Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a cerut marți, 10 noiembrie 2026, ca acordul tuturor statelor membre pentru finanțarea Ucrainei să fie legat de negocierea următorului buget al Uniunii Europene (UE). Propunerea întâmpină opoziție din partea unor guverne care solicită, în același timp, păstrarea fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltarea regiunilor.
În scrisoarea trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, cancelarul a prezentat participarea tuturor statelor la sprijinirea Ucrainei drept o condiție pentru a discuta celelalte subiecte, mai ales pe cele care implică bani.
La Berlin, unde a susținut o conferință de presă împreună cu premierul Ungariei, Péter Magyar, Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, și-a explicat poziția: „Sprijinirea Ucrainei este o responsabilitate europeană comună, nu responsabilitatea statelor membre individuale. De aceea, întrebarea despre cum vom finanța Ucraina în următorii ani, dacă este necesar, se încadrează în mod firesc în contextul acestor negocieri bugetare”.
Potrivit Forbes România, Merz vede ajutorul pentru Ucraina ca parte a securității Europei și consideră că statele membre trebuie să împartă echitabil costurile.
Noul împrumut ar acoperi necesarul Ucrainei din 2027
Uniunea și aliații săi negociază un nou împrumut pentru a susține Ucraina în fața atacurilor rusești care continuă. Împărțirea finanțării discutate pentru 2027 este următoarea:
- 70 de miliarde de euro reprezintă valoarea totală a împrumutului.
- Aproximativ 45 de miliarde de euro ar constitui partea acoperită de UE.
- Celelalte 25 de miliarde de euro ar urma să provină de la parteneri precum Marea Britanie, Canada și Japonia.
Printre soluțiile luate în calcul se află o nouă datorie comună europeană, adică un împrumut contractat împreună la nivelul Uniunii.
Există deja precedentul unui sprijin de 90 de miliarde de euro, convenit în decembrie 2025. Majoritatea statelor membre și-au asumat garanțiile și obligațiile financiare, dar Cehia, Ungaria și Slovacia au primit derogări, fiind exceptate de la participare. Cele trei țări au anunțat că nu vor participa nici la un nou împrumut.
Referindu-se la această formulă de finanțare, Merz a adăugat: „În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE”.
Fico invocă dreptul de veto, iar Babiš avertizează asupra blocării fondurilor
Reacția premierului Slovaciei, Robert Fico, a venit la întâlnirea de marți cu omologul său ceh, Andrej Babiš, desfășurată la Bratislava, în Slovacia. „Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, iar eu îl resping”, a declarat Robert Fico, premierul Slovaciei, la întâlnire, conform Libertatea.ro.
Fico a invocat suveranitatea țării și egalitatea drepturilor statelor în luarea deciziilor europene. „Avem același drept de veto ca și cancelarul federal german”, a adăugat el.
Atât aprobarea bugetului multianual, cât și noua finanțare pentru Ucraina necesită unanimitate. Dreptul de veto permite unui stat să împiedice adoptarea unei decizii pentru care este necesar acordul tuturor.
Poziția premierului slovac continuă opoziția sa față de ajutorul militar destinat Ucrainei. Fico a păstrat relații cordiale cu Rusia, în timp ce alți lideri europeni au izolat Moscova după invazia din 2022.
Andrej Babiš a avertizat că blocarea bugetului UE ar opri și banii prevăzuți pentru Ucraina. Premierul ceh a arătat că proiectul cuprinde deja o alocare de 100 de miliarde de euro și, din acest motiv, a criticat cererea lui Friedrich Merz.
Calendarul celor două finanțări este însă diferit: suma invocată de Babiš ar deveni disponibilă abia din 2028, odată cu intrarea în vigoare a următorului buget european, conceput pentru șapte ani. Împrumutul aflat acum în discuție privește anul anterior.
Magyar cere protejarea agriculturii și a fondurilor de coeziune
La conferința de la Berlin, premierul Ungariei, Péter Magyar, s-a distanțat de propunerea germană. El a spus că nu consideră neapărat potrivită legarea bugetului european de alte chestiuni. Nu a calificat demersul drept șantaj, dar a apreciat că transmite un mesaj nefavorabil în exterior.
Magyar a respins și proiectul bugetar în forma actuală. În evaluarea sa, Ungaria ar ajunge printre statele cu cele mai mari contribuții nete raportate la populație, adică ar plăti mai mult decât ar primi. El consideră acest rezultat inacceptabil pentru o țară care primește fonduri de coeziune, destinate reducerii diferențelor de dezvoltare.
Premierul a cerut ca sumele pentru agricultură și coeziune să nu fie reduse semnificativ. Despre obținerea unui acord, Péter Magyar, premierul Ungariei, a declarat la Berlin: „Scopul este, evident, ca cele 27 de țări europene să poată accepta un astfel de buget. Nu va fi o sarcină ușoară”, conform Gândul.
Separat, Magyar a respins participarea la noi împrumuturi comune europene, invocând constrângerile politice interne și dificultatea reducerii deficitului bugetar al Ungariei.
În susținerea poziției țării sale, el a invocat resursele alocate protejării frontierelor externe ale Uniunii de la începutul crizei migrației. Potrivit premierului, acest efort a fost sancționat, nu recompensat, iar sancțiunile au ajuns la un miliard de euro. A menționat și contribuția Ungariei la apărarea aliată în Balcanii de Vest și în țările baltice.
Delegația ungară sosită în capitala Germaniei a inclus patru miniștri și un secretar de stat. Vizita a urmărit intensificarea cooperării bilaterale, pe fondul apropierii dintre cele două guverne după relațiile reci din perioada fostului lider ungar Viktor Orbán.
Bulgaria cere să fie exceptată de la noi angajamente financiare
Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a cerut la Varna exceptarea țării sale de la eventualele noi angajamente financiare comune pentru Ucraina, invocând deficitul bugetar ridicat, potrivit Forbes Romania.
Bulgaria, Slovacia, Cehia și Ungaria fac parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, care reunește 17 state. Acestea urmăresc păstrarea finanțărilor pentru dezvoltare regională și agricultură, în opoziție cu statele numite „frugale”, care cer reduceri mai mari ale cheltuielilor europene.
Germania, unul dintre principalii contributori la bugetul european și la finanțarea Ucrainei, solicită împărțirea mai echitabilă a responsabilităților. Nemulțumirea Berlinului privește inclusiv guvernele care cer protejarea fondurilor de coeziune, dar urmăresc să fie exceptate de la noile împrumuturi pentru Ucraina.
