Ce trebuie să înțelegem din noile declarații ale cancelarului Austriei. Care mai sunt șansele României pentru Schengen

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a evitat, miercuri seara, sa spună cum va vota joi ministrul austriac de Interne în Consiliul JAI pe subiectul integrării României în Spațiul Schengen, după ce președintele PPE, Manfred Weber, șeful familiei politice din care face parte Nehammer, a avut o discuție cu acesta în care i-a cerut ca Austria sa voteze în favoarea României.

Înainte de întâlnire, Weber a sugerat că ar exista un interes al Rusiei pentru ca România și Bulgaria să fie respinse din nou la aderare, spunând ca „Rusia își dorește sa divizeze Europa”. Aluzie foarte transparentă la influența pe care o are Rusia asupra elitelor politice și economice din Austria.

Însă, ce ar putea însemna pentru România noile declarații ale lui Nehammer?

Nu este neapărat o declarație negativă pentru tara noastră, chiar dacă joi s-ar decide în Consiliul JAI ca România și Bulgaria sa intre în Schengen nu de la 1 ianuarie, ci de la 1 martie sau de la 1 aprilie, de exemplu. Oricum, chiar dacă aderarea ar fi de la 1 ianuarie, integrarea în privința zborurilor s-ar face din martie.

Este foarte important că Nehammer nu a mai spus ca Austria se opune României, susțin surse oficiale de la București. Austriacul se află sub o presiune uriașă pe care o fac toți liderii UE în favoarea României și este posibil ca soluția propusă, cu amânarea României și Bulgariei pentru primăvara anului viitor, să fie o soluție de compromis pentru că i-ar fi greu de explicat politic pe plan intern de ce și-ar fi schimbat peste noapte votul.

Este de precizat însă faptul că Olanda nu este de acord cu un vot la pachet pentru România și Bulgaria, în acest moment tara noastră având șanse mult mai mari decât vecinii bulgari să fie acceptată în Spațiul Schengen.

Subiectul extinderii Spațiului Schengen va fi discutat în Consiliul JAI joi la prânz, rezultatul votului urmând sa fie anunțat cel mai probabil în cursul serii.

Aderarea Croației, susținută de Austria, se află pe ordinea de zi separat de România și Bulgaria. Înainte de declarațiile lui Nehammer, urma ca în JAI să se ceară decuplarea României de Bulgaria, care ar fi urmat să fie supusă la vot tocmai pentru că Olanda nu e de acord cu integrarea Bulgariei și tratarea la pachet a celor două dosare.

În cursul dimineții, înainte de întâlnirea europarlamentarilor români și a șefului PPE cu cancelarul austriac, ministrul de Interne de la Viena, Gerhard Karner, vorbise la postul public de radio ORF despre hotărârea ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale anul acesta.

Potrivit ministrului austriac, veto-ul ţării sale este „un apel de urgenţă” către Comisia Europeană pentru a lua măsuri care să conducă la un control mai eficient al frontierelor externe ale UE în vederea frânării intrărilor ilegale ale migranţilor pe teritoriul blocului comunitar, în special pe ruta balcanică.

Cele „peste 100.000 de cereri de azil” înregistrate anul acesta în Austria justifică decizia luată de guvernul de la Viena, a susținut Karner.