(P) În perioada 4-10 octombrie 2021, Casiopeea vă invită să participați la Săptămâna Roz a Luptei împotriva Cancerului de Sân

[ad_1]

Casiopeea este un proiect unic în România, născut din dorința de a promova sportul și sănătatea prin acțiuni concrete, cu impact direct în societate. Misiunea asociației este să promoveze sportul ca având rol fundamental în prevenția împotriva unor maladii precum cancerul de sân, dublat de un rol important în recuperarea post-operatorie.

Casiopeea organizează încă din 2010 Cursa Roz, acțiuni la care au participat toți cei interesați să petreacă o zi frumoasă de mișcare în aer liber și să contribuie prin donația lor la îmbunătățirea vieții femeilor cu cancer la sân.

În cei 11 ani de activitate, asociația a mobilizat peste 20.000 de oameni să participe la evenimentele sportive organizate și a ajutat peste 3.000 de femei care au trecut printr-o mastectomie, oferindu-le proteze mamare.

Pentru a marca Ziua Mondială a Luptei împotriva Cancerului la Sân, pe 1 Octombrie Casiopeea a iluminat în roz teatrul Odeon. Acest eveniment a adus culoare pe Calea Victoriei și un zâmbet în sufletele celor care au trecut pe acolo ori s-au oprit să facă o poză și să admire spectacolul de video mapping.

O echipă de supraviețuitoare ale cancerului de sân și de voluntare Casiopeea, care vor participa și la cursa din România a traseului pe biciclete Paris-București, organizată de Casiopeea Franța, au făcut un scurt antrenament, în aceeași seară, între Arcul de Triumf și Odeon.

De luni, 4 Octombrie, Asociația dă startul Săptămânii Roz a Luptei împotriva Cancerului la Sân, când cei care vor să se solidarizeze cu această cauză pot face mișcare pentru ei și pentru a susține. Cei interesați vor alerga oriunde și oricând: pe bulevard, în jurul blocului, în parc, la mare, sau la munte, vor posta în evenimentul de pe pagina Asociației Casiopeea o poză cu ei îmbrăcați în roz sau purtând un accesoriu roz și, dincolo de faptul că ajută cauza organizației, pot câștiga și premii.

Iar cei care vor să ducă provocarea la nivel de competiție, trebuie să adauge pe lângă poză și o captură de ecran dintr-o aplicație de monitorizare, cu distanța și timpul parcurse, iar cei mai sportivi vor fi premiați.

Toate detaliile sunt în regulamentul de aici: https://casiopeea.ro/wp-content/uploads/2021/09/REGULAMENTUL-OFICIAL-SAPTAMANA-ROZ-2021.pdf.

Fiți alături de Casiopeea susținând cauza luptei împotriva cancerului la sân!

[ad_2]

Citește mai mult..

Studiu. Forma de cancer greu de detectat care poate fi depistată cu ajutorul cumpărăturilor pe care le fac femeile

[ad_1]

Urmărirea cumpărăturilor frecvente făcute de femei, prin intermediul cardurilor de fidelitate, poate ajuta la identificarea unei forme de cancer în stadiu incipient, potrivit unui studiu citat de BBC.

Achizițiile frecvente de analgezice și pastile pentru indigestie și balonare au scos în evidență un risc mai mare de cancer ovarian, au spun medicii care au realizat studiul.

Cancerul ovarian este adesea diagnosticat târziu, deoarece nu există un test de screening relevant pentru acesta, iar simptomele, cum ar fi balonarea, pot fi vagi și pot fi confundate cu alte afecțiuni inofensive.

Simptomele includ stomac umflat sau balonat, indigestie, dureri pelvine sau abdominale, pierderea poftei de mâncare sau senzația de sațietate rapidă după masă și nevoia de a urina mai des.

La fel ca în cazul altor forme de cancer, diagnosticul în stadii incipiente crește șansele de succes ale tratamentul.

Fiona Murphy avea 25 de ani când a fost diagnosticată și tratată pentru un tip rar de cancer ovarian. Avea crampe de stomac și indigestie de câțiva ani. Inițial, medicii au crezut că suferă de sindromul intestinului iritabil.

Simptomele mele erau vagi, dar erau frecvente și continue. Asta este ceea ce trebuie să cauți”, spune ea.

Acum în vârstă de 39 de ani, Fiona a ajutat echipa de la Imperial College London la studiul privind cancerul.

„Am vrut să ajut la dezvoltarea acestui studiu pentru că am avut un diagnostic greșit timp de aproape doi ani. Dacă există o modalitate de a primi un diagnostic mai devreme, vreau să ajut oamenii care se află în aceeași situație în care eram eu”, spune femeia.

„Este vital să fii diagnosticat în stadii incipiente. Dacă cancerul meu ar fi fost depistat mai devreme, aș fi trecut prin mai puține operații și aș fi avut opțiuni mai bune de fertilitate”, adaugă Fiona.

Simptomele de cancer pe care le căutăm sunt foarte frecvente – dar pentru unele femei, ar putea fi primele semne pentru ceva mai grav”, spune dr. James Flanagan, autorul principal al studiului finanțat de Cancer Research UK.

„Folosind datele de pe carduri de cumpărături, studiul nostru a constatat o creștere vizibilă a achizițiilor de medicamente pentru durere și indigestie în rândul femeilor cu cancer ovarian, cu până la opt luni înainte de diagnostic, în comparație cu femeile fără cancer ovarian”, adaugă el.

Cercetătorii au lucrat cu două mari companii britance și 283 de cliente, care au dat acces medicilor la datele privind cumpărăturile lor timp de peste șase ani.

Mai mult de jumătate fusesere diagnosticate cu cancer ovarian.

Sunt însă necesare mai multe cercetări pentru a confirma concluziile acestui studiu. Echipa intenționează acum să testeze dacă datele despre cumpărături pot ajuta și la identificarea altor tipuri de cancer – cum ar fi cancerul de stomac, ficat și vezică urinară.

Editor : M.B.

[ad_2]

Citește mai mult..

Planul național pentru prevenirea și combaterea cancerului, aprobat în Parlament. Cât va fi finanțarea anuală

[ad_1]

Planul național pentru prevenirea și combaterea cancerului a fost aprobat în Parlament. Va fi implementat în perioada 2023 – 2030 și finanțarea pentru măsurile din acest plan vor reprezenta 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate.

Camera Deputaţilor a aprobat, miercuri, Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, adoptând, cu 260 voturi pentru şi 5 abţineri, proiectul de lege în acest sens.

Potrivit proiectului, planul se implementează pentru perioada 2023-2030 şi reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional. Documentul se actualizează în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului, stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.

Conform proiectului, toţi cetăţenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reşedinţa în România, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului, cum sunt: servicii medicale de prevenire, diagnostic şi tratament al cancerului, servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri palliative, servicii de psiho-oncologie, onconutriţie şi oncofertilitate, servicii sociale şi indemnizaţii lunare de hrană.

„Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabile de îndeplinirea măsurilor din plan”, stabileşte actul normativ.

Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat.

Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional reprezintă cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, se arată în proiect.

Deputaţii din comisia de specialitate a introdus un amendament care prevede că Ministerul Finanţelor creează şi finanţează un fond de inovaţie în sănătate finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Îndeplinirea tuturor obiectivelor şi a măsurilor cuprinse în Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului constituie o obligaţie a tuturor autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, precum şi a tuturor persoanelor fizice şi juridice, mai prevede actul normativ.

În termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul aprobă prin hotărâre normele de aplicare a legii şi de implementare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală

Legea intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023. Camera Deputaţilor este for decizional. 

Editor : G.M.

[ad_2]

Citește mai mult..

O descoperire legată de tumorile provocate de poluare schimbă tot ce se știa despre cancer

[ad_1]

Cercetătorii spun că au descoperit modul în care poluarea aerului poate provoca forme de cancer, iar această descoperire care transformă complet înțelegerea modului în care apar tumorile, relatează BBC.

O echipă de cercetători de la Institutul Francis Crick din Londra a arătat că poluarea aerului trezește celule vechi deteriorate, care se transformă în celule canceroase din cauza unei substanțe eliberate de corpul uman.

Unul dintre cei mai mari experți mondiali în domeniu, profesorul Charles Swanton, spune că descoperirea marchează o „nouă eră” în cercetarea cancerului și că deschide calea dezvoltării unor medicamente care să oprească formarea tumorilor.

Descoperirile ar putea explica modul în care sute de substanțe care cauzează cancer acționează asupra organismului.

Viziunea clasică asupra cancerului începe cu o celulă sănătoasă. Ea dobândește din ce în ce mai multe mutații în codul său genetic, până când ajunge la un punct de vârf. Apoi se transformă în celulă canceroasă și se înmulțește incontrolabil.

Dar există probleme cu această idee: mutațiile canceroase se găsesc în țesuturile aparent sănătoase, iar multe substanțe despre care se știe că provoacă cancer – inclusiv poluarea aerului – nu par să dăuneze ADN-ului oamenilor.

Studiul de acum aduce dovezi pentru o teorie diferită. Daunele sunt deja prezente în ADN-ul celulei noastre, acumulate pe măsură ce creștem și îmbătrânim, dar ceva trebuie să apese declanșatorul care o transformă într-o celulă canceroasă.

Descoperirea a venit din explorarea motivului pentru care nefumătorii fac cancer pulmonar. Majoritatea covârșitoare a cancerelor pulmonare sunt cauzate de fumat, dar totuși, unul din 10 cazuri în Marea Britanie se datorează poluării aerului.

Oamenii de știință de la Crick s-au concentrat pe o formă de poluare cu particule 2,5 (cunoscută sub numele de PM2,5), care este mult mai mică decât diametrul unui fir de păr uman.

Printr-o serie de experimente detaliate pe oameni și animale, ei au arătat că în locurile cu niveluri mai ridicate de poluare a aerului se înregistrează mai multe cancere pulmonare care nu au fost cauzate de fumat și că inhalarea de PM2,5 duce la declanșarea unei alarme în plămâni, prin eliberarea unei substanțe numite interleukina-1-beta.

Aceasta provoacă o inflamație și activează celulele din plămâni, pentru a ajuta la repararea daunelor provocate de particulele poluante.

Dar aproximativ una din 600.000 de celule din plămânii unei persoane de 50 de ani conține deja mutații potențial canceroase.

Acestea sunt dobândite pe măsură ce îmbătrânim, dar par complet sănătoase până când sunt activate de alarma chimică și devin canceroase.

Cercetătorii au reușit să oprească formarea de tumori la șoarecii expuși la poluarea atmosferică prin utilizarea unui medicament care blochează semnalul de alarmă.

Rezultatele reprezintă o dublă descoperire, atât pentru înțelegerea impactului poluării atmosferice, cât și pentru înțelegerea principiilor fundamentale care stau la baza apariției cancerului.

Dr. Emilia Lim, unul dintre cercetătorii de la Crick, a spus că persoanele care nu au fumat niciodată, dar care au dezvoltat cancer pulmonar, nu aveau nicio idee despre motivul apariției tumorii.

„Să le oferim câteva indicii despre cum ar putea funcționa acest lucru este foarte, foarte important. 99% dintre oamenii din lume trăiesc în locuri în care poluarea aerului depășește linimitele recomandate de OMS, așa că ne afectează pe toți”, a spus ea.

Editor : M.B.

[ad_2]

Citește mai mult..

Cum se stabilește tratamentul pentru cancerul colorectal

[ad_1]

Cancerul colorectal poate fi vindecat prin tratament chirurgical minim-invaziv. În ce cazuri sunt eficiente tehnicile moderne în această boală și care sunt rezultatele pe termen lung pentru pacienți ne spune dr. Bogdan Marțian, medic primar Chirurgie generală.

Cancerul colorectal este una dintre patologiile canceroase care poate fi tratată, în cele mai multe cazuri, prin metode chirurgicale moderne, minim invazive. Studii recente au comparat rezultatele abordului chirurgical clasic cu ale celui laparoscopic și cu ale chirurgiei asistate robotic și au constatat că intervențiile minim invazive asistate robotic sunt mai avantajoase pentru pacienți imediat postoperator, mai ales în cazurile dificile tehnic, la persoanele cu obezitate, la bărbați sau la pacienții operați după o cură radioterapie, obținând totodată rezultatele terapeutice scontate.

Chirurgia robotică s-a afirmat ca un domeniu de vârf al chirurgiei, cu indicații mai ales în cazurile complexe, delicate și dificile, îmbunătățind semnificativ prognosticul pacienților și șansele de supraviețuire. Robotul chirurgical este un echipament modern, foarte complex, care ușurează munca medicului chirurg, dezvoltându-i totodată capacitățile tehnice pentru rezecții sau disecții laborioase ale structurilor anatomice. Precizia de neegalat a sistemului robotic oferă pacientului beneficii considerabile, cum ar fi pierderi mai mici de sânge, cicatrici aproape inexistente și spitalizare de scurtă durată.

Articol susținut de SANADOR, mai multe detalii pe www.sanador.ro

[ad_2]

Citește mai mult..

Bolnavă de COVID timp de 335 de zile. Femeia care deține recordul pentru cea mai lungă infecție cu SARS-CoV-2

[ad_1]

O femeie din Statele Unite a fost bolnavă de Covid-19 timp de aproape un an, în urma unei singure infectări cu SARS-CoV-2. Acesta este cel mai lung caz de boală, documentat de cercetători, de la începutul pandemiei. De vină ar fi sistemul imunitar slăbit al pacientei, care a avut cancer. Ea este acum vindecată.

335 de zile este recordul pentru numărul de zile în care o persoană a fost infectată cu SARS-CoV-2. Este deținut de o americancă în vârstă de 47 de ani, care a preferat să rămână anonimă, potrivit revistei științifice americane Science.

Acest record este foarte departe de media, calculată ca fiind de opt zile, în care virusul ar rămâne în organism. Unele persoane rămân pozitive la Covid-19 până la 20 de zile, în medie, după primele simptome, uneori chiar până la 37, potrivit unui studiu publicat în 22 mai în revista științifică Clinical Infectious Disease, dar rareori s-au înregistrat cazuri care să treacă dincolo de această perioadă. 

Presa a mai relatat despre cazul lui Dave Smith, un bărbat de 72 de ani din Marea Britanie, a cărui infecție a durat mai mult de 290 de zile, adică aproape 10 luni. Și tot din Marea Britanie a venit cazul lui Andrew Watts, în vârstă de 40 de ani, care a ajuns acasă după 300 de zile de spitalizare.

Una și aceeași contaminare

În cazul femeii de 47 de ani din Statele Unite, prima spitalizare, la National Institutes of Health (NIH) din Maryland, datează din primăvara anului 2020. În lunile care au urmat, au sâcâit-o o tuse persistentă și dificultăți de respirație. Când și când, a continuat să aibă nevoie de oxigen suplimentar la domiciliu. Uneori se simțea mai bine, alteori se simțea mai rău. Testele PCR ieșeau pozitive, dar medicii au crezut că sunt fals pozitive, așa cum s-a mai întâmplat în cazul altor persoane. De altfel, nivelurile de virus din corpul său erau destul de mici, abia detectabile.

Însă în martie anul acesta, încărcătura virală a crescut din nou. Medicii s-au întrebat dacă pacienta a fost reinfectată sau dacă nu și-a revenit niciodată după prima infecție. Virusologul Elodie Ghedin, care conduce laboratorul de la National Institutes of Health, și biologul specializat în informatică Allison Roder au comparat mostre ale virusului care infectase pacienta în urmă cu 11 luni cu altele prelevate recent. Ele au ajuns la concluzia că este vorba de același virus ca în infecția inițială, și nu de o nouă infecție.

Cum se explică

Potrivit cercetătorilor, sistemul imunitar slăbit al pacientei poate fi de vină pentru o infecție atât de lungă. Cu trei ani mai devreme, femeia făcuse un tratament agresiv împotriva cancerului. În urma acestui tratament, a rămas cu un nivel scăzut de celule B, celule ale sistemului imunitar care produc anticorpi și care ajută sistemul imunitar să funcționeze normal.

Deși această pacientă rămâne un caz izolat, ea nu este prima femeie care a fost infectată foarte mult timp. Anul trecut, o femeie din SUA în vârstă de 71 de ani a fost pozitivă la Covid-19 timp de 105 zile, potrivit revistei științifice Cell. Această perioadă excepțională de contagiozitate a fost explicată tot prin faptul că septuagenara era imunocompromisă, suferind de hipogammaglobulinemie dobândită, anemie și leucocitoză cronică.

Ca și în cazul femeii de 71 de ani, a cărei infecție a fost rezolvată după 105 zile, povestea are un final fericit și pentru americanca de 47 de ani, care s-a vindecat în sfârșit de Covid-19 în aprilie anul acesta. Și asta, după ce a învins cancerul în urmă cu câțiva ani.

Editor : Luana Pavaluca

[ad_2]

Citește mai mult..