Un preot ortodox are grijă de copiii sirieni și afgani refugiați în România. Digi24 le-a făcut o surpriză

Vă prezentăm povestea a 17 copii de refugiaţi care pun semnul „egal” între „România” şi „salvare”. Au până în 15 ani cei mai mulţi dintre ei, însă au trăit deja cât alţii n-au cuprins într-o viaţă! Iar ţara pe care noi o blamăm ori de câte ori avem ocazia, este, pentru ei, întruchiparea liniştii şi bucuriei. Le râd ochii atunci când primesc o mângâiere şi o vorbă bună din partea preotului şi a pedagogilor sociali în grija cărora au ajuns într-un centru de refugiu din Bucureşti.

Andreea, Cosmin, Robert şi Stelian au pregătit cadouri pentru copiii de la Asociaţia Ecumenică a Bisericilor „Aidrom”, locul unde se organizează activităţi pentru refugiaţi în România.

Cătălina, pedagog social: În prima sală o să avem 5 copii, care sunt minori neînsoțiți din Afganistan.
Cosmin Prelipceanu, jurnalist Digi24: Adică în grupurile acelea sunt adulți și copii, și unii dintre copii nu au părinții printre adulții aceia.
Cătălina, pedagog social: Poate nu mai au deloc, că au dispărut în război, sau poate că sunt în altă țară.

La numai 5 ani, orice copil este vulnerabil. Însă un copil refugiat este de două ori mai fragil: departe de familie, într-o lume complet străină.

Gabriel Cazacu, preot: O să vedeți ce mult înseamnă prietenia și sentimentul ăsta interuman, adică o voce a inimii care creează, cu fire nevăzute, o comunicare extraordinară. Ei au vazut iadul, noi nu știm cum arată deocamdată.

În Săptămâna Patimilor, grupul Digi România şi Dobrogea Grup Produse Morărit sunt alături de cei care au atât de mare nevoie.

Cosmin Prelipceanu: Sunt niște cadouri pentru dumnavoastră, pur și simplu, la noi e Paștele, noi de Paști ne gândim la cei din jurul nostru și am vrut să vă facem o bucurie.

Când un gest atât de simplu poate oferi atât de multă bucurie, nicio mască nu o poate ascunde. Zâmbetul şi speranţa se citesc în privire. Este şi cazul lui Abdur, pentru care Afganistanul a fost dintotdeauna cel mai mare coşmar.

Pedagog social: Trebuie să le înțelegem povestea

Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Eşti cel mai tânăr dintre ei. Acum cât timp ai ajuns în România?
Syed Ghulam, translator pentru Abdur Rahman, refugiat: A venit acum două luni.
Andreea Georgescu: Familia ta e în România?
Syed Ghulam: Are doar un văr.
Andreea Georgescu: Ştii unde sunt părinţii tăi?
Syed Ghulam: În Afganistan.
Andreea Georgescu: Ce vrei să faci? Vrei să rămâi în România? Îţi place aici?
Syed Ghulam: Aş vrea să rămân!

Andreea Georgescu: Am văzut aici copii de 14 ani, 15 ani care au plecat din țara lor fugind de război, fără părinți, fără nimeni. M-a bucurat să văd ca sunt copii care vor să își facă un rost la noi și că au sprijin din partea unor oameni cu suflet mare.

Georgiana, pedagog social: Vorbim și engleză și română, și cu ajutorul mediatorului intercultural vorbim și arabă. Ei pot rămâne în țară și îi ajutăm să vorbească româna și astfel îi putem integra în școală. Trebuie să le înțelegem povestea.

Când scapi cu viaţă din calea războiului, când te trezeşti, în vreme de pace, fără teama că o nouă zi aduce cu sine gloanţe şi morţi, răsăritul ajunge să fie o sărbătoare!

Stelian Muscalu: Toată lumea se implică, și nu numai că se implică, dar toata lumea se descurcă foarte bine. Partea grea deja este făcută, coca miroase și arata foarte bine! Ei au nevoie de hrană spirituală tot timpul anului, au nevoie și de hrană fizică tot timpul anului, iar eu sunt deschis, chiar am să discut să văd dacă există posibilitatea ca, o dată pe săptămână, la două săptămâni, să vin și să gătesc.

Gabriel Cazacu, preot: Ați venit într un centru al faptelor bune. Dăm Slavă Bunului Dumnezeu ca, iată, din nou pot să zâmbească, ne pregătim să serbăm Paștile fiind buni. Noi, toți, nu vom pieri din această lume atâta vreme cât știm să facem o faptă bună! Vă rugăm să fiți buni de Sărbători, să iertați, să iubiți, să uitați răul și să acceptați în viața dumnavoastră pe toți cei dragi. Poftiți-i în casa dumneavoastră și fiți generoși!

Editor : Liviu Cojan