Statul la stat. Inginer în transporturi, pus șef la o instituție care apără drepturile persoanelor cu dizabilități

Nicăieri nu-i mai bine ca la stat. Un fost senator, pus şef, cu ajutorul partidului, tocmai la o instituţie din subordinea Senatului nu mai vrea să renunţe la post deşi este acuzat din toate părţile că nu şi-a făcut treaba. Este vorba de Consiliul de Monitorizare, instituţie care trebuie să verifice respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Ca într-o veritabilă telenovelă, actualii senatori l-au revocat din funcţie însă, fostul lor coleg, a contestat decizia în instanţă şi le transmite, să le fie ruşine, acuzând jocuri politice. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat.

Pe Florinel Butnaru l-am găsit în faţa Curţii de Apel Piteşti. Era supărat că foştii colegi senatori l-au îndepărtat din funcţia de şef pe care o avea la stat.

Florinel Butnaru: ” – Să le fie ruşine, să vă fie ruşine.”

Povestea lui începe în 2012 când prinde un loc în Senatul României pe listele Partidului Poporului Dan Diaconescu. După ce îşi preia mandatul, este repartizat în comisia pentru drepturile omului. În 2016 se înfiinţează Consiliul de Monitorizare, o instituţie în subordinea Senatului care are scopul de a face vizite inopinante în centrele unde sunt îngrijite persoane cu dizabilităţi pentru a verifica dacă le sunt respectate toate drepturile. Cei care avizează rapoartele de activitate şi numirea sau revocarea preşedintelui Consiliului sunt tocmai senatorii din comisia pentru drepturile omului. Vremea a trecut iar mandatul senatorului Butnaru s-a terminat. Între timp a trecut de la PPDD la PSD şi nu a mai prins un loc în Parlament. În 2017 a fost însă răsplătit de noii senatori cu funcţia de şef al Consiliului.

” – Pe domnul Butnaru ce l-a recomandat să obţină acest post?”
Georgiana Pascu, preşedinte Centrul de Resurse Juridice: ” – Cred că statutul politic faptul că a fost, cum era aia, când s-a împărţit dreptatea ca să spun aşa.”

„Experienţă profesională în administraţie publică de 40 de ani”, fără nicio legătură cu persoanele cu dizabilități

Legea prevede că cel care ocupă acest post trebuie să aibă „expertiză în domeniul drepturilor omului, în mod special în materia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi”. Florinel Butnaru spune că, de profesie, este inginer în transporturi dar a avut aturile sale.

Florinel Butnaru, fost preşedinte Consiliul de Monitorizare: ” – Experienţa mea profesională este în administraţie publică de 40 de ani”
– Păi şi ce treabă are cu persoanele cu dizabilităţi?
– Cum ce treabă are, or… Dar ce întrebare este asta ce treabă are cu persoanele cu dizabilităţi?
– Încerc să înţeleg.
– Păi cum să nu aibă în momentul în care ştii să proiectezi, ştii să monitorizezi o instituţie în care au aceste rampe, accesibilizarea în România a persoanelor cu dizabilităţi.

Adrian Wiener, deputat USR:  – Categoric a fost o numire politică, este un fost senator PSD. Inginer auto, fără nicio calificare în materia drepturilor omului, evident, calitatea de om politic l-a propulasat în acestă funcţie.

Florinel Butnaru, fost preşedinte Consiliul de Monitorizare: ” – Asta este situaţia, dacă eu am luat cele mai multe voturi, care este problema?
– Păi le-aţi luat de la colegii dumneavostră.
– Păi care de la colegi, şi în plen tot de la colegi? Domnul preşedinte Tăriceanu i-a pus pe toţi pe listă, nu numai pe mine cu aviz. Într-adevăr am avut eu singur avizul.
– Da domnule, dar eraţi de acolo din Senat, fost senator, adică pe cine să voteze, nu îl votează pe unul de-al lor?
– Păi dar staţi puţin, ce au fost în unanimitate voturile din plen?
– Contează mai puţin, a fost majoritate.
– A fost majoritate, asta este, cineva trebuia să ajungă, ca şi acum…
– Şi acel cineva eraţi dumneavostră.
– Da, şi care este problema că am ajuns eu?”

Bogdan Matei, preşedinte Comisia pentru Drepturile Omului Senat: ” – Dânsul nu avea experienţă în acest domeniu dar ceea ce m-a convins foarte mult este recomandarea venită pentru dumnealui din partea ONG-ului, pentru că ştim foarte bine, orice depunere de candidatură este însoţită de recomandarea unui ONG care are atribuţiuni în domeniul persoanelor cu dizabilităţi.”

După trei ani, aceeaşi senatori care l-au numit, l-au şi dat jos din funcţie pe motiv că nu şi-a făcut bine treaba. Unul dintre ei este Bogdan Matei, senator PSD. Acum ocupă chiar postul de preşedinte al comisiei pentru drepturile omului.

Bogdan Matei, preşedinte Comisia pentru Drepturile Omului Senat: ” – În primul rând există un număr foarte, foarte mic de inspecţii de monitorizare. Mai departe, nu s-a luat nicio decizie cu privire la lucrurile constatate la aceste inspecţii de monitorizare. Şi atunci te duci cu gândul care este responsabilitatea acestui Consiliu din moment ce tu nu ai făcut nicio sesizare către nicio instituiţie abilitată a statului pentru a lua măsurile necesare.”

Florinel Butnaru își apără funcția: Nu mi se poate imputa mie, ca şef, activitatea angajaţilor pe care îi conduceam

Florinel Butnaru contestă toate criticile şi vine cu o explicaţie originală: nu i se poate imputa lui, ca şef, activitatea angajaţilor pe care îi conducea.

„- Nu, eu nu spun că sunt vinovaţi că oamenii şi-au făcut datoria. Eu spun că nu mi se pot imputa mie, ca preşedinte aceste puncte din legea 8, din atribuţiile legii opt sunt ale inspectorilor şi…
– Domnule Butnaru, dumneavostră conduceaţi instituţia, domnule.
– Două secunde. 
– Să revenim. Două secunde. Nu am verificat legalitatea…, eu sau inspectorii şi echipa de deplasare?
– Domnule Butnaru, eraţi şeful lor, eraţi şeful instituţiei.
– Domnu…, domnu, cred că nu ne înţelegem.
– Şi eu cred la fel.”

Aşa că, după ce senatorii l-a revocat din funcţie a luat calea justiţiei pentru a-şi face dreptate şi a contestat Hotărârea Senatului. Este sigur că alt politician a râvnit la postul său şi de aceea a fost demis.

” – Nu au mai fost puşi pe liste unii parlamentari din cadrul comisiei şi a zis că hai să îl dăm pe Butnaru jos, să ne dudem noi acolo, astea au fost motivele
– Să vă ia locul, practic.
– Exact. Eu nu ţin de scaun.
– Păi, şi asta nu este tot o chestiune politică?
– Păi este o chestiune politică. Ce au aşteptat şapte luni de a discuta raportul? Când au avut nevoie, când au văzut că nu mai sunt pe liste, să le fie ruşine, să vă fie ruşine.”

„Eu consider că procesul a fost corect. Raportul de activitate a fost respins în comisia pentru drepturile omului, decizia de revocare a fost luată cu majoritate”, spune Anca Dragu, preşedintele Senatului.

Pandemia este de vină. „Senatorii mai au și zile proaste”

Am mers şi la sediul Consiliului unde ne-am întâlnit cu vicepreşedintele instituţei. Consideră că a făcut o treabă excelentă alături de Florinel Butnaru iar de vină pentru respingerea raportului de activitate sunt… pandemia şi faptul că, uneori, senatorii mai au şi zile proaste.

Dialogul cu Gheorghe Aştileanu, vicepreşedinte Consiliul de Monitorizare, a decurs astfel:

” – Dacă dumneavostră susţineţi că v-aţi făcut treaba, ca şi conducere a instituţiei, de ce s-a dat acest aviz negativ?
– Ştiţi cum e! Ghinion, cum a zis domnul preşedinte, ghinion. Sunt zile mai bune, sunt zile mai proaste.
– La senat!
– Da, la Senat, oricine poate greşi. Probabil pandemia ne-a efectat pe toţi. Nu neapărat capacitatea de gândire sau…aşa, dar cred că o rezonanţă interioară a produs o altă sensibilitate şi lumea probabil a văzut altfel lucrurile.
– Senatorii adică.
– Senatorii, da.”

În acest moment, Senatul a demarat procedura de numire a unui nou preşedinte al Consiliului de Monitorizare. La nivel politic sunt însă discuţii cea acestă instituţie să fie desfiinţată şi trecută în coordonarea avocatului poporului.