Cum a rezolvat Oradea problema termoficării

În urmă cu câțiva ani Oradea era un oraș gri, poluat, în mare parte din cauza vechii centrale termoenergetice care alimenta locuințele, construită în 1966. Funcționa pe bază de cărbune, iar nivelul de poluare era foarte ridicat. Jumătate din energia termică produsă aici se risipea în aer sau se scurgea în pământ. Se înregistrau în jur de 1.000 de avarii pe an, iar remedierea lor dura câteva zile. Oamenii rămâneau zile întregi fără apă caldă și căldură, cam cum se întâmplă în București, în fiecare iarnă.

„În 2016, când am închis oficial această centrală, nu mai avea acord de mediu, era puternic poluantă. Chiar am distrus câteva afaceri locale, spălătoriile auto din zonă. Pulberile care ieșeau în urma arderii cărbunelui se depuneau în jumătate de oraș”, spune Dan Crețu, director comercial termoficare.

O nouă centrală, făcută cu o investiție de 50 de milioane de euro, exclusiv printr-un proiect european, a luat locul celei vechi. Lucrările au început în octombrie 2014, iar centrala a fost pusă în funcțiune într-un an și jumătate.

„În 2016 am pus în funcțiune noua centrală termoenergetică. Este vorba de o turbină în cogenerare, General Electric, cu două cazane cu apă fierbinte care ne asigură alimentarea orașului pe aproape întreg parcursul anului. O centrală eficientă din punct de vedere energetic și foare puțin poluantă. Pe lângă centrala termoenergetică, am reabilitat și undeva la 60 la sută din rețelele primare, acum am început și rețelele secundare să le modernizăm. Până la sfârșitul anului viitor probabil că vom întregi modernizarea sistemului de termoficare a rețelei primare. Dacă acum 5-6 ani de zile aveam 10-15 avarii la rețeaua primară, care afectau zeci, sute de blocuri, jumătate din oraș, chiar întreg orașul, am avut în februarie 2015 aproape întreg orașul oprit timp de patru zile, în momentul de față putem să spunem că avem o disponibilitate de sută la sută”, susține Dan Crețu.

Rețeaua a fost extinsă, iar acum aproximativ 67 de mii de apartamente au apă caldă prin sistemul centralizat.

Profit de pe urma apelor geotermale din regiune

Autoritățile din Oradea au știut să profite și de bogăția subterană, apele geotermale. Așa a apărut aquapark-ul din Oradea, în valoare de 91 de milioane de lei, construit tot cu fonduri europene. Proiectul cuprinde 13 bazine acoperite, 5 bazine exterioare, aqua-tobogane, un spa, un centru wellness, restaurante, dar și baze sportive.

„O spun cu anumită invidie, dar e o invidie pozitivă, constructivă. Este un aquapark construit de către Primărie, este gestionat de Primărie și a avut profit încă din primul an. Este o companie care a fost finanțată de către administrația publică și aceasta produce proft. Am fost și eu acolo, sunt fascinat, și vă spuneam de această invidie a arădeanului, pentru că noi avem unul dintre cele mai mari ștranduri în aer liber din Europa și nu am reușit în acești 30 de ani să facem ca ștrandul să funcționeze în perioada de iarnă, cum vedem la vecinii noștri de peste graniță, unde orașe întregi reușesc să funcționeze foarte bine după aceste aqua parkuri. Oradea a reușit foarte bine”, a declarat pentru Digi24 europarlamentarul Vlad Botoș.

„În acest exercițiu financiar, avem atât fondurile europene clasice, dar avem și acest PNRR, planul național de redresare și reziliență. În total vor veni 80 de miliarde de Euro în România, o sumă istorică, iar noi, prin regulamentele adoptate aici, în Parlamentul European, am prevăzut ca 37 la sută din acești bani să meargă către proiecte verzi, proiecte ecologice și 20 la sută către digitalizare. Astfel, orice proiect pe care o administrație publică locală îl gândește sau mediul privat, trebuie să aibă aceste componente”, atrage atenția europarlamentarul.