Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a promis sâmbătă un răspuns „puternic, rapid şi precis” dat „terorismului”, după două atacuri palestiniene în Ierusalimul de Est, dintre care unul, lângă o sinagogă, s-a soldat cu şapte morţi, informează AFP, citat de Agerpres.

„Răspunsul nostru va fi puternic, rapid şi precis”, a declarat prim-ministrul israelian pentru presă, înaintea unei reuniuni de urgenţă a cabinetului restrâns de securitate. „Nu căutăm escaladare, însă nu suntem gata pentru orice scenariu”, a adăugat el.

Vineri seara, un palestinian de 21 de ani a ucis cu focuri de armă şapte persoane lângă o sinagogă în Ierusalimul de Est în timpul rugăciunilor de Şabat, înainte de a fi lichidat după o cursă de urmărire.

Acest atac a survenit la o zi după un raid al armatei israeliene la Jenin, în nordul Cisiordaniei ocupate, atac soldat cu moartea a nouă palestinieni.

Sâmbătă dimineaţa, două persoane, un tată şi fiul său, au fost rănite în Ierusalimul de Est de un palestinian de 13 ani.

După atacul de vineri seara, premierul israelian Benjamin Netanyahu promisese „măsuri imediate”, fără alte precizări, şi i-a invitat pe israelieni să nu-şi facă dreptate ei înşişi, ci să lase aceasta în seama armatei şi poliţiei.

Armata israeliană a declarat sâmbătă că îşi va întări dispozitivul cu un batalion în Cisiordania.

Editor : A.C.

Importante personalităţi politice şi publice din Noua Zeelandă au denunţat faptul că premierul ţării, laburista Jacinda Ardern, care a demisionat în mod neaşteptat joi, a fost supusă hărţuirii şi unor ameninţări „fără precedent”, informează Agerpres.

Fosta şefă a executivului neozeelandez, Helen Clark, prima femeie care a ocupat un astfel de post în această ţară, a declarat că Ardern s-a confruntat cu un nivel de atacuri „fără precedent” pe parcursul mandatului ei, care a început în 2017, ea fiind ulterior realeasă în 2020.

„Presiunea asupra prim-miniştrilor este întotdeauna mare, dar în epoca reţelelor sociale, a clickbait-ului şi a ştirilor difuzate 24 de ore, 7 zile pe săptămână, Jacinda a fost supusă unui nivel de ură şi de hărţuire care, în opinia mea, nu are precedent în ţara noastră”, a declarat Clark după anunţul făcut de Ardern.

La rândul ei, lidera Partidului Maori, Debbie Ngarewa-Packer, a calificat-o pe Ardern drept „un lider excepţional” care „a fost înlăturată din funcţie de constanta denigrare” la care a fost supusă.

„Familia ei a făcut faţă celor mai urâte atacuri cu putinţă în ultimii doi ani”, a acuzat Ngarewa-Packer.

Joi, Ardern a surprins pe toată lumea în momentul în care a anunţat că îşi va da demisia din funcţia de prim-ministru cel mai târziu la 7 februarie, motivând că nu mai are „energie” pentru a continua, dar făcând referire totodată şi la abuzurile îndreptate asupra ei şi a familiei ei, care au reprezentat un „factor decisiv” în decizia ei.

Poliţia neozeelandeză a informat în luna iunie a anului trecut că ameninţările la adresa lui Ardern aproape că s-au triplat în ultimii trei ani, în parte din cauza mişcării anti-vaccin – care a organizat proteste în masă în 2022 – şi a opoziţiei faţă de legislaţia menită să reglementeze armele de foc după atentatul de la Christchurch din 2019.

Pe parcursul anului trecut, apariţiile publice ale lui Ardern au atras tot mai multe grupuri de oponenţi, adesea abuzivi, a relatat Radio New Zealand, care adaugă că „mai mulţi bărbaţi au fost reţinuţi după ce au ameninţat să o asasineze” pe Ardern în 2022.

Directoarea Proiectului împotriva Dezinformării în Noua Zeelandă, Kate Hannah, a declarat postului de radio că „misoginismul şi violenţele îndreptate împotriva lui Ardern nu doar că s-au intensificat în ultimii doi ani, dar au devenit şi mai periculoase”.

Cu toate că stilul de conducere direct şi amabil al lui Ardern a fost foarte apreciat atât în interiorul, cât şi în afara ţării, popularitatea ei a avut de suferit ca urmare a modului în care a gestionat pandemia de coronavirus, a perioadelor de carantină şi a valului ulterior de critici din partea mişcării anti-vaccin, precum şi din cauza creşterii preţurilor şi a riscului de recesiune, notează EFE.

Editor : D.R.

Forțele coaliției militare internaționale condusă de SUA în Orientul Mijlociu au capturat un lider important al grupării teroriste ISIS într-un raid de noapte în nordul Siriei, scrie BBC.

Conform unui comunicat al coaliției militare bărbatul capturat era un „experimentat constructor de dispozitive explozibile și o persoană cheie pentru operațiunile grupării teroriste”.

Operațiunea militarilor coaliției s-a desfășurat în apropiere de granița Siriei cu Turcia, iar conform acesteia, misiunea „a fost planificată meticulos pentru a minimiza riscul de victime civile colaterale”.

Conform unor oficiali americani citați de The Washington Post, liderul capturat este Ahmed Kurdi și era cunoscut ca „guvernatorul” regiunii Raqqa.

ISIS a fost alungat din ultimul său teritoriu controlat în 2019 de coaliția condusă de SUA și cu ajutorul kurzilor, însă ONU estimează că între 6.000 și 10.000 de luptători teroriști încă se află în Irak și Siria, acolo unde continuă să lanseze atacuri și ambuscade.

În februarie, forțele speciale americane au efectuat o operațiune similară în provincia Idlib, în care a fost ucis al doilea așa-zis „calif” al ISIS, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Qurayshi. Atunci, Qurayshi a detonat o bombă în ascunzătoarea sa, iar în explozie au murit și el și mai mulți membri ai familiei sale.

Editor : Adrian Dumitru

Un irakian care avea legături cu organizația teroristă ISIS a încercat să organizeze, din Statele Unite, o tentativă de asasinat a fostului președinte George W. Bush, a anunțat FBI, marți.

Persoana în cauză este acuzată că „a ajutat și a susținut tentativa de omor a unui fost președinte al Statelor Unite”, transmite Biroul Federal de Investigații într-un document făcut public pe site-ul Departamentului de Justiție din cadrul guvernului federal al Statelor Unite.

Atacatorul, Shihab Ahmed Shihab, ajuns în mod legal în SUA, în 2020, locuia în statul Ohio. El a încercat să recruteze alți irakieni și să-i convingă să comită atacul împreună. Shihab a făcut mai multe vizite în Texas, statul de origine al fostului lider de la Casa Albă, unde a încercat să strângă informații despre Bush.

Irakienii în cauză ar fi urmat să fie aduși ilegal pe teritoriul SUA, iar apoi scoși din țară pe la granița cu Mexicul. 

„Complotiștii voiau să îl omoare pe fostul preşedinte Bush pentru că erau de părere că el este responsabil pentru moartea a numeroşi irakieni în urma invaziei din Irak”, se arată în documentul citat.

Editor : Adrian Dumitru