31 de ani de la primele alegeri libere din România, după căderea comunismului. Cum au votat românii în „Duminica Orbului”

In articol:

Alegerile prezidenţiale şi cele parlamentare, din urmă cu 31 de ani, au avut loc în baza Decretului-lege nr. 92/1990, votat la 14 martie 1990 de Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională- organism provizoriu de conducere, înfiinţat după căderea regimului comunist.

Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României cuprindea în acelaşi text legislativ atât alegerile prezidenţiale, cât şi pe cele parlamentare.

Citeste si: Petre Roman a spus cine au fost ”teroriștii” de la Revoluție! Dezvăluiri surprinzătoare în emisiunea ”40 de întrebări cu Denise Rifai” VIDEO

Ultimul articol al Decretului-lege abroga Legea electorală a Republicii Socialiste România nr.
67/1974. Astfel, prin decret s-a stabilit ziua de 20 mai 1990 drept „Ziua desfăşurării celor două scrutine simultane”.

Conform Decretului-lege, Parlamentul care urma să fie ales era unul bicameral format din Adunarea Deputaţilor şi Senat. Astfel, oamenii alegeau prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cele două camere urmau să fie alese în baza votului pe liste de partid, în timp ce alocarea mandatelor urma să se facă conform principiului reprezentării proporţionale (art.

4 din Decret-lege nr. 92/1990).

Cum au votat românii în „Duminica Orbului”

În privința Președintelui României, oamenii îl alegeau prin vot universal, egal, direct şi secret, liber exprimat. Condiţia de vârstă pentru a candida şi a fi ales în funcţia supremă în stat era 30 de ani. Validarea alegerii preşedintelui se făcea de către Curtea Supremă de Justiţie, în plenul său, în termen de 20 de zile de la data alegerilor, arată hotnews.ro.

Citeste si: Klaus Iohannis, despre Revoluția din 1989: „Un sacrificiu pe care nimeni nu trebuie să-l uite”

Potrivit decretului, Președintele țării era cel care întrunea votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale.

Dacă niciunul dintre candidaţi nu întrunea această majoritate, se organiza un al doilea tur de scrutin între primii doi candidaţi clasificaţi în ordinea numărului de voturi obţinute.

Era declarat ales candidatul care, la al doilea tur de scrutin, obţinea cel mai mare număr de voturi.

Pentru funcția de președinte, în primul scrutin postcomunist, doar Frontul Salvării Naţionale, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat au promovat candidaţi la preşedinţie: Ion Iliescu (FSN), Radu Câmpeanu (PNL) şi Ion Raţiu (PNŢCD).

Atunci au fost depuse 5.700 de candidaturi pentru Adunarea Deputaţilor şi 1.580 pentru Senat.

În calitate de independenţi, 212 persoane şi-au depus candidaturile pentru Adunarea Deputaţilor şi 126 pentru Senat.

Citeste si: Povestea fabuloasă a accidentului aviatic în urma căruia Nicolae Ceaușescu a supraviețuit. A scăpat doar cu câteva zgârieturi

71 de formaţiuni politice şi-au depus candidaturi la primele alegeri din mai 1990, între care: Frontul Salvării Naţionale (FSN), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), Partidul Naţional Liberal (PNL), Mişcarea Ecologistă din România (MER), Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (PNŢCD), Alianţa pentru Unitatea Românilor- Partidul Unităţii Naţionale Române din Transilvania şi Partidul Republican (AUR- PUNR şi PR), Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Ecologist Român (PER), Partidul Socialist Democratic Român (PSD), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Grupul Democrat de Centru, Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România (PRN), Partidul Liber Schimbist (PLS), Partidul Democrat al Muncii (PDM), Uniunea Liberală Brătianu (ULB), Partidul Tineretului Liber Democrat din România, Partidul Cooperatist, Uniunea Democrat Creştină, Uniunea Democrată a Rromilor din România, Forumul Democrat German, Uniunea Armenilor din România, Asociaţia Culturală Bulgară din Bucureşti, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democraţiei şi Unităţii Naţionale din România etc, scrie Cristian Preda în articolul „Partide, voturi şi mandate la alegerile din România (1990-2012)” („Studia Politica: Romanian Political Science Review”, 2013).
Numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, la 20 mai 1990, a fost de 14.826.616 din totalul de 17.200.722 înscrişi pe liste, adică 86,19% din electorat, conform Rezultatului alegerilor publicat în Monitorul Oficial din 8 iunie 1990.

Potrivit legii, au fost organizate 42 de circumscripţii electorale pentru fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, precum şi 12.630 secţii de votare. Totodată, au fost acreditaţi 360 de observatori străini în vederea urmăririi întregului proces electoral.

Ion Iliescu- Președintele României

Ion Iliescu a ieșit învingător încă din primul tur. A primit 12.232.498 voturi, ceea ce a reprezentat 85,07%. Pentru Radu Câmpeanu, candidatul PNL, au votat 1.529.188 alegători, respectiv 10,64%, iar pentru Ion Raţiu, candidatul PNŢCD, au votat 617.007 alegători (4,29% din electorat), arată http://www.roaep.ro/.

Pe 20 mai 1990 au mers la urne din 17.200.722 de alegători, în jur de 14.825.017. Numărul voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară a fost de 13.707.159, iar cel al voturilor nule a fost de 1.117.858, conform rezultatelor din Monitorul Oficial.

Primul Parlament a elaborat legea fundamentală a României. Constituţia a fost adoptată la 21 noiembrie 1991 şi aprobată prin referendum naţional la 8 decembrie, acelaşi an.

20 mai 1990 a fost o zi extrem de specială. Atunci s-a făcut recerea de la regimul comunist de dinainte de 1989 la cel democratic. Atât mandatul preşedintelui României, cât şi mandatele parlamentarilor aleşi la 20 mai 1990 au fost de doi ani, pe perioada Adunării Constituante, aşa cum se prevedea în Legea Electorală, scrie Agerpres.

Citeste si: Ion Iliescu este in doliu! Fostul presedinte a pierdut un partener de neinlocuit