---

In articol:

---

Un studiu recent realizat de Comisia Europeană, ne situează în fruntea clasamentului la nivel european la șpaga dată în înstituțiile publice, și mai cu seamă în spitale.

De altfel, 18% dintre români recunosc că au oferit cel puțin o dată bani, ori cadouri scumpe medicilor, sau asistentelor. Și nu suntem singurii, 13% dintre greci semnalează același obicei.

România ocupă primul loc în ceea ce privește corupția în sistemul sanitar

Conform unui studiu publicat în iulie de Comisia Europeană, România ocupă primul loc între țările europene în ce privește corupția din sistemul sanitar. 

România (18%) și Grecia (13%) sunt singurele țări în care cel puțin unul din zece respondenți declară că a fost nevoit să plătească în plus sau să ofere un cadou valoros unui cadru medical din sistemul public de sănătate.

Citeste si: Un pacient al Spitalului Judeţean Piteşti a decedat după ce a căzut de la etajul șase

În țara noastră, procentul a scăzut față de 2019, doar 1%, cu toate că atunci salariile medicilor au fost mărite. La începutul acestui an, salariile medicilor români au crescut din nou cu 25%. Un medic primar are un salariu de bază de peste 15.000 de lei brut, iar un rezident în ultimul an, aproape 8000 de lei, iar la aceste sume se adaugă sporurile și plata suplimentară a gărzilor.

Președintele Colegiului Medicilor i-a îndemnat pe medici să nu mai accepte șpagă

Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca: „Mi se pare degradant pentru poziția de medic să tranzacționăm ca la talcioc un act medical”.

Citeste si: Un pacient al Spitalului Judeţean Piteşti a decedat după ce a căzut de la etajul șase

Inclusiv președintele Colegiului Medicilor, dr. Daniel Coriu, i-a îndemnat pe medici să refuze plicurile pacienților.

Citeste si: Ploile au făcut ravagii în Dâmbovița: două localități au fost complet inundate

Mărturiile care au apărut în spațiul public, mai ales în ultimii doi ani de pandemie, arată însă că „șpaga” în spitale este încă o practică acceptată de cadrele medicale, inclusiv în spitalele publice din orașe mari.

Materialul complet îl puteți urmări în cadrul jurnalului Știrile Kanal D de la ora 19:00.

Florin Cîțu găsește „bizare” discuțiile din România referitoare la oportunitatea și semnalul pe care l-au transmis la Kiev vizitele separate, în două zile consecutive, ale unor înalți oficiali români. Din punctul său de vedere, președintele Volodimir Zelenski a interpretat aceasta ca pe un semnal puternic de susținere din partea României.

Președintele  Volodimir Zelenski era foarte relaxat, a dezvăluit joi seara, la Digi24, președintele Senatului, Florin Cîțu, care s-a întors miercuri dintr-o vizită în Ucraina, după ce în ajun fuseseră acolo alți trei oficiali români: premierul Nicolae Ciucă, președintele Camerei, Marcel Ciolacu, şi ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Ce a vorbit Cîțu cu Zelenski

Florin Cîțu a detaliat despre ce a vorbit cu șeful statului ucrainean.

„Am avut la început, când am ajuns acolo, un schimb de replici. Și-a adus aminte de anul trecut, când am fost pentru acea Platformă – a lansat Platforma Crimeea. Mi-a mulțumit pentru vaccinuri – anul trecut România știți că a ajutat Ucraina cu vaccinuri – și mi-a mulțumit pentru că am ajutat să aibă discursul în Parlamentul României. La final, am discutat puțin despre sancțiuni (ale comunității internaționale împotriva Rusiei – n.r.), m-a întrebat puțin despre instituțiile internaționale, i-am spus că dacă au nevoie, noi am trecut prin acest proces – și discuții cu FMI, și cu Comisia Europeană, și cu aderarea la UE – și întotdeauna, dacă au nevoie, vor găsi în noi susținere și chiar și practic, dacă este nevoie, să-i ajutăm”, a spus Florin Cîțu.

El a precizat că a transmis un mesaj de susținere pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, dar a subliniat că din punctul său de vedere, ar trebui să se facă „la pachet” cu aderarea Republicii Moldova.

„Eu acolo am susținut și procesul de aderare al Ucrainei la Uniunea Europeană, dar și al Moldovei. De fiecare dată când am vorbit, am spus: nu putem să uităm Republica Moldova. Susținem aderarea Ucrainei. Mesajul pe care l-am transmis a fost acel pe care l-am transmis și astă-vară când am fost în Ucraina pentru a susține Platforma Crimeea, acela de a susține aderarea la Uniunea Eurppeană a Ucrainei și a Republicii Moldova. Eu le văd la pachet, pentru noi sunt foarte importante amândouă”, a arătat președintele Senatului.

Întrebat cum văd ucrainenii provocările din Transnistria, Florin Cîțu a spus că toată lumea încearcă să înțeleagă ce se întâmplă acolo.

Cum se văd la Kiev vizitele oficialilor români

În ceea ce privește interpretarea pe care ar da-o Kievul celor două vizite consecutive ale unor oficiali români la Kiev, Florin Cîțu a spus că el vede un lucru bun aici, iar Zelenski nu a fost deranjat.

„Pentru Zelenski înseamnă că România a trimis, în două zile, înalți oficiali pentru a arăta susținerea pe care o avem pentru cauza Ucrainei. Eu așa văd lucrurile. Văd că România a trimis, au fost trei oficiali importanți – 2, 3 și 4 în ierarhia din statul român – în Ucraina, în două zile. Am văzut în România câteva discuții bizare, din punctul meu de vedere. Eu văd partea bună a lucrurilor – că am reușit să avem în două zile, să-i avem pe toți trei: și președintele Senatului, și președintele Camerei Deputaților, și premierul care să meargă în Ucraina”, a comentat Florin Cîțu pe marginea subiectului intens dezbătut în ultimele zile în România.

Vizita în Ucraina a celor doi președinți ai Parlamentului din România s-a transformat în două întâlniri separate la Kiev. Marcel Ciolacu a plecat cu o zi mai devreme decât era anunțat inițial și a mers pe 26 aprilie la Kiev împreună cu premierul Ciucă, aceasta fiind considerată o vizită oficială, după cutumele diplomatice. Florin Cîțu – care, conform unui anunț inițial, ar fi urmat să meargă la Kiev însoțit de Marcel Ciolacu – spune că a aflat de la ucraineni că nu va mai fi însoțit de președintele Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu l-a contrazis și susține că l-a sunat și l-a anunțat, dar liderul Senatului a negat informația.

Florin Cîțu a explicat, joi seara, la Digi24, cum s-a ajuns la această situație.

„Vizita mea fusese programată de ceva timp. Invitația am primit-o în 4 aprilie, am programat-o în jur de 12-13 pentru 20 prima dată, apoi am avut o discuție cu premierul Șmihal care a spus că o să fie în Statele Unite și nu poate să fie pe 20 și am reprogmat-o pentru 27. Nu a fost nicio altă problemă”, a dat asigurări Florin Cîțu.

Cîțu: Susținerea Ucrainei nu convine rușilor

„Eu cred că trebuie să continuăm cu aceste vizite. Ucraina are nevoie de susținere și fiecare din această vizită aduce subiectul în atenția oamenilor”, a adăugat președintele Senatului.

Cîțu spune că rușilor nu le convine asta și a reamintit că și Washingtonul și-a trimis, la rândul său, reprezentanții acolo. „Toată lumea merge acolo pentru a susține Ucraina, care are nevoie de această susținere occidentală. Să arătăm că îi susținem și că mergem mai departe”, a subliniat Cîțu.

El spune că a văzut acum mai mult ca niciodată această susținere internațională unanimă. „Și Elveția, care este o țară neutră, a venit și a susținut cauza Ucrainei”, a menționat președintele Senatului, care a fost, miercuri, la Kiev alături de președintele Consiliului Național al Adunării Naționale Federale a Confederației Elvețiene, Irène Kälin, și de președintele Adunării Republicii Macedonia de Nord, Talat Xhaferi.

El a mai spus, în context, că România se pregătește să-și redeschidă ambasada de la Kiev.

 

Editor : Luana Pavaluca

Nicolae Ciucă este de duminică noul președinte al PNL. Nu e nicio surpriză, pentru că nu a avut contracandidat la Congresul Extraordinar organizat în doar câteva zile de la demisia forțată a lui Florin Cîțu de la șefia partidului. Premierul a promis stabilitate și armonie, atât în PNL, cât și în coaliție. Pentru mulți liberali, Congresul a fost doar o plimbare până la București. Fiind un singur candidat, nu aveau cum să dea greș. Așa că, plictisiți, în timpul discursurilor și-au găsit cu totul alte lucruri de făcut. Cum s-a văzut din culise Congresul Extraordinar al PNL, aflați din reportajul următor:

Pe holurile Parlamentului e forfotă mare. Apare candidatul Nicolae Ciucă. Mai întâi, face o scurtă declarație de presă în poziție de drepți, cu mâna întinsă pe picior.

De după un covor răvășit, se ivește fostul lider al echipei câștigătoare, Florin Cîțu. Acum este singur. Toți colegii care l-au impus în urmă cu doar câteva luni la șefia partidului sunt în altă echipă.

Florin Cîțu, impresii înainte de Congres: Echipa câștigătoare a câștigat astă-vară

– Bună ziua. Votați echipa câștigătoare astăzi?

– Echipa câștigătoare a candididat astă-vară, răspunde fostul președinte PNL.

– A…?

– A candidat în septembrie, atunci, echipa câștigătoare.

– V-aș întreba care este sentimentul pe care îl aveți în momentul ăsta?

– Să vedem ce se întâmplă în viitor, asta este cel mai important, spune Florin Cîțu.

– Ce au avut domnule, cu dumneavostră?

– Păi știți foarte bine. Lupta mea cu PSD-ul, pentru ce m-au votat, pentru asta se pare că nu a fost ok până la urmă, crede fostul lider liberal.

Unii nu s-au hotărât cu cine să voteze

Un congres fără miză, cu un singur candidat. Chiar și așa, pentru unii, momentul a fost răvășitor.

– Bună ziua. Dumneavostră v-ați hotărât cu cine o să votați astăzi?

– Deocamdată nu.

– Nu v-ați hotărât?

– Și când o să luați o decizie?

– Păi de votat ar trebui să votăm, nu trebuia să votăm? Trebuie să votăm, d-asta am venit la Congres astăzi, spune un liberal.

O doamnă este vizibil emoționată și își găsește cu greu cuvintele: „Și noi avem nevoie de un om care să ne reprezinte și de o persoană care ăăă… de o persoană care să ne putem alinia în spatele dumnealui”.

Intrăm în sală. Unul dintre delegați nu este prea mândru de compania în care se află și își numește colegii… repetenți.

– … repetent!

– Ați văzut dumneavostră unul? Că v-am auzit.

– Am văzut mai mulți.

– Mai mulți în sală? La ce capitol sunt repetenți?

– La capitolul politică.

– La capitolul politică, păi și ce caută în sală, atunci? Își dau un vot important.

– Nu știu.

Balconul pentru fumat, un loc de dispută

De la tribună se spun vorbe cu greutate. Mulți parcă le-au mai auzit și cu alte ocazii, așa că ies pe balcon la o țigară.

„În momentele grele au avut succes oamenii politici, oamenii care au știut să gestioneze lucrurile cu calm, echilibru, și curaj. Da, Nicolae Ciucă, premierul României, este omul care reunește și reușește să țină lucrurile sub control, care reușește să asigure românilor siguranța și stabilitatea de care au nevoie” – declară de la tribună Lucian Bode.

Traficul de pe balcon îl supără teribil pe unul dintre liberali. Are locul prea aproape de ușă și se teme că o să îl tragă curentul:

– Să închidă ușa, să o blocheze, că dacă au venit la Congres. Organizatorul să închidă ușa, ce mai, trebuie să stea afara dacă au avenit aici? Să se ducă în partea aia.

– Păi ați vorbit cu cineva?

– Nu am vorbit cu nimeni.

Așa că, omul nostru se hotărăște să își facă singur dreptate. Închide ușa și trage zăvorul, lâsându-i în frig pe vicioși. Prizonierii încep să facă semne disperate colegilor din interior și, până la urmă, sunt salvați. Omul nu se lasă și le mai blochează o dată ușa.

– Supărat…

– „De ce nu închideți ușa, domnu’?”… Dacă aveam o cheie, le luam cheia, îi lăsam afară.

– Eu nu sunt de aici de la Congresc, eu sunt de la presă.

Aglomerație și grație

Și tot așa, până la final. Mulți nu au mai prins locuri pe scaune și s-au așezat pe unde au putut. Unii pe urnele de vot, unii pe pilonii de marmură, iar alții au stat în picioare.

– Cred că nu sunt locuri.

– Nu mai sunt locuri. Păi și stați în picioare până la final?

– Da. Vă deranjează?

– Pe mine, nu, pe dumneavostră să nu vă deranjeze.

Printre delegați se remarcă o tânără speranță liberală. Pășește cu grație la brațul prietenului ei cu gândul la viitorul partidului.

– Cum v-ați ales ținuta pentru acest Congres, a fost dificil?

– Nu, nu a fost dificil, ne asigură ea.

– Cum v-ați ales-o, ce ați luat în considerare când ați venit?

– M-am gândit să fie ceva mai elegant.

– Dumneavoastră ce ziceți de ținuta doamnei pentru acest Congres? îl întrebăm pe partener.

– Și-a ales o ținută în ton cu evenimentul, cu culorile partidului, spune tânărul.

A căzut Ion Brătianu

După nici două ore și jumătate, treaba este rezolvată. Nicolae Ciucă este noul președinte PNL iar Florin Cîțu pleacă la fel cum a venit: singur. În urma lui, de pe taraba improvizată în fața sălii de ședință se prăbușește o carte.

– A căzut Ion Brătianu. Așa sunt vremurile?

– Chiar Brătianu, constată vânzătorul.

– Chiar Brătianu. E un semn ăsta, ce ziceți?

– La Congresul PNL.

– E un semn?

– De bine!

Congresul extraordinar al Partidului Naţional Liberal s-a întrunit duminică, la Palatul Parlamentului, pentru alegerea noului preşedinte, după ce Florin Cîțu și-a dat demisia de la conducerea partdului. Premierul Nicolae Ciucă, singurul candidat pentru această funcţie, este noul președinte al partidului.

ACTUALIZARE 13.32 Niocolae Ciucă a fost ales noul președinte al PNL.

Din 1.120 de voturi exprimate, 1.060 au fost pentru alegerea lui Niclae Ciucă și 60 au fost anulate, potrivit rezultatelor anunțate după numărarea voturilor.

De asemenea, au fost 159 de voturi neexprimate (abțineri). 

Bode: Avem nevoie de mai multă coerenţă

ACTUALIZARE 12.45 Prim-vicepreşedintele PNL Lucian Bode a declarat că partidele care compun actuala Coaliţie de guvernare trebuie să aibă obiective comune, însă Partidul Naţional Liberal are misiunea ca în următorii doi ani să coaguleze forţele politice de dreapta pentru a se pregăti de „lupta electorală”.

În cadrul Congresului extraordinar al PNL desfăşurat la Palatul Parlamentului, Lucian Bode a precizat că PNL este parte a unei Coaliţii de guvernare, iar forţele politice ale acestei alianţe trebuie să aibă obiective comune.

„Suntem parte a unei Coaliţii de guvernare, statut care ne responsabilizează enorm. În democraţiile moderne, guvernare se face şi în cadrul coaliţiilor şi de fiecare dată succesul lor depinde de implicare, seriozitate şi pricepere. Forţele politice care compun Coaliţia trebuie să aibă obiective comune, prin care să pună în centrul preocupărilor interesul cetăţeanului şi al ţării. Suntem credibili în măsura în care nu ne abatem de la aceste principii şi spunem mereu adevărul românilor”, a arătat Bode.

Lucian Bode a subliniat că obiectivul partidului în următorii doi ani este coagularea forţelor de dreapta pentru a pregăti lupta electorală.

„Pentru a fi învingători, mai avem ceva de realizat. Mobilizarea activului de partid. Îl vom avea capacitat maxim atunci când devine parte a deciziei, când este consultat şi respectat. (…) Pe lângă buna guvernare în Coaliţie, PNL mai are o misiune. Avem doi ani în care să coagulăm dreapta, să aducem lângă noi toate forţele politice care cred în valorile dreptei şi să ne pregătim pentru lupta electorală. Cu fiecare membru PNL, putem să ducem partidul pe primul loc în preferinţele românilor. Trebuie însă să facem câţiva paşi obligatorii. Partidul trebuie să devină mai dinamic, atât în dialogul şi dezbaterea internă, în elaborarea de politici publice, cât şi în promovarea meritocraţiei şi performanţei. Avem nevoie de mai multă coerenţă şi cred că este momentul ca toţi să înţelegem că dezbaterea şi deciziile luate în forurile statutare ale partidului înseamnă muncă şi disciplină”, a mai declarat Lucian Bode.

Iulian Dumitrescu: Nicolae Ciucă va avea o misiune mai dificilă decât cele din Irak sau Afganistan

ACTUALIZARE 12.35 Prim-vicepreşedintele PNL Iulian Dumitrescu a declarat că Nicolae Ciucă va avea o misiune „mai dificilă şi mai provocatoare” decât cele din Irak sau Afganistan, o misiune care „va modela” viitorul partidului.

„Astăzi alegem personalitatea politică în care românii au cea mai mare încredere. Astăzi partidul se uneşte în spatele unui lider în care românii au cea mai mare încredere – premierul României, Nicolae Ciucă”, a spus Dumitrescu, la Congresul extraordinar al PNL.

El a afimat că potenţialul economic al României este unul „excepţional, extraordinar, uriaş”.

„Aşa este potenţialul economic al României şi nu-mi place că pleacă grâu din ţară şi importăm făină sau că după ce o generaţie întreagă a făcut foamea înainte de 1989 ca să achite datoria externă în ultimii ani ne-am împrumutat masiv şi scump pentru consum. Nu-mi place să văd că două ţări vecine – Ungaria şi Austria – au două mega companii petroliere fără să aibă un strop de petrol sau că ne-am bătut joc de miliarde de euro din fonduri europene pe care le-am dat înapoi din cauza unor incompetenţi şi nu-mi plac multe altele, la fel cum nu vă plac nici dumneavoastră, dar am speranţa, credinţa, încrederea că putem să ne dezmeticim. Avem nevoie de autostrăzi, de căi ferate, de Dunăre navigabilă şi de Portul Constanţa, avem nevoie de mai multe hidrocentrale, eoliene, fotovoltaice, reactoare şi de gazele din Marea Neagră. Avem nevoie de cele câteva milioane de români care abia aşteaptă să se întoarcă acasă. Avem umbrela NATO şi suntem membri ai UE. Infrastructură. Energie, forţă de muncă, NATO şi UE – Avem tot ce ne trebuie pentru a clădi un viitor măreţ, o Românie la care visăm cu toţii, cu PNL într-o singură direcţie, înainte şi mai bine pentru români în Europa”, a mai arătat Iulian Dumitrescu, potrivit Agerpres.

Prim-vicepreşedintele PNL l-a descris pe Nicolae Ciucă drept un om calm.

„Este cea mai mare calitate a unui om destinat să conducă, spunea marele Napoleon Bonaparte, şi dumneavoastră sunteţi un om calm, care, de astăzi, când va vorbi va avea în spatele lui toată forţa PNL, cu o istorie de 147 de ani şi cu sute de mii de membri în toată ţara, care de astăzi va avea o misiune mai dificilă şi mai provocatoare decât cele din Irak sau Afganistan, o misiune care va modela viitorul PNL, o misiune pentru toţi românii. Guvernaţi bine ţara, domnule prim-ministru! Îndepliniţi această misiune şi toţi vă vom urma!”, a conchis Iulian Dumitrescu.

Flutur: Noua conjunctură geo-politică ne obligă să îmbunătăţim programul PNL

ACTUALIZARE 12.05 Preşedintele interimar al PNL, Gheorghe Flutur, a explicat duminică, motivul pentru care liberalii trebuie să-şi aleagă un nou preşedinte la şase luni de la congresul anterior.

„Sunt foarte conştient că pe buzele dumneavoastră şi ale opiniei publice există întrebarea de ce aşa de repede după şase luni şi care sunt noutăţile în care aţi susţinut şi moţiunea câştigătoare şi o să încerc eu exerciţiul de sinceritate pentru Congresul extraordinar al PNL. A ne asuma că se poate şi mai bine este o virtute pe care PNL a pus-o în valoare în aceste zile. În mai puţin de zece zile după ce a venit o anumită orientare şi o ştim din teritoriu s-a ajuns la această concluzie că trebuie nişte lucruri din mers îmbunătăţite, în noua conjunctură geo-politică, economică, de crize, care nu erau acum şase luni, ne obligă să răspundem să îmbunătăţim programul PNL, atitudinea noastră şi aceste lucruri trebuie să ne facă să recunoaştem şi ce nu a mers şi să îndreptăm, pentru că dacă nu recunoaştem asta nu suntem credibili. (…) Da, suntem în măsură să recunoaştem şi să schimbăm în bine şi în mai bine din mers aceste lucruri”, a declarat Gheorghe Flutur, la Congresul extraordinar al PNL, potrivit Agerpres.

El a prezentat cele două mari direcţii din moţiunea cu care candidează premierul Nicolae Ciucă la şefia PNL – viziunea şi strategia pentru dezvoltarea României şi modul în care PNL va acţiona pentru a fi un vehicul credibil pentru a face aceste lucruri.

„PNL – fidel programului de guvernare de mare coaliţie. Suntem într-o conjunctură în care am intrat într-o mare coaliţie şi trebuie să fim corecţi, fideli, parteneri oneşti, dar cu drepturi egale şi trebuie să susţinem această coaliţie, nu să o destabilizăm. PNL trebuie să fie factor de stabilizare şi nu de destabilizare”, a spus Flutur.

El a subliniat că PNL trebuie să răspundă rapid la vulnerabilităţile oamenilor, arătând că Guvernul deja a pregătit măsuri.

Acesta a spus că e nevoie de recuperarea decalajelor, modernizarea prin investiţii. Flutur a vorbit despre investiţiile în infrastructură, unde a precizat că mai sunt „poticneli”.

Liderul PNL a vorbit şi despre protejarea resurselor naturale, necesitatea digitalizării, educaţiei, cercetării, investiţiile în resursa umană, performanţă în sănătate şi crearea unui sistem predictibil de pensii, eficientizarea administraţiei publice.

Liberalul Robert Sighiartău a precizat că peste 48 de filiale ale PNL au votat moţiunea cu care candidează Nicolae Ciucă.

Știrea inițială

Nicolae Ciucă şi-a depus candidatura la şefia PNL miercuri, în ultima zi în care era posibil acest lucru.

Cu o zi înainte, marţi, Biroul Executiv al liberalilor a stabilit o derogare de la statutul partidului în ceea ce priveşte vechimea, astfel încât Nicolae Ciucă să poată candida la funcţia de preşedinte, potrivit Agerpres.

Statutul PNL prevede că orice membru al partidului poate candida la funcţia de preşedinte dacă are o vechime de cel puţin 5 ani. Nicolae Ciucă s-a înscris în partid în octombrie 2020.

„Am decis să îmi depun moţiunea de candidatură pentru funcţia de preşedinte al PNL. Am decis să îmi asum această responsabilitate după o discuţie pe care am avut-o cu colegii şi în urma analizei pe care am făcut-o asupra întregii situaţii politice. (…) PNL este cel mai mare partid de dreapta, are cei buni primari din ţară şi poate ajunge primul partid din România”, a declarat premierul, după depunerea candidaturii la şefia Partidului Naţional Liberal.

Moțiunea lui Ciucă

Prim-ministrul candidează la funcţia de preşedinte al PNL cu moţiunea intitulată „Uniţi pentru o Românie stabilă şi puternică”.

În document, Ciucă vorbeşte despre dezvoltarea şi modernizarea României, argumentele pentru o Românie puternică, fundamentele reclădirii încrederii, cetăţeanul în centrul preocupărilor PNL, reconectarea la profesionalism, elite şi meritocraţie, guvernarea de mare coaliţie.

„Deciziile şi opţiunile politice rămân apanajul partidului, în timp ce aplicarea acestor decizii ţine de dinamica din coaliţie, de dezbaterile şi deciziile din interiorul organismelor de conducere ale marii coaliţii şi de opţiunile Guvernului şi ale prim-ministrului”, se arată în moţiunea lui Nicolae Ciucă.

De asemenea, el vorbeşte despre dezvoltare prin politicile publice ale PNL.

„Viaţa de partid trebuie să continue şi când partidul este la guvernare. Departamentele partidului trebuie să funcţioneze tot timpul – şi când suntem şi când nu suntem la guvernare. PNL nu trebuie să repete greşeala de a ignora nevoia continuării dezbaterii în interiorul partidului a proiectelor de politici publice de guvernare locală şi naţională. Partidul trebuie să rămână racordat după alegeri la acest proces de formulare şi adaptare a politicilor executive şi a soluţiilor legislative”, se precizează în moţiunea cu care premierul candidează la şefia PNL.

Consiliu Naţional în luna mai

Alte obiective din document vizează o economie sănătoasă, bazată pe investiţii şi liberă iniţiativă, consolidarea României europene, susţinerea diasporei, eficienţa mecanismelor de partid.

„Democraţia internă şi deschiderea trebuie să fie caracteristicile organizaţiilor de partid, precum şi respectarea regulilor şi a actelor statutare, care înseamnă respect pentru fiecare liberal. (…) Buna guvernare realizată de PNL presupune un proces continuu de selecţie şi de pregătire a celor ce vor reprezenta PNL în funcţiile numite sau alese. Resursa umană de cadre va fi aşezată pe profesionalism şi pe meritocraţie. (…) Vom realiza periodic evaluări ale modului în care organizaţiile PNL respectă regulile de numire în funcţii publice”, se mai arată în moţiune.

Nicolae Ciucă are în vedere şi întărirea capacităţii organizaţiilor PNL de a pregăti alegerile din anul 2024.

Colegiile directoare judeţene ale Partidului Naţional Liberal au avut termen până vineri, la ora 22.00, să analizeze şi să voteze moţiunea.

Conform unor surse liberale, noul Biroul Executiv al PNL urmează să fie ales într-un Consiliu Naţional în luna mai.

Sâmbăta trecută, Florin Cîţu şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al PNL, după ce mai mulţi lideri liberali i-au solicitat acest lucru.

Şi Dan Vîlceanu a demisionat din funcţia de secretar general al partidului.

În acest context, prim-vicepreşedintele Gheorghe Flutur a devenit preşedinte interimar al PNL, iar prim-vicepreşedintele Lucian Bode – secretar general interimar.

Editor : B.P.

Esența unei măsuri de amânare a ratelor la bancă este cine suportă costul, spune, vineri, Florin Cîțu. Problema, continuă el, este că dobânzile cresc, inflația deja ajunge la două cifre, iar BNR „se pare că încă nu poate să stăpânească fenomenul”.

„Aici, dar dacă este luată această decizie, atunci este luată împreună cu sistemul financiar bancar. Trebuie să știm că toate aceste măsuri reprezintă costuri și esența unei măsuri de amânare a ratelor la bancă este cine suportă costul. Se împarte costul pe cetățeni și pe sistemul bancar, se împarte la 3 și cu statul român?… Eu nu știu dacă băncile pot să amâne împrumuturile fără să facă provizioane, pentru că atunci, în 2020, această decizie a fost la nivelul Uniunii Europene… Dar dacă s-a ajuns la o decizie – și nu am de ce să nu îl cred pe președintele PSD, Ciolacu, că deja e o decizie, atunci oamenii ar trebui să aștepte că de luni această măsură este implementată”, spune fostul premier Florin Cîțu.

El afirmă că nu pot fi ascunse costurile unei astfel de decizii.

„Nu poți să ascunzi costurile, cineva le va suporta. Le vor suporta clienții, vor suporta băncile, dar dacă s-au înțeles cu băncile, atunci vor prezenta exact că cumva cine suportă costurile. Dar costurile sunt. Problema este alta, că suntem într-un mediu în care dobânzile cresc și atunci e complicat să spui că amâni ratele pentru 9 luni de zile, când dobânzile cresc de la o lună la alta. BNR a crescut dobânzile cu 0,5%. Cred că va crește acest pas, poate e nevoie de 0,75%, poate 1% data viitoare pentru că inflația deja ajunge la două cifre și BNR nu poate să stăpânească fenomenul”, a explicat Cîțu.

„Aștept pachetul PNL de măsuri, deocamdată am văzut ce a propus PSD. Aștept măsurile liberale de impulsionare a economiei care țin cont de faptul că resursele în economie sunt alocate de piață, de antreprenori.

Înseamnă că PNL a acceptat deja pachetul PNL și mergem mai departe. Nu a existat nicio discuție în PNL. Poate a existat într-un cerc restrâns”, a conchis Florin Cîțu.

Reacția fostului premier și lider PNL vine după ce președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus joi că liderii coaliției de guvernare analizează varianta amânării ratelor la bănci. Ciolacu a mai precizat că decizia detaliată va fi prezentată luni de liderii formațiunilor din coaliție.

Editor : I.C