luptat să controleze inflația galopantă, datoria externă și alte probleme economice. În timp ce multe dintre reformele și proiectele sale civice promise au eșuat, el și-a păstrat un public loial, în special în rândul tinerilor pakistanezi. Dar și-a făcut, de asemenea, dușmani politici, a respins sfaturile liderilor militari și a pierdut aliați în favoarea opoziției, care, încet-încet, a adunat suficient sprijin pentru a-i contesta aptitudinea de a ocupa funcția, scrie The Washington Post.

Așa se face că, după o lungă ședință a parlamentului, moţiunea a trecut cu votul a 174 din cei 342 de deputaţi.

Până în ultima clipă, însă, Imran Khan a încercat să facă totul pentru a se agăța de putere. A prezentat un document care, potrivit lui, dovedea că oficialii americani au conspirat împotriva lui în colaborare cu adversarii săi din Parlament. Dar, în timp ce se anunța o confruntare nocturnă tensionată, în condițiile în care poliția și trupele paramilitare împânziseră capitala, votul a avut loc în cele din urmă și 174 de deputați au votat pentru înlăturarea lui Khan, cu doi mai mulți decât era necesar.

Curtea Supremă, actor principal în desfășurarea dramei politice

Pe măsură ce strălucirea sa s-a diminuat, Khan a lansat o campanie agresivă pentru a o restabili. A organizat mitinguri masive și a ținut discursuri pe teme naționaliste și religioase emoționante, prezentându-și tot efortul ca pe o luptă între bine și rău. Și când a părut că adversarii săi au adunat suficiente voturi pentru a-l înlătura, Khan a dizolvat legislativul la 3 aprilie și a aranjat ca votul să fie anulat brusc, pe motiv că se baza pe o conspirație străină.

Susţinătorii săi au refuzat iniţial, duminica trecută, să supună la vot moţiunea de cenzură şi au ales să dizolve Adunarea pentru a convoca alegeri anticipate. Dar Curtea Supremă a decis ulterior că întregul proces este neconstituţional, restabilind Adunarea şi organizarea votului care a dus în final la căderea premierului, cu 18 luni înainte de încheierea legală a mandatului său.

Succesorul lui Imran Khan în fruntea acestei republici islamice care deţine arme nucleare ar urma să fie Shehbaz Sharif, liderul Ligii Musulmane din Pakistan (PML-N). Oricare ar fi însă numele noului prim-ministru, următorul guvern se va confrunta cu provocări importante. Dificultăţile economice, reapariţia atentatelor şi o relaţie furtunoasă cu Statele Unite se numără printre priorităţile ce trebuie gestionate. Creşterea datoriei externe, inflaţia galopantă şi deprecierea abruptă a rupiei au coincis cu o creştere economică lentă în ultimii trei ani, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Dar mulți observatori pakistanezi spun că, într-un fel, tot ceea ce s-a întâmplat este un pas pozitiv pentru democrația slabă din Pakistan. Pentru prima dată de la fondarea națiunii, în 1947, nu a fost nici o lovitură de stat militară, nici o altă formă de interferență extrajudiciară care să scurteze mandatul unui prim-ministru. A fost un vot desfășurat legal, aprobat de sistemul judiciar, într-un demers legal atent, care a fost aplaudat la scenă deschisă, menționează The Washington Post.

Editor : Luana Pavaluca