Smartphone-ul a devenit „locul în care ne trăim viața”, spun antropologii

[ad_1]

Utilizatorii de smartphone-uri sunt echivalentul metaforic al unor „melci care își poartă casa în buzunar”, a concluzionat un studiu fără precedent realizat la University College London, citat de The Guardian. Conform acestuia, oamenii se atașează emoțional de dispozitivele lor, preferă mai mult interacțiunea cu ecranul telefonului și mai puțin interacțiunea cu prietenii și familia.

O echipă de antropologi de la University College London a cercetat timp de un an utilizarea dispozitivelor de tip smartphone în nouă țări din toată lumea, din Irlanda până în Camerun. Cercetătorii au descoperit că oamenii formează o legătură emoțională puternică cu telefonul lor, unii fiind la fel de atașați de el precum sunt de casa în care locuiesc.

Smartphone-ul nu mai este doar un dispozitiv pe care îl folosim. El a devenit locul în care trăim”, spune Daniel Miller, profesor la UCL și coordonatorul cercetării.

Chiar și atunci când suntem împreună fizic, putem deveni foarte rapid singuri prin folosirea telefonului”, a adăugat el. Cauza specifică este folosirea aplicațiilor de comunicare precum WhatsApp.

Pentru utilizatori din toată lumea, o singură aplicație a devenit cea mai importantă funcție a smartphone-ului – LINE în Japonia, WeChat în China sau WhatsApp în Brazilia. Aceste aplicații sunt platforme unde frații discută despre cum să aibă grijă de părinții lor în vârstă, acolo unde părinții fac schimb de fotografii cu bebelușii lor, sau acolo unde migranții se reconectează cu familiile lor”.

Studiul arată că smartphone-urile au devenit necesități de bază – „Telefonul este obiectul cel mai apropiat de casă sau locul de muncă în ce privește cantitatea de timp pe care i-o dedicăm. El devine un «acasă de transport». Suntem mereu acasă pe smartphone-ul nostru. Am devenit niște melci umani care ne transportam casa în buzunar”.

Cercetătorii spun că acest nou „acasă” nu este, neapărat, un loc de relaxare, pentru că el este și spațiul în care are loc comunicarea de la serviciu sau de pe rețelele sociale.

Smartphone-ul poate reduce experiența casei ca loc de relaxare și refugiu. Angajații îl folosesc pentru a păstra contactul cu locul de muncă și după ce au terminat programul, de exemplu”.

Pe de altă parte, Miller spune că folosirea acestor dispozitive are importante aspecte pozitive – creează noi spații pentru comunicare între familii sau pentru dezbatere politică – „Doar urmărind multitudinea de posibilități de utilizare diferite putem înțelege pe deplin felul în care ne-au schimbat smartphone-urile viețile”, a concluzionat el.

Editor : Adrian Dumitru

[ad_2]

Citește mai mult..

O plantă ar putea atenua efectele dăunătoare ale obezităţii

[ad_1]

O plantă din America de Sud ar putea atenua efectele dăunătoare ale obezităţii, au stabilit cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong.

Printre numeroasele moduri în care obezitatea are un impact negativ asupra organismului uman se numără metabolismul afectat şi rezistenţa redusă a muşchilor scheletici, iar un nou studiu a făcut lumină asupra unui proces molecular care stă la baza acestei afecţiuni.

Studiul realizat la Universitatea din Hong Kong a urmărit să cerceteze motivele pentru care metabolismul grăsimilor funcţionează într-un ritm mai lent la pacienţii obezi. Odată cu această nouă înţelegere apar noi oportunităţi de combatere a obezităţii, autorii demonstrând, de asemenea, cum un factor de creştere găsit într-o plantă din America de Sud poate atenua efectele dăunătoare ale obezităţii.

Oamenii de ştiinţă suspectează că acesta este rezultatul unei funcţionări anormale a mitocondriilor, centralele energetice ale celulei care transformă nutrienţii în energie, dar modul în care obezitatea induce aceste efecte rămâne neclar, potrivit Newatlas.

În căutarea răspunsurilor la această întrebare, cercetătorii au apelat la modele de şoareci create special pentru studierea efectelor obezităţii asupra muşchilor scheletici.

Acest lucru a implicat ştergerea genei pentru o proteină numită factor neurotrofic derivat din creier (BDNF). Se ştie că aceasta joacă un rol-cheie în menţinerea neuronilor, dar studii recente au sugerat că este, de asemenea, un hormon produs de ţesutul muscular scheletic, cunoscut şi sub numele de miokină.

Prin aceste experimente, oamenii de ştiinţă au descoperit că obezitatea a redus într-adevăr cantitatea de BDNF în ţesutul muscular scheletic al şoarecilor.

De asemenea, au constatat că şoarecii fără BDNF în ţesutul muscular au luat mai uşor în greutate şi au dezvoltat rezistenţă la insulină atunci când au fost hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi.

Cercetând motivele, oamenii de ştiinţă au descoperit că mitocondriile şoarecilor lipsiţi de BDNF nu au putut recicla materialele în mod normal. Acest lucru a însemnat că mitocondriile deteriorate s-au acumulat în ţesuturile şoarecilor obezi, interferând cu metabolismul lipidelor şi cu sensibilitatea acestora la insulină, scrie Mediafax.

Oamenii de ştiinţă au dezvoltat apoi aceste descoperiri prin experimente suplimentare pe culturi de celule musculare deficitare în BDNF, ceea ce le-a permis să identifice o cale de semnalizare care se află în spatele mitocondriilor care funcţionează defectuos.

Ei au apelat apoi la o flavonă naturală din planta sud-americană Godmania aesculifolia, numită 7,8-dihidroxiflavonă, care imită BDNF şi care este în prezent investigată în cadrul unor studii clinice pentru boala Alzheimer, şi au constatat că aceasta a ameliorat disfuncţia mitocondrială a şoarecilor.

Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că 7,8-dihidroxiflavona poate fi un agent eficient în reducerea greutăţii corporale şi în îmbunătăţirea sensibilităţii la insulină la şoarecii supraponderali, astfel încât aceste ultime descoperiri adaugă şi mai multă greutate ideii că ar putea fi un instrument eficient pentru a combate obezitatea la oameni.

„În mod clar, BDNF derivat din muşchi este o proteină de control al greutăţii prin creşterea pierderii energetice şi menţinerea sensibilităţii la insulină”, spune autorul studiului, Dr. Chi Bun Chan. „BDNF a fost mult timp considerată o peptidă localizată în creier, iar importanţa sa în ţesuturile periferice a fost subestimată. Studiul nostru oferă o nouă perspectivă în acest domeniu şi sperăm că vom putea debloca mai multe funcţii ale acestei miokine cu ajutorul MBKO (Muscle-specific BDNF Knockout)”.

Editor : G.M.

[ad_2]

Citește mai mult..

„Praștia cosmică”: o companie din SUA a lansat un proiectil la limita spațiului doar cu ajutorul unei instalații centrifuge

[ad_1]

O companie din SUA a reușit, în premieră, să lanseze un proiectil la limita spațiului cosmic, cu ajutorul unei instalații centrifuge care pare mai degrabă inspirată dintr-un roman de Jules Verne. Proiectilul a ajuns în straturile superioare ale atmosferei fără ajutorul vreunei rachete, fiind propulsat exclusiv în baza accelerației centrifuge generate de un dispozitiv special, denumit „accelerator suborbital”, informează CNBC.

„Este o metodă radical diferită prin care putem accelera și lansa în spațiu obiecte la viteze hipersonice”, a declarat directorul companiei SpinLaunch, care a efectuat testul.

Testul a fost realizat în 22 octombrie 2021, dar a fost făcut public abia zilele trecute.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Pentru acest zbor suborbital a fost folosită doar 20% din capacitatea acceleratorului. Proiectilul, de aproximativ 3 metri lungime, a fost inițial fixat într-o cameră vidată din interiorul centrifugei, după care, „în câteva milisecunde” a fost accelerat până la o viteză de „mii de kilometri pe oră” și lansat, ca dintr-o praștie, în straturile superioare ale atmsoferei.

Proiectilul a atins o altitudine de „câțiva zeci de mii de metri”, conform reprezentanților companiei americane.

Acceleratorul suborbital folosit pentru experiment are o înălțime de aproximativ 50 de metri. Reprezentanții companiei spun că pentru următoarele teste intenționează să construiască un accelerator de trei ori mai mare, cu ajutorul căruia să poată reuși lansarea obiectelor pe orbita terestră.

În prezent, lansarea diverselor obiecte pe orbită (navete, sateliți etc.) se face cu ajutorul rachetelor. Dezvantajul, în acest caz, este că o mare parte din masa rachetei la decolare o reprezintă chiar combustibilul care trebuie consumat pentru plasarea încărcăturii pe orbită. Acceleratorul SpinLaunch scoate din ecuație „motoarele și combustibilul rachetei” și poate lansa astfel direct pe orbită un obiect cu o masă de circa 200 de kilograme – echivalentul unui satelit de mici dimensiuni.

Editor : Mihnea Lazăr

[ad_2]

Citește mai mult..

PSD nu e de acord cu eliminarea scutirii de la impozit a angajaților din cercetare, IT și construcții

[ad_1]

Vicepreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, miercuri, după discuțiile cu PNL pe capitolul economie al programului de guvernare, că social-democrații nu sunt de acord cu eliminarea facilităților pentru cercetare, IT și construcții.

„Nu suntem de acord cu eliminarea facilităților pentru cercetare, IT și construcții. Impactul pe care l-am calculat și pe care toate aceste ramuri care au ținut în această perioadă economia României, ar fi unul care n-ar da cu plus”, a spus Sorin Grindeanu la Parlament.

Acesta a spus că e nevoie de un efort național pentru combaterea evaziunii fiscale iar PSD a propus măsuri pentru creșterea veniturilor la stat, inclusiv taxarea „luxului”.

În spațiul public apăruseră mai multe discuții despre eliminarea scutirii impozitului pe venit de care beneficiază angajații din IT, construcții și cercetare. Potrivit Ministerului de Finanțe această măsură ar aduce anual încă 600 de milioane de euro la bugetul statului, transmite Economedia.

Programul PNRR prevede și eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii care au fost introduse de către PSD în 2019.

Cea mai importantă facilitate este legată de salariile plătite în construcţii: angajaţii au o reducere a contribuţiei de asigurări sociale de la 25% la 21,75% şi exceptarea de la plata contribuţiei la asigurărilor sociale de sanătate (10%) şi de la plata impozitului pe venit care este în cotă de 10%, scrie Ziarul Financiar. La schimb salariul minim brut în construcţii a crescut la 3.000 de lei de la 2.350 lei în restul economiei. Aceste facilităţi au fost cuprinse în celebrera OUG/114.

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat marți că programul de guvernare ar trebui să conțină măsuri de termen scurt și mediu. Ciolacu s-a referit din nou la introducerea cotei progresive. Întrebat în legătură cu dorința PSD de a se renunța la cota unică în schimbul unui impozit progresiv, Cîțu a spus că nu a fost discutat acest lucru dar că, indiferent ce decizie va fi luată, taxele nu vor crește.

Editor : Alexandru Costea

[ad_2]

Citește mai mult..

Cât trebuie să muncească un român pentru a-și permite un smartphone

[ad_1]

Pentru a-şi permite un smartphone, românii trebuie să muncească de opt ori mai mult decât elveţienii. Este concluzia unui studiu de piață realizat recent. Durata de timp variază mult în funcție de salariile din fiecare țară, dar și în funcție de prețul telefoanelor, întrucât acestea nu costă la fel peste tot.

Avem cazul unui român ce obține un salariu mediu pe lună, adică, potrivit celor mai recente date INS, 3.545 de lei net. Dacă se hotărăște să-și cumpere un telefon care costă 5.700 de lei, ar trebui să muncească timp de aproximativ 34 de zile pentru a-l achiziționa, presupunând că își cheltuiește toți banii câștigați pe acest dispozitiv și nu mai mănâncă, nu mai cumpără alte produse și nu mai plătește facturile la gaze ori la curent. Dacă aceeași persoană cu același salariu vrea un telefon care costă 5.200 lei, de exemplu, va trebui să muncească pentru el 30 de zile cu aceleași condiții. Sau mai puțin cu 5 zile dacă achiziționează unul mai ieftin.

Bărbat: „Ar trebui noi, ca oameni, să ne dăm seama care ne sunt limitele. Poți să dai 4.000 pe un telefon de top, dar având în vedere că unul mai ieftin s-ar putea să îți satisfacă nevoile, nu văd de ce ai da atât de mult”.

Cel mai puțin pentru un telefon muncesc elvețienii, doar 4,4 zile. Un american își poate achiziționa un astfel de dispozitiv în aproximativ 6 zile.

Băiat: „De ce ar trebui să lucrăm mai mult pentru un telefon, când ar trebui pur și simplu să avem aceleași salarii, aceleași prețuri în general?”

Daniel Apostol, reprezentant magazin electrocasnice: „De la an la an observăm o schimbare a clienților. Aceștia sunt mult mai interesați de noutățile care apar în piață, dimensiunea ecranului, procesorul pe care îl utilizează smartphone-ul și spațiul de stocare. Prețurile noutăților apărute de la majoritatea producătorilor încep de la 2.500 de lei și se duc undeva până la 10.000 de lei”.

Datele celui mai mare site de comerț online arată că 16% dintre români își cumpără telefoanele în rate.

Adrian Negrescu, consultant economic: „Dacă vrei un telefon scump, cel mai bine este să îl cumperi cu un card de rate fără dobândă, ca sa nu ai alte costuri decât plata ratei. Ar fi bine să nu cazi în capcana unui credit IFN, din magazin, pentru că vei plăti cu cel puțin 30% mai mult pentru acel telefon. Cumpără-ți un telefon în funcție de ce salariu ai! E o regulă esențială. În plus, la fel ca mașinile, telefoanele își pierd valoarea foarte repede din momentul în care l-ai cumpărat”.

În prezent, 97% dintre români utilizează un smartphone.

[ad_2]

Citește mai mult..

O tânără cercetătoare a găsit un mod de a scăpa de metalele care nu pot fi reciclate. Un cui a fost dezintegrat în trei zile

[ad_1]

Microorganisme înfometate, capabile să supravieţuiască în condiţii extreme, au reuşit să „mănânce” un cui în trei zile în cadrul unui experiment desfăşurat în Chile. O tânără cercetătoare din această ţară speră să folosească aceste „bacterii care devorează metale” pentru ca extracţia minieră să devină mai puţin poluantă, relatează AFP.

În laboratorul său, situat într-o zonă industrială din Antofagasta (nord), la 1.100 kilometri de Santiago, Nadac Reales, specialistă în biologie în vârstă de 33 de ani, efectuează din 2017 cercetări asupra extremofilelor, organisme care trăiesc în condiţii extreme.

Cu ocazia primelor sale stagii în companii miniere, la sfârşitul studiilor universitare, Nadac Reales a realizat că „există nevoi în industria minieră, în special în ceea ce priveşte viitorul deşeurilor metalice”, a explicat directoarea companiei Rudanac Biotec pentru AFP. Pentru că doar unele echipamente utilizate la extragerea mineralelor pot fi reciclate în topitorii. Cele care nu pot fi reciclate se găsesc abandonate în deşertul Atacama, unde este concentrată o mare parte din industria minieră din Chile şi eliberează metale grele care poluează mediul.

Nadac Reales şi-a concentrat cercetările asupra bacteriilor din familia Leptospirillum, a căror energie necesară procesului lor de viaţă provine în special din oxidarea elementelor feroase. Cercetătoarea le colectează din gheizerele din Tatio, la 4.200 de metri deasupra nivelului mării şi aproximativ 350 kilometri de Antofagasta.

Acest tip de bacterie „trăieşte într-un mediu acid şi este puternic afectată de concentraţiile relativ ridicate ale majorităţii metalelor”, a declarat ea pentru AFP.

„Iniţial, bacteriilor le-au luat două luni pentru a dezintegra cuiul. Ulterior, deoarece nu prea li s-a dat hrană, au trebuit să mănânce într-un fel sau altul, aşadar a fost un proces de adaptare”, a spus cercetătoarea.

La finalul acestui proces, care a durat doi ani, bacteriile „au biodegradat cuiul în trei zile”, nelăsând în urmă decât o materie solubilă, potrivit Agerpres.

cercetatoare chile
Nadac Reales, cercetătoare din Chile, specializată în biologie. Foto: nadacreales/ Instagram

Oamenii de ştiinţă au reuşit astfel să determine condiţiile optime pentru creşterea acestor microorganisme şi să le adapteze sarcinii lor.

Costul eliminării deşeurilor

După cui, bacteriile trebuie să atace acum „o grindă de fier de dimensiuni medii sau o benă” de autocamion utilizat în mine.

„Au fost efectuate teste chimice şi microbiologice pentru a asigura faptul că aceste bacterii nu dăunează” sănătăţii umane şi că soluţia reziduală pe care o generează nu este poluantă, a dat asigurări cercetătoarea.

Activitatea de exploatare minieră contribuie cu aproape 15% la produsul intern brut (PIB) din Chile, însă este, de asemenea, foarte poluantă, iar companiile miniere plătesc scump pentru eliminarea deşeurilor pe care le produc, obligate în acest sens de legislaţia chiliană.

Prin urmare, companiile miniere sunt foarte interesate de această cercetare. Dar, dacă Rudanac Biotec a beneficiat de sprijinul unor fonduri de accelerare pentru start-up-urile din statul chilian, tânara companie caută în prezent finanţare pentru teste pe scară largă.

„După ce am efectuat teste de laborator şi la scară semi-pilot, acum trebuie să putem valida această tehnologie la scară reală şi să fim în măsură să biodegradăm structurile metalice de mare tonaj, precum aceste bene de camioane”, a explicat cercetătoarea.

Cu atât mai mult cu cât eliminarea metalelor nereciclabile ar putea conduce apoi la apariţia unei soluţii mai sustenabile în procesele de extracţie a cuprului, Chile fiind cel mai mare producător mondial al acestui metal.

„Bena nu conţine cupru, dar după biodegradare, produsul generat”, şi anume o soluţie lichidă, roşiatică, „permite îmbunătăţirea extracţiei cuprului” în procesul de tratare ce separă diversele metale conţinute într-un minereu, a explicat ea.

O exploatare minieră mai ecologică devine astfel „destul de fezabilă”, a precizat Nadac Reales, care a depus recent o cerere de brevet internaţional, mizând pe această biotehnologie promiţătoare.

Editor : A.C.

[ad_2]

Citește mai mult..