Ce urmează după alegerile din Germania? „The Economist”: Încurcăturile pe care Merkel le lasă în urmă

Europa așteaptă cu nerăbdare rezultatul alegerilor din Germania. În cei 16 ani cât a fost cancelar, Angela Merkel a trecut printr-o serie de crize, de la cele economice la cele legate de pandemie. Abilitățile sale de a obține consensul au fost de folos țării sale și Europei. Însă guvernul ei a neglijat prea multe probleme, atât la nivel național, cât și internațional, arată The Economist.

Germania este prosperă și stabilă. Cu toate acestea, la orizont se întrevăd probleme. Și în timp ce Angela Merkel se pregătește să plece din funcția de cancelar, atunci când se va forma un nou guvern în urma alegerilor din 26 septembrie, admirația pentru conducerea ei stabilă se va amesteca probabil cu frustrarea față de complezența pe care a generat-o, scrie The Economist.

După o campanie lipsită de strălucire, care nu a reușit să dea soluții pentru problemele iminente ale Germaniei, lumea ar trebui să se aștepte ca discuțiile postelectorale pentru formarea unei coaliții de guvernare să dureze luni de zile, făcând să sufere politica europeană. Iar la final, s-ar putea ca țara să se trezească cu un guvern care nu reușește să facă mare lucru. Sunt încurcăturile pe care Angela Merkel le lasă în urmă, explică The Economist.

Angela Merkel, 16 ani de guvernare fără reforme notabile

Doar Otto von Bismarck și Helmut Kohl au ocupat funcția de cancelar al Germaniei mai mult timp decât a făcut-o Angela Merkel. Bismarck a pus bazele unui imperiu și a inventat pe parcurs primul sistem public de pensii și de sănătate din Europa. Kohl a vegheat la reunificarea Germaniei și a fost de acord cu înlocuirea îndrăgitei mărci germane cu moneda euro. În schimb, realizările doamnei Merkel sunt mai modeste, iar lista problemelor neglijate este lungă.  Germania arată ca o mașină de lux al cărei motor „toarce”, însă când ridici capota, semnele de neglijență sunt vizibile, comentează „The Economist”.

Sectorul public nu a reușit să investească în mod adecvat sau înțelept, rămânând în urma altora în ceea ce privește construcția de infrastructură, în special cea digitală, iar asta pune piedici companiilor și face ca guvernul să fie mai puțin eficient. Problema este agravată de incapacitatea de a angaja suficient personal.

Apoi, economisirea prea drastică a banilor este o caracteristică a statului german și a atras critici.

Însă cea mai gravă problemă internă a Germaniei este eșecul de a-și reforma sistemul de pensii. Germanii îmbătrânesc rapid, iar cei din generația baby-boom vor reprezenta o povară și mai mare pentru buget spre sfârșitul acestui deceniu, pe măsură ce se vor pensiona.

În ceea ce privește schimbările climatice, Germania a fost, de asemenea, destul de lentă. Încă emite mai mult carbon pe cap de locuitor decât orice altă țară mare din UE, fapt la care a contribuit și decizia de închide centralele nucleare după dezastrul de la Fukushima din 2011.

Prea multe compromisuri

În Europa, unde influența germană contează cel mai mult, reticența Angelei Merkel de a o exercita a provocat dezamăgire. UE are o problemă cu îndatorarea membrilor săi din sud. 

În politica externă a UE, Germania ar fi putut și ar fi trebuit să facă mai mult pentru a forța o ajustare mai rapidă la o lume nouă, mai puțin confortabilă. China este un rival economic și strategic din ce în ce mai provocator, Rusia o amenințare imprevizibilă, iar America un aliat tulburat și nesigur.

În ciuda evoluțiilor recente, Germania cheltuiește prea puțin pentru apărare. Nu-și antagonizează Beijingul, în speranța că vor exista condiții mai bune pentru schimburi comerciale. Îi oferă lui Vladimir Putin, președintele Rusiei, un avantaj asupra aprovizionării cu energie a Europei, sprijinind noul gazoduct Nord Stream 2 care, din întâmplare, ajunge chiar în circumscripția electorală a Angelei Merkel.

Așa se face că a revenit altora, în principal președintelui Franței, Emmanuel Macron, sarcina de a convinge Europa să facă mai mult.

Citiți și: ANALIZĂ. Cum a schimbat Angela Merkel Europa în cei 16 ani în care a condus Germania

Olaf Scholz, varianta cea mai bună de cancelar

Ce candidat german ar putea fi mai bun decât Angela Merkel? Sondajele de opinie sugerează că Germania va avea un nou parlament fragmentat, fără ca vreun partid sau măcar două să poată forma un guvern.

În schimb, se prefigurează o coaliție tripartită, incoerentă ideologic, o coaliție care, prin combinarea Verzilor – care cheltuiesc mult – și a liberalilor pro-business, ar putea avea dificultăți în a se pune de acord asupra oricărui obiectiv ambițios. Este un alt simptom al „mulțumirii tuturor” pe care a practicat-o Merkel. Germanii, prudenți și obișnuiți cu confortul, par neinteresați de o dezbatere serioasă despre viitor. 

„The Economist” crede că o coaliție condusă de social-democratul Olaf Scholz cu Verzii și liberal-democrații ar fi de preferat. Cei 16 ani la putere ai creștin-democraților au fost suficienți, consideră publicația economică. Partidul a rămas fără idei și fără elan, după cum arată clar decizia sa de a-l susține pentru funcția de cancelar pe Armin Laschet, politician predispus la gafe și neinspirat.

Pe de altă parte, Olaf Scholz, actualul ministru de finanțe, a fost eficient. Populația are încredere în el. El ar fi mai dispus decât un cancelar CDU să colaboreze cu Verzii în ceea ce privește schimbările climatice. Problema este că, deși el aparține aripii favorabile mediului de afaceri din partidul său, SPD este plin de oameni de stânga. Aceștia ar putea încerca să îl tragă mai mult în direcția lor decât vor putea liberal-democrații și decât pot suporta companiile în limitele confortabilului.

Citiți și: Cine i-ar putea lua Angelei Merkel locul de cancelar. I se spune „omul cu bazooka”

Editor : Luana Pavaluca