Două povești de succes din tărâmul considerat comoara turistică a României

Despre Delta Dunarii se spun multe lucruri: că este unul dintre cele mai frumoase locuri din Europa, că are un farmec aparte, dar și că, pe alocuri, comunitățile de aici au rămas în urmă în ceea ce privește dezvoltarea și că ar fi nevoie de investiții făcute cu cap. La „Europa, mi-e bine, ți-e bine” descoperim ce s-a făcut și ce se mai poate face cu ajutorul banilor europeni în această zonă.

Cel mai tânăr pământ românesc, Delta Dunării face parte, de trei decenii, din patrimoniul UNESCO, fiind considerată o rezervație a biosferei. Întinderi nemărginite de apă, mii de specii de plante și animale, locul oferă un spectacol al naturii, tocmai de aceea este atât de apreciat de fotografi din întreaga lume și mai ales de turiști. Este un labirint de lacuri și canale, care șerpuiesc printre cea mai mare suprafață compactă de stuf din lume.

Pensionarul care a venit din celălalt capăt al țării ca să-și deschidă pensiune în Deltă

Pe una din micile bucăți de pământ l-am găsit pe Aurel Gliga. S-a mutat la Gorgova tocmai de la Satu Mare și și-a făcut aici o pensiune, cu ajutorul fondurilor europene. A accesat 200 de mii de euro. Bărbatul spune că n-a fost așa de complicat:

„Am venit la pescuit din ’96 în zonă și am încercat și am reușit. A fost foarte simplu. M-am retras la pensie și e o chestie pe care îmi place să o fac. Îmi place să socializez. Vin oameni de toate felurile, din toată țara. Inclusiv de afară, dar acum, cu pandemia, circulă mai greu. Am accesat fonduri, am cumpărat terenul aici în 2016. Am făcut un proiect care se încadrează aici, în zonă. Am studiat foarte bine programul de la AFIR (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – n.r.), l-am învățat. M-am informat despre condițiile de muncă de aici. Știam zona. Am luat legătura și cu Ordinul Arhitecților și am încercat și cred că am reușit să realizez o construcție în stilul tradițional”, povestește Aurel Gliga.

El spune că a trebuit să țină cont de regimul de înălțime, de procentul de ocupare a terenului, de culori, suprafețe vitrate. Construcția este pe structură din lemn, integral. Izolația este făcută cu stuf pe exterior, casa e acoperită cu stuf. Ferestrele respectă modelele din zonă, inclusiv culoarea, mărimea. 

„Fără falsă modestie, nu sunt multe construcții de genul acesta în Deltă, care să respecte sută la sută criteriile. Cei de la AFIR mi-au spus că e cam singura care respectă”, spune Aurel Gliga.

Proprietarul ne prezintă pensiunea: „La intrare e partea de lobby, de socializare. Aici am construit o sobă în stilul tradițional, care, de fapt, e o centrală termică pe lemne. Funcționează foarte bine, când e frig. E o plăcere să stai. Arde focul de sus în jos în ea și turiștilor le place”, spune Aurel Gliga.

Ajungem în bucătărie. „Este de fapt agro-pensiune. Noi nu luăm bani pentru mâncare. Gătim pentru noi și turiștii, dacă vor, mănâncă și ei. Am ajuns la soluția asta pentru că vreau ca oamenii să vadă ce gătești, dacă ții curat, ca să vină și altădată. Nu stai să te ascunzi undeva, să gătești acolo și nu vede nimeni ce faci, ci gătesc de multe ori împreună cu turiștii”, explică Aurel Gliga. Ne arată un borcan de obleți marinați cu oțet și ulei de măsline. „Merg foarte bine cu votcă”, glumește el.

Proiectele lui Aurel Gliga nu se opresc aici. „Aș lua, aș vrea să mai iau fonduri ca să repar casele vechi. Casele sunt construite în 1950, nu sunt prea locuibile, dar mi-ar plăcea să mai accesez (fonduri europene – n.r.), ca să le pot aduce la o stare în care să mai trăiască 50 de ani”, mărturisește antreprenorul.

Are de gând să mai acceseze fonduri europene și pentru un ponton pentru bărcile care ajung în dreptul pensiunii.

El spune că autoritățile ar putea să facă mai multe cu bani europeni. În primul rând, să reînființeze crescătoriile de pește. „Acum, se cultivă pe mii de hectare porumb și soia, în loc să se crească pește. E foarte greu cu aprovizionarea la pește, că sunt puțini pescari, e puțină populație aici”, spune Aurel Gliga.

Tânărul navigator care a rămas la țărm ca să primescă turiști

Autoritățile visează ca îmbunătățirile din zonă să aducă un număr mai mare de turiști și investitori, dar și să îi țină acasă pe tinerii care se pot ocupa doar de turism. George Ghiolmez este unul dintre puținii tineri care au rămas aici, iar asta tot datorită fondurilor europene. A accesat 70 de mii de euro pentru o pensiune.

„Am terminat Universitatea Maritimă la Constanța. Am și găsit să plec pe un vapor, dar se pare că dragostea mea e tot pentru Deltă și tot aici mă simt cel mai bine. Am accesat un proiect pe fonduri europene, l-am și luat. Ne-am apucat de construit și a ieșit această pensiune care, îi mulțumim lui Dumnezeu, ne merge foarte bine”, povestește George Ghilmez.

„Turismul în Delta Dunării este într-o creștere de la an la an, chiar și cu această pandemie, poate datorită pandemiei, dacă pot să zic așa, turismul în Delta Dunării a explodat în ultimii doi ani de zile, s-a dublat”, spune tânărul antreprenor. „Le oferim excursii, excursii de toată ziua, care conțin trasee destul de elaborate, plimbări cu bărcile mai puțin motorizate, să zic așa, la vâsle, cred că ăsta va fi și turismul de viitor, sau canoele”, spune George Ghilmez. 

Excursiile îi duc pe turiști la Mila 23, la Letea, pot vedea Pădurea Letea, la Sulina, unde pot admira vărsarea Dunării în mare, la Sfântu Gheorghe și  chiar la Chilia.

Planurile lui George Ghilmez nu se opresc aici. Tânărul ar vrea să mai achiziționeze pentru pensiune niște ambarcațiuni, iar dacă nu se va putea, și-ar dori măcar să ia 10-20 de caiace.