Cum se pedepsește corupția în sânul BOR. Sfântul Sinod expune care sunt măsurile canonice împotriva corupției.
Măsurile canonice împotriva corupției în Biserica Ortodoxă Română (BOR) sunt prezentate de Cancelaria Sfântului Sinod, care subliniază că nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție. Aceasta atrage atenția asupra importanței respectării prevederilor canonice, statutare și regulamentare, precum și hotărârilor sinodale referitoare la numirea și hirotonia de clerici.
Conform Regulamentului autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, corupția, numită și simonie, reprezintă un comportament inacceptabil. Simonia este definită ca fapta prin care, în schimbul unor valori precum bani, bunuri sau avantaje, sau prin influențe politice și nepotism, se obține o hirotonie, eparhie, parohie, funcție, distincție sau avansare clericală. Acest lucru include și admiterea, notarea, absolvirea sau promovarea în învățământul teologic.
Cancelaria Sfântului Sinod subliniază că simonia poate fi comisă atât de cel care pretinde sau impune mita sau folosul necuvenit, cât și de cel care oferă, acceptă, mijlocește sau patronează aceste practici. Mesajul transmis este că atât cei care comit acte de corupție, cât și cei implicați în tentativa acestora vor fi supuși sancțiunilor canonice.
În ceea ce privește sancțiunile, acestea variază în funcție de gravitatea faptei și implică destituirea din slujirea clericală sau caterisirea pentru clericilor, retragerea binecuvântării chiriarhale pentru mireni și excluderea din monahism și interdicția de a purta haina monahală pentru monahi.
Cancelaria Sfântului Sinod precizează că, conform învățăturii de credință și disciplinei canonice, nu se justifică sub nicio formă actele sau tentativele de corupție în Biserica Ortodoxă Română. Astfel, există un cadru clar și bine definit pentru sancționarea celor implicați în astfel de comportamente inacceptabile.
Totuși, aplicarea măsurilor și sancțiunilor canonice este subiectivă și depinde în mare măsură de conștiința și caracterul ierarhilor, clericilor și mirenilor cu responsabilități în administrația bisericească. Prin urmare, este nevoie de o implicare activă și responsabilă din partea acestora pentru a combate corupția și a aplica sancțiunile corespunzătoare.
Pe lângă prezentarea măsurilor canonice împotriva corupției, Cancelaria Sfântului Sinod atrage atenția și asupra donațiilor către Biserică. Conform prevederilor statutare și regulamentare, donațiile făcute Bisericii trebuie să fie înregistrate și justificate de responsabilii unităților de cult care le primesc. De asemenea, donatorii nu au niciun drept asupra unităților de cult cărora fac donații.
Prin Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, se stipulează clar că ctitorii, donatorii și binefăcătorii nu au niciun drept de proprietate, folosință sau amestec în conducerea, administrarea și viața spirituală a mănăstirilor, schiturilor sau metocurilor date în folosință prin sfințire.
Reglementările privind administrarea bunurilor bisericești prevăd că donațiile de orice natură și legatele se acceptă doar dacă sunt de un real folos unităților bisericești. Pentru astfel de situații, există proceduri clare și organismele bisericești care pot aproba acceptarea de donații.
Astfel, Biserica Ortodoxă Română are mecanisme și regulamente bine stabilite pentru a combate corupția și a asigura transparența în gestionarea bunurilor și donațiilor primite. Este important ca toți cei implicați în administrația bisericească să respecte și să aplice aceste măsuri în mod consecvent, pentru binele și integritatea Bisericii.