Parlamentul Ungariei se va pronunţa la începutul lunii martie asupra aderării Finlandei şi a Suediei la NATO, potrivit agendei publicate miercuri, relatează AFP, citată de Agerpres.

Candidatura celor două ţări nordice, care trebuie să fie acceptată în unanimitate de cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată de toate, cu excepţia Turciei şi a Ungariei.

Parlamentarii ungari vor dezbate problema săptămâna viitoare, înainte de un vot separat pentru fiecare dintre cele două ţări între 6 şi 9 martie, a anunţat parlamentul pe site-ul său.

Termenul a fost amânat de mai multe ori din cauza unui impas legislativ, iar opoziţia a acuzat guvernul lui Viktor Orban de tergiversare.

Premierul naţionalist, un aliat apropiat al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, doreşte să menţină legăturile cu Moscova, în pofida războiului din Ucraina.

Suedia şi Finlanda au depus anul trecut cerere de aderare la Alianţa Nord-Atlantică, după ce Rusia a invadat Ucraina, dar Suedia se confruntă cu obiecţii neaşteptate din partea Turciei.

Ankara acuză Stockhomul că oferă adăpost pe teritoriul său unor persoane pe care Turcia le consideră membre ale unor grupări teroriste şi a cerut extrădarea lor ca un pas în ratificarea aderării la NATO a Suediei.

Editor : A.C.

Belarus, principalul aliat al Rusiei în campania militară a acesteia contra Ucrainei, trebuie să facă tot posibilul pentru a se ajunge la pace în ţara vecină, a declarat luni la Minsk ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, venit într-o vizită surpriză în capitala belarusă, transmite agenţia EFE.

Ungaria „resimte în fiecare zi consecinţele războiului din Ucraina” şi „i-am cerut colegului meu belarus ca Belarusul să facă tot posibilul pentru obţinerea păcii şi evitarea escaladării” conflictului, a spus Peter Szijjarto la o conferinţă de presă comună cu omologul său belarus Serghei Aleinik.

„Peste un milion de refugiaţi au sosit în ţara noastră de la începutul războiului. Cetăţenii ungari plătesc deja un mare preţ pentru războiul ce are loc în ţara vecină”, a continuat şeful diplomaţiei ungare.

El a deplâns că „numărul morţilor creşte constant” pe frontul din Ucraina şi a insistat că acest lucru va înceta „numai dacă se pune capăt războiului”. „Şi acest război se va sfârşi numai dacă se anunţă o încetare a focului, dacă încep tratativele de pace. Fără armistiţiu şi fără negocieri de pace nu va fi pace în Ucraina”, a remarcat Peter Szijjarto. Prin urmare, a continuat el, trebuie încercat pe toate căile să se evite continuarea războiului, întrucât acesta nu va conduce decât la mai multe pierderi de vieţi omeneşti.

„Dorim să ne adresăm încă o dată întregii comunităţi internaţionale: să ne concentrăm atenţia pe cum să obţinem pacea în Ucraina”, a insistat ministrul ungar, îndemnând la „evitarea oricărui pas care să conducă la o escaladare a războiului” şi amintind că Ungaria nu furnizează arme Ucrainei, dar oferă „un ajutor umanitar semnificativ persoanelor care trec prin această situaţie dificilă”.

Ministrul ungar de externe a mărturisit că se aşteaptă să primească critici din partea „presei internaţionale liberale” şi a politicienilor occidentali pentru vizita în Belarus şi pentru poziţia sa exprimată acolo, dar a subliniat că Ungaria pledează pentru dialog.

„Punctul de vedere al Ungariei este univoc, canalele de comunicare trebuie să rămână deschise. Dacă se închid, va trebui să uităm de speranţa păcii”, a concluzionat Peter Szijjarto.

Omologul său belarus şi-a exprimat la rândul său speranţa că această vizită „va servi ca un semnal transmis partenerilor europeni pentru continuarea dialogului cu Belarusul”, ţară care, a mai spus ministrul Serghei Aleinik, este deschisă mereu discuţiilor, potrivit EFE, citată de Agerpres.

Rusia a folosit teritoriul belarus ca platformă în etapa iniţială a invaziei sale în Ucraina, dar Belarusul a găzduit ulterior negocieri ruso-ucrainene, înainte ca acestea să fie sistate.

Editor : Liviu Cojan

Washingtonul este îngrijorat de degradarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Ungaria, a declarat vineri Samantha Power, directoarea Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională, aflată în prezent într-o vizită oficială la Budapesta, informează Agerpres.

„Este important” să redresăm situaţia, „suntem îngrijoraţi de situaţia actuală”, a declarat aceasta presei de la Budapesta.

Samantha Power este cel mai înalt oficial american care efectuează o vizită oficială la Budapesta de când preşedintele democrat Joe Biden a preluat mandatul în 2021. În timpul vizitei sale în capitala Ungariei, Samantha Power are în program întâlniri cu miniştri, jurnalişti şi lideri ai societăţii civile.

„Abordarea politizată a guvernului ungar faţă de relaţia noastră este polarizantă, sterilă şi se bazează pe minciuni flagrante care au fost dovedite în repetate rânduri”, a spus ea.

Declaraţiile sale vin la o săptămână după un schimb aprins de replici între ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto, şi ambasadorul Statelor Unite la Budapesta, David Pressman.

Ambasadorul denunţase poziţia ambiguă a Ungariei cu privire la invazia rusă în Ucraina, în contextul în care prim-ministrul naţionalist Viktor Orban a sprijinit Kievul mai mult verbal, continuând să menţină legături strânse în domeniul energetic cu Moscova. „Nu este treaba lui, nu este treaba lui să se amestece în treburile noastre interne”, a reacţionat ministrul, cerându-i lui David Pressman „mai mult respect”.

Numit ambasador la Budapesta în septembrie anul trecut, David Pressman, un avocat specializat în drepturi fundamentale şi-a făcut remarcată sosirea în capitala ungară prin postarea unor fotografii alături de soţul său şi copiii lor pe reţelele de socializare. De atunci, el este atacat de presa pro-guvernamentală din Ungaria, ţară acuzată frecvent de încălcarea drepturilor minorităţilor LGBT.

De la revenirea la putere a lui Viktor Orban în 2010, relaţiile cu democraţii americani au fost mereu tensionate, premierul ungar fiind un susţinător fervent al fostului preşedinte republican Donald Trump.

Editor : D.R.

Ungaria a calificat marţi atitudinea Suediei drept „stupidă”, după ce un activist de extremă-dreapta a ars un exemplar din Coran la Stockholm, incident care a determinat Ankara sa blocheze aderarea ţării nordice la NATO, scrie AFP.

Profanarea unei cărţi religioase este „inacceptabilă”, a reacţionat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, în cursul unei conferinţe de presă la Budapesta împreună cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu.

Iar a insista asupra libertăţii de exprimare, aşa cum a făcut premierul suedez, Ulf Kristersson, pentru a justifica autorizarea demonstraţiei, este „stupidă”, a afirmat el.

„Dacă o ţară doreşte să adere la NATO şi încearcă să obţină sprijinul Turciei, atunci probabil că ar trebui să fie puţin mai atentă”, a apreciat responsabilul ungar.

În urma invaziei ruseşti a Ucrainei, Finlanda şi Suedia au prezentat o candidatură comună în vederea aderării la Alianţa Nord-Atlantică, abandonând decenii de nealiniere militară.

Aceasta, care trebuie acceptată în unanimitate de cele 30 de state membre ale NATO, a fost ratificată de toate, cu excepţia Turciei şi Ungariei.

Deja acuzată că găzduieşte „terorişti” kurzi, Suedia se află într-un impas pentru a obţine unda verde din partea Ankarei după o serie de manifestaţii anti-turce la Stockholm şi arderea unui Coran.

În ce o priveşte, Budapesta susţine că „nu are obiecţii” la aderarea celor două ţări.

„Avem o poziţie clară”, a subliniat Szijjarto. „Susţinem extinderea NATO, iar când parlamentul se va întruni din nou în februarie, problema va fi pe ordinea de zi şi o vom rezolva rapid”, a promis el, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Termenul a fost amânat de mai multe ori din cauza unui blocaj legislativ, iar opoziţia acuză guvernul că tergiversează lucrurile.

Premierul naţionalist Viktor Orban, un aliat al preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, întreţine, de asemenea, o poziţie ambiguă cu privire la războiul din Ucraina.

Dacă a condamnat ofensiva rusă, el susţine Kievul doar cu jumătate de gură, spre deosebire de partenerii săi din UE, şi continuă să menţină strânse legături energetice cu Moscova.

Editor : Liviu Cojan