Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a reluat procedura de verificare a lui Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), după ce dosarul său a stagnat timp de 18 ani. Demersul a fost deblocat recent, când instituția a primit un set de documente noi, considerate detaliate, referitoare la activitatea lui Pahonțu de dinainte de 1989.
Verificarea a fost blocată deoarece Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații au transmis către CNSAS doar informații sumare. Acestea confirmau că Lucian Pahonțu a activat în cadrul Trupelor de Securitate în intervalul 1987-1989, însă fără a oferi detalii concrete despre activitățile sale din acea perioadă.
Procedura a fost marcată de probleme încă de la numirea lui Pahonțu la conducerea SPP, în 2005. La acel moment, el nu a depus declarația pe proprie răspundere privind o eventuală colaborare cu fosta Securitate. Primele verificări oficiale ale CNSAS au început abia în 2008, la cererea unei terțe persoane, și nu din oficiu, așa cum prevedea legislația pentru șefii serviciilor de informații. „Se pare că, în 2005, eu nu eram membru în Colegiu în anul acela, e ceva foarte îndepărtat în timp, această declarație nu a fost transmisă către CNSAS”, a declarat Mădălin Hodor, vicepreședinte al CNSAS.
Dosarul este acum în faza de analiză, după ce CNSAS a primit documente considerate a fi cele mai complete de până acum. Acestea au fost obținute în urma unor solicitări formulate de două publicații de investigație. Financiarul „Din ce știu eu, sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă. Iar, în momentul de față, lucrarea este în verificare”, a precizat Mădălin Hodor.
Reluarea verificărilor are loc și în contextul în care o investigație jurnalistică recentă susține că Lucian Pahonțu ar fi participat la reprimarea protestelor din București în noaptea de 21 decembrie 1989 și la evacuarea violentă a manifestanților din Piața Universității pe 13 iunie 1990. Pe de altă parte, a existat și o dispută administrativă legată de locația dosarului său. Reprezentanți ai CNSAS au afirmat că dosarul s-ar afla în arhiva Jandarmeriei Române, succesoarea Trupelor de Securitate, și că nu a fost predat integral. Jandarmeria a confirmat că deține unități arhivistice dinainte de 1989, dar a susținut că o comisie a CNSAS le-a studiat în 2001 și nu a solicitat preluarea lor.
Decizia finală a CNSAS are implicații directe asupra conducerii SPP. Lucian Pahonțu s-a pensionat în 2024, dar continuă să conducă serviciul în baza unui nou contract. Verdictul Consiliului ar putea afecta această continuitate. Totuși, vicepreședintele CNSAS a temperat așteptările privind o concluzie juridică tranșantă. „Nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește ‘acte de poliție politică’, pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”, a explicat Mădălin Hodor.
Următorul pas în procedură este analiza noilor documente de către specialiștii CNSAS, după care dosarul va fi supus votului în Colegiul instituției. Decizia finală va stabili oficial dacă Lucian Pahonțu a avut sau nu calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securități, un verdict ce va clarifica situația conducerii SPP.
