Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a cerut sâmbătă, 10 octombrie 2026, ca Ucraina să își aleagă alt președinte. Solicitarea îl vizează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, însă organizarea unui scrutin este interzisă de legislația ucraineană cât timp se aplică legea marțială.
„Cred că a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, a declarat sâmbătă Donald Trump, potrivit Adevărul.ro. Apelul a venit după criticile lui Zelenski la adresa unui acord prin care Statele Unite ar urma să primească milioane de tone de motorină din Rusia.
Patru personalități politice și militare sunt considerate potențiali succesori: Valeri Zalujnîi, fostul comandant-șef al forțelor armate ucrainene și actual ambasador la Londra; Kirilo Budanov, șeful administrației prezidențiale; Mihailo Fedorov, fost ministru al apărării; și Petro Poroșenko, fost președinte al Ucrainei. Unul dintre ei ar putea deveni al șaptelea președinte al țării.
Organizarea scrutinului depinde de condițiile de război
Legea marțială a fost instituită după invazia rusă pe scară largă din 24 februarie 2022. Pe lângă interdicția legală, oficialii ucraineni invocă dificultățile practice și riscurile de securitate ale votului într-o țară aflată sub atac.
Zelenski a spus că autoritățile ucrainene ar organiza alegeri dacă Rusia ar accepta să oprească în totalitate focul timp de 60 de zile. El nu a confirmat dacă intenționează să candideze la următoarele alegeri.
Mandatul său electoral urma să se încheie în mai 2024. Rusia îi contestă legitimitatea, iar Trump l-a acuzat că folosește războiul pentru a evita alegerile.
Opoziția față de o nouă candidatură a actualului președinte coexistă cu respingerea unui scrutin în condițiile actuale. Sondajul Institutului Internațional de Sociologie din Kiev, publicat la începutul lunii octombrie, arată că majoritatea respondenților consideră că Zelenski nu ar trebui să candideze din nou. La sfârșitul anului 2025, această poziție era susținută de 46% dintre respondenți.
În aceeași cercetare, 71% se opun organizării alegerilor în condițiile actuale. Imaginea președintelui a fost afectată și de scandaluri de corupție în care au fost implicate persoane din cercul său apropiat.
Sondajele separă încrederea publică de intenția de vot
Cercetarea Rating Group publicată joi îi plasează pe Zelenski și Zalujnîi pe primele poziții într-un eventual scrutin. Intenția de vot, adică opțiunea electorală declarată, și încrederea în fiecare personalitate au fost măsurate separat:
- Volodimir Zelenski ar primi votul a aproape 23% dintre respondenți, iar 53% declară că au încredere în el.
- Valeri Zalujnîi ar fi votat de peste o cincime dintre respondenți. Nivelul încrederii ajunge la 64%, peste cel al actualului președinte.
- Mihailo Fedorov ar obține circa 7,6% în primul tur, iar aproximativ 38% dintre respondenți declară că au încredere în el.
- Kirilo Budanov ar primi 6,7% din voturi într-un eventual prim tur. Aproximativ 53% au încredere în el, la același nivel cu Zelenski.
Zalujnîi beneficiază de vizibilitatea dobândită la conducerea armatei
Experiența din timpul războiului va cântări mult la viitoarele alegeri, consideră Jenny Mathers, lector principal în politică internațională la Universitatea Aberystwyth din Țara Galilor. În evaluarea sa, rolul militar al fostului comandant reprezintă un avantaj electoral.
„Din această perspectivă, Valeri Zalujnîi ar putea ajunge în cea mai bună poziție, deoarece rolul său de comandant al forțelor armate în primii doi ani ai invaziei pe scară largă a fost unul foarte vizibil și, în general, apreciat pozitiv”, a declarat Jenny Mathers pentru Newsweek, declarație preluată de Adevărul.ro.
Mathers observă totuși că Zalujnîi a avut o prezență publică mai redusă după preluarea postului de ambasador la Londra. Zalujnîi nu a confirmat public că intenționează să candideze.
Budanov a trecut de la informații militare la administrația prezidențială
Kirilo Budanov conduce administrația prezidențială de la începutul anului 2026. Anterior, a condus Direcția Principală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina, serviciul de informații militare al țării, perioadă în care a devenit cunoscut publicului.
Generalul este asociat cu gestionarea efortului de război. Mathers îl descrie ca pe o persoană rezervată, care vorbește puțin în public. Întrebat despre eventualele sale ambiții politice, Budanov a evitat răspunsurile directe.
Budanov a afirmat că Rusia l-a vizat în repetate rânduri, numele său fiind asociat cu țintele prioritare ale operațiunilor rusești de asasinare. Autoritățile ucrainene au susținut că soția sa, Marianna, a fost otrăvită cu metale grele la sfârșitul anului 2023.
Fedorov a cerut alegeri după demiterea din guvern
La 35 de ani, Mihailo Fedorov a coordonat dezvoltarea și utilizarea dronelor, devenind o figură importantă în strategia tehnologică și militară a Ucrainei. A fost numit ministru al apărării în ianuarie 2026.
La șase luni de la numire, Fedorov a fost demis pe fondul unui conflict cu Zelenski și cu generalul Oleksandr Sîrski, pe atunci comandant-șef al armatei ucrainene. Disputa a fost intens mediatizată, iar demiterea a provocat proteste în mai multe orașe.
Fedorov a cerut apoi organizarea alegerilor chiar și în timpul războiului. Potrivit Adevărul.ro, poziția sa reprezintă una dintre cele mai importante contestări ale autorității lui Zelenski de la începutul invaziei rusești.
Mathers apreciază că fostul ministru era foarte popular înaintea demiterii și imediat după aceasta, dar vede un posibil dezavantaj în criticile sale ulterioare: „Există riscul să fie perceput ca o persoană mai preocupată de propriile perspective politice decât de interesele țării în ansamblu”, a explicat ea.
Poroșenko revine în discuție cu bilanțul unui mandat și acuzații contestate
Petro Poroșenko a condus Ucraina între 2014 și 2019. A ajuns la președinție după înlăturarea lui Viktor Ianukovici în urma protestelor cunoscute drept Revoluția Maidanului.
Mandatul său s-a desfășurat într-o perioadă marcată de anexarea Crimeei de către Rusia și de sprijinul acordat de Moscova separatiștilor din regiunile Donețk și Lugansk, numite împreună Donbas.
După popularitatea inițială, imaginea sa s-a deteriorat pe fondul dificultăților economice, al corupției și al influenței oligarhilor. În 2019, a pierdut turul al doilea în fața lui Zelenski, care nu deținuse anterior nicio funcție politică importantă. Analiștii au explicat atunci victoria prin nemulțumirea populației față de economie și corupție.
La sfârșitul lui 2021, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe Poroșenko că a comis trădare și a finanțat forțele separatiste din estul țării. El a respins acuzațiile, susținând că sunt motivate politic.
În ianuarie 2022, cu câteva săptămâni înaintea invaziei rusești pe scară largă, s-a prezentat în fața unei instanțe din Kiev și a afirmat că speră să își dovedească nevinovăția. În februarie 2025, Zelenski i-a impus sancțiuni, inclusiv înghețarea activelor. Autoritățile au invocat securitatea națională pentru justificarea măsurilor.
Unul dintre cei mai bogați oameni din Ucraina, Poroșenko a susținut apropierea de Europa și a rămas o voce importantă a opoziției după încheierea mandatului. Mathers îl consideră însă printre potențialii candidați cu cele mai mici șanse de victorie.
Disputa dintre Trump și Zelenski a pornit de la energia rusească
Acordul privind livrările de motorină către Statele Unite a fost anunțat pe fondul creșterii prețurilor la combustibili provocate de războiul american împotriva Iranului și de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Teheran. Scumpirile pun presiune asupra consumatorilor americani înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Zelenski a criticat dur înțelegerea și a susținut că reprezintă un cadou pentru liderul rus Vladimir Putin.
Ucraina a vizat în repetate rânduri, cu drone, instalații petroliere și de gaze din Rusia, pentru a diminua veniturile din exporturile energetice care finanțează războiul. La rândul ei, Rusia a atacat centrale electrice și alte obiective energetice ucrainene. Loviturile au întrerupt alimentarea cu electricitate și căldură, inclusiv în Kiev.
Moscova nu a confirmat acordul.
Kievul a declarat că va respecta oprirea atacurilor dacă Rusia procedează la fel. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a susținut că Rusia a încălcat armistițiul: „imediat după ce a fost anunțat”.
