Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a transmis un avertisment, luni, în privința prețurilor la energie. „Nu e de glumă”, spune șeful băncii centrale, subliniind că majorările de tarife la gaze naturale și electricitate generează rapid un efect în lanț.

Mugur Isărescu, guvernator BNR: „Mai multe efecte ale majorării prețurilor la energie, țiței asupra altor produse, m-am exprimat în fața dumneavoastră la începutul anului. Cu prețurile la energie nu e de glumă, pentru că se duc repede în alte prețuri, sunt componenta cvasipermanentă în aproape toate costurile.

Dacă ne uităm pe ultimele luni, inflația s-a plimbat între 14 și 16 la sută. Și creșterile lunare s-au plimbat între 1 și 1,3%, comparativ cu creșterea majoră din aprilie, s-a conturat un platou pe care îl vedem mai bine dacă refacem graficul.

La așezarea inflației indicelui prețurilor de consum, o contribuție importantă a avut-o evoluția stabilă a componentei energie electrică și gaze și o influență dezinflaționistă a grupei combustibililor”.  

Trei bănci de stat din Turcia intenționează să părăsească sistemul rusesc de plăți Mir, pe fondul avertismentelor și presiunilor SUA ca țările care folosesc acest serviciu să renunțe la el, scrie Bloomberg, care citează un înalt oficial turc.

Postul de televiziune NTV din Turcia a transmis, miercuri, că nu mai e nicio bancă din țară care să accepte sistemul de plăți Mir.

Potrivit Bloomberg, Turkiye Halk Bankası, TC Ziraat Bankasi și Turkiye Vakıflar Bankasi intenționează să oprească procesarea plăților prin intermediul Mir. Decizia lor vine după ce două dintre marile bănci private din țară au luat o hotărâre similară săptămâna trecută.

Președintele turc Recep Erdogan a discutat săptămâna trecută cu oficiali din sistemul financiar despre alternativele la sistemul rusesc Mir.

Erdogan nu s-a alăturat până în prezent sancțiunilor occidentale pentru invazia Rusiei în Ucraina și a avut rol de mediator la acordul privind exportul de cereale din Ucraina, susținut de ONU. Renunțarea la sistemul Mir al Rusiei indică o schimbare subtilă în atitudinea până acum neutră a lui Erdgan, după vizita pe care a făcut-o în SUA, unde a participat la Adunarea Generală a ONU, potrivit Bloomberg.

Este de așteptat ca în această săptămână, Turcia – care este o destinație populară pentru rușii care fug de războiul din Ucraina și de mobilizarea pentru război anunțată de Vladimir Putin –  să anunțe oficial decizia cu privire la cardurile Mir. 

Se estimează că mai mult de jumătate din populația Rusiei are un card Mir, pe care Rusia a început să-l dezvolte în 2015 pentru a ocoli sancțiunile occidentale, după anexarea Crimeei

Unele bănci din alte țări prietene cu Rusia, inclusiv Kazahstan, Uzbekistan și Tadjikistan, au suspendat, de asemenea, utilizarea sistemului Mir. Doar Armenia, Belarus și Kârgâzstan mai acceptă carduri Mir. 

Decizia de suspendare a Mir limitează capacitatea cetățenilor ruși aflați în străinătate de a face tranzacții cu cardul, după ce sancțiunile occidentale le-au făcut inutilizabile cardurile Visa și Mastercard emise de Rusia.

Trezoreria SUA a avertizat în această lună băncile din afara Statelor Unite că menținerea sistemului Mir „ar risca să sprijine eforturile Rusiei de a se sustrage de la sancțiunile SUA”.

Editor : G.M.

Euro își continuă drumul către pragul psihologic de 5 lei. Joi, 15 septembrie 2022, a fost a zecea zi consecutivă în care moneda europeană s-a apreciat față de leu. Acest lucru generează efecte în lanț – de la creșterea prețurilor la produsele importate până la creșterea chiriilor și majorarea ratelor pentru cei care au credite în euro.

După o lună în care euro a atins minimul ultimilor doi ani, acum moneda europeană a intrat din nou pe un trend crescător. Moneda euro s-a apreciat în ultima săptămână de la 4,82 lei până la 4,92 lei. Specialiștii spun că acest trend se va păstra și în perioada următoare.

„Undeva 1-2 la sută depreciere pe an, ceea ce înseamnă că la final de an tindem către 5 lei pe euro, iar anul următor către 5,05, poate chiar 5,1 lei pe euro la finalul lui 2023”, spune Iancu Guda, realizatorul emisiunii „Banii în mișcare” de la Digi24.

Aprecierea euro vine la scurt timp după ce Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referință cu un procent istoric de 0,75 puncte, ceea ce a făcut ca încrederea investitorilor în moneda europeană să crească.

„Sunt afectați cei care au ratele în euro, chiriile în euro, de asemenea foarte multe servicii sunt negociate în moneda europeană, dar vom vorbi și despre efecte la raft. Majoritatea bunurilor importate din Uniunea Europeană sunt cele alimentare și vom vedea o presiune în continuare pe inflație și pe creșterea prețurilor”, arată analistul economic Claudiu Vrînceanu.

Banca Națională susține însă că aprecierea nu va produce efecte negative în perioada următoare.

„Evoluțiile de acum noi le considerăm mai puțin semnificative, au exprimat o situație de piață în luna august, când am avut mai multe intrări de valută în țară și o situație de piață acum, care reflectă noile decizii ale Băncii Centrale Europene de majorare a dobânzii pentru moneda europeană”, a declarat Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.

În același timp, creșterea euro va ajuta, pe termen scurt, exportatorii români, pentru că ar vine la o valoare mai ridicată datorită schimbului valutar.

Fostul premier Viorica Dăncilă anunță, într-un mesaj publicat pe Facebook, că revine în politică într-un alt partid. Aceasta spune că a plecat din PSD „după 26 de ani” pentru că „nu mai rezonez cu deciziile pe care actuala conducere le ia”. Potrivit unor surse Digi24, Viorica Dăncilă ar fi plecat de la BNR, unde fusese angajată anul trecut.

„După 26 de ani de carieră politică în PSD, m-am hotărât să o iau de la capăt. De astăzi sunt membru al unei formațiuni politice noi. Partidul ,,Națiune Oameni Împreuna”(NOI). (…) Sunt convinsă că revenirea mea în politică va atrage și multe critici. Însă, ca un om care își iubește țara, ca un bun român, nu pot sta deoparte când văd că lucrurile nu merg bine. Nu am ales să revin în politică pentru a crea sau a întreține divergențe cu cineva sau pentru a ataca celelalte formațiuni politice, chiar dacă am fost atacată cu încrâncenare și agresivitate, chiar din interiorul partidului din care făceam parte. Am revenit în politică pentru a crea consens, pentru un vis mai vechi în care politica poate fi și altfel, o politică în care interesul personal și cel de partid să fie înlocuit cu interesul național”, scrie Viorica Dăncilă.

Fostul premier spune că a găsit în noul partid „oameni serioși, cu experiență relevantă în domeniile lor de activitate”, cu viziune „bazată pe patriotism, adevăr, consens, comuniune, credință autentică”.

„Am făcut acest pas având convingerea că, indiferent dacă am mai făcut sau nu politică, indiferent în ce partid am activat, fiecare avem datoria de a ne implica, dacă ne dorim un viitor mai bun. Este imperios necesar ca toți cei care credem în România, toți cei care credem că împreună putem reinventa destinul țării noastre, să ne conjugăm eforturile și să avem o viziune unitară”, a mai scris Dăncilă.

Viorica Dăncilă a fost angajată anul trecut la BNR. „Lucrează de la birou și este foarte disciplinată”, spunea guvernatorul Mugur Isărescu. 

Dăncilă fusese angajată în cadrul Biroului Economie Verde la Banca Națională, birou în cadrul unui departament care se va ocupa de trecerea la moneda euro. Criteriul de selectare a Vioricăi Dăncilă, dar și a lui Ioan Mircea Pașcu, ambii foști europarlamentari, este nevoia de „oameni care deschid uși în Europa”, a explicat, la momentul angajării, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Mugur Isărescu.

Editor : Robert Kiss

• Campionatul European de handbal: Spania – Cehia, joi, 19:00, Digi Sport 2

• Cupa Ligii Angliei: Liverpool – Arsenal, joi, 21:45, Digi Sport 1

Baza sportivă de 5 stele din centrul Bucureștiului, lăsată în paragină: „E halucinant!”

Galerie Foto

Fostul mare fotbalist Răzvan Raț (40 de ani) este revoltat de situația din Cotroceni. Raț spune că Arenele BNR și stadionul pe care obișnuia să joace FC Național ar trebui să se afle în circuit:

„Mi se pare ceva incredibil cum fostul stadion FC Național este pur și simplu în paragină și nu înțeleg sub nicio formă de ce nu se poate reabilita. Poate țurca se joacă acolo. Nu înțeleg logica în a construi stadioane de la zero și să nu se întâmple nimic la Arenele BNR.

Pur și simplu, BNR nu vrea să se întâmple nimic. Se acceptă această situație! Ne permitem luxul să lăsăm în paragină baza? La un moment dat nu va mai fi posibilă reabilitarea și se va demola tot. E halucinant, pur și simplu halucinant!

Stadionul din Cotroceni este foarte frumos, am apucat și eu să joc acolo. Am stat în cantonament cu echipa națională în hotelul de acolo, era o frumusețe! Dacă nu investește BNR-ul, măcar să-l paseze statului!”, a spus Raț, în cadrul emisiunii Liga Digisport.

Stadionul din Cotroceni găzduiește meciuri de oină

1995 este anul construirii arenei Progresul, din Cotroceni, primul stadion ridicat după Revoluția din 1989.

Stadionul din Cotroceni are o capacitate de 15.000 de locuri.

Mai sus de terenurile de tenis, stadionul de fotbal a ajuns acum o piesă de muzeu interzisă cetățenilor de rând. După ce Progresul a dat faliment, în 2009, fotbalul a dispărut din Cotroceni. Pe gazonul din Parcul cu Platani s-au mai disputat doar meciuri din cadrul Campionatului Național de Oină.

Etichete: razvan rat , arenele bnr , progresul , bnr , baza sportiva cotroceni , liga digisport