Gama de vaccinuri Sputnik se extinde: Rușii pregătesc un ser special pentru adolescenți și un spray nazal anti-COVID

[ad_1]

Rusia a anunţat miercuri că a obţinut noi progrese în cercetările sale împotriva maladiei COVID-19 şi că îşi va extinde gama de vaccinuri Sputnik, care urmează să includă atât o versiune pentru adolescenţi, cât şi un spray nazal, pe care preşedintele Vladimir Putin l-a utilizat la o zi după ce a fost vaccinat cu doza de supra-rapel („booster”), informează Reuters.

Tatiana Golikova, viceprim-ministru al Rusiei, a anunţat că Ministerul Sănătăţii din această ţară va înregistra miercuri un nou vaccin anti-COVID-19, Sputnik M, care se adresează adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani. Primele doze cu acest vaccin nou vor deveni disponibile spre sfârşitul lunii decembrie.

„Astăzi va fi înregistrat de Ministerul Sănătăţii vaccinul Gam-COVID-Vac M, dezvoltat de Centrul Gamaleia pentru copii de 12-17 ani”, a declarat într-o reuniune guvernamentală Tatiana Golikova, citată de ediţia franceză a site-ului Russia Beyond, potrivit Agerpres.

Tinerii ruşi cu vârste de peste 15 ani vor putea să decidă singuri dacă vor să se vaccineze. Pentru cei mai mici de 15 ani, acordul parental va rămâne obligatoriu.

Studiile clinice pentru acest vaccin, dezvoltat de acelaşi institut care a creat şi vaccinul Sputnik V, au început la Moscova pe 5 iunie.

Spray nazal anti-Covid, varianta Sputnik

Totodată, preşedintele Putin a dezvăluit miercuri într-o alocuţiune televizată că s-a vaccinat din nou împotriva COVID-19 la şase luni după ce a primit doza iniţială de vaccin Sputnik V, deoarece nivelul său de anticorpi a scăzut.

El a mai spus că a primit doza „booster” sub forma unei injecţii, urmată în ziua următoare de utilizarea unui spray nazal anti-COVID-19.

Rusia a dezvoltat foarte repede, anul trecut, vaccinul anti-COVID-19 Sputnik V, însă autorităţile de la Kremlin pun creşterea rapidă a numărului de infectări din perioada recentă pe seama ezitării ample a populaţiei de a se vaccina. Octombrie 2021 a fost luna în care s-au înregistrat cele mai multe decese în Rusia de la declanşarea pandemiei de COVID-19.

Mulţi dintre ruşi ezită să se vaccineze şi nu au încredere în asigurările date de autorităţile centrale în privinţa siguranţei acestor vaccinuri.

Citește și: Noua generație de vaccinuri anti-Covid va include spray-uri nazale sau pastile. OMS: 129 sunt în cercetare, unele în studiu clinic

Editor : I.C

[ad_2]

Citește mai mult..

Joe Biden respinge iniţiativa Chinei pentru pace în Ucraina: „Dacă Putin aplaudă planul, atunci cum poate el să fie bun?”

Într-un interviu acordat postului ABC și citat de CNN, președintele american Joe Biden a respins inițiativa Chinei de a negocia un acord de pace între Rusia și Ucraina și a avertizat că orice furnizor de arme sau muniții către Rusia ar putea fi supus sancțiunilor severe.

„Dacă (preşedintele rus Vladimir) Putin îl aplaudă, atunci cum poate el să fie bun?”, a spus Biden despre planul chinez. „Nu glumesc. Sunt doar extrem de sincer”, a clarificat el.

Surse din interiorul serviciilor americane de informații sugerează că China ar intenționa să furnizeze Rusiei drone și muniții, ceea ce ar putea afecta echilibrul de forțe în conflictul din Ucraina.

„Nu am văzut în acest plan nimic care să indice că există acolo ceva care să fie benefic pentru oricine în afară de Rusia dacă planul chinez este urmat”, şi-a motivat poziţia liderul de la Casa Albă.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut și el Chinei să nu livreze arme Moscovei și a subliniat că este important pentru el să creadă că China nu va face acest lucru.

„Ideea că China ar urma să negocieze deznodământul unui război care este un război total injust pentru Ucraina pur şi simplu nu este raţională”, mai crede Biden.

 

Mircea Geoană: Putin, prin discursurile sale de la Kremlin și de pe stadion, arată că trăiește într-o lume paralelă

[ad_1]

Mircea Geoană a acordat vineri un interviu în exclusivitate Digi24, la împlinirea unui an de la invadarea Ucrainei de către armata rusă. „Putin, prin discursurile sale de la Kremlin și de pe stadion arată că trăiește într-o lume paralelă”, spune secretarul general adjunct al NATO. În altă ordine de idei, el consideră că „e interesul cetățenilor din Moldova să vină către Europa prosperă și democratică, și să nu rămână într-o zonă gri”. Vorbind despre amenințarea nucleară a Rusiei, Geoană a declarat că „folosirea chiar la nivel local a unei arme nucelare înseamnă escaladarea și depășirea unei limite care va avea consecințe.

A trecut un an de când lumea s-a schimbat, de când vecinătatea cu războiul ne-a transformat viața. De când întreaga omenire a înțeles cât de fragilă este pacea, pe ce picioare de lut e construită stabilitatea unei lumi pe care generații întregi o vedeau ca pe o stare de fapt, ceva firesc. Am învățat însă că există curaj, că națiuni întregi pot lupta ca să își apere viața și viețile celor dragi. Uitați-vă la această imagine. Președintele Ucrainei, un personaj pe care puțini îl știau acum un an, a devenit un lider internațional, primit în cancelariile lumii cu aplauze. Ne-am readus aminte, însă, și cum arată umanitatea. Noi, românii, am primit cu brațele deschise mamele și copiii Ucrainei, fugiți din calea tancurilor. Am văzut însă și care sunt consecințele delirului unui dictator dispus să sacrifice tot, chiar și proprii cetățeni. Am simțit fiecare dintre noi efectele economice ale războiului. Într-un interviu în exclusivitate pentru Digi24, secretarul general adjunct NATO, Mircea Geoană, face bilanțul unui an de război.

Teodora Tompea, jurnalist Digi24: Cum arată lumea acum, la un an, la fix un an, dacă nu ma înșel într-o noapte de joi s-a întâmplat această invazie rusă, care răsturnat lumea cu susul în jos.

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Am marcat acest moment trist în sediul NATO în această dimineață, împreună cu toți aliații, cu partenerii noștri ucraineni. Răspsunsul e simplu, lumea s-a schimbat dramatic și anticipăm că în relația dintre Rusia și Occident lucrurile vor rămâne profund avariate pentru o perioadă lunga de timp.

Evident, încercăm aici la NATO să facem tot ce trebuie pentru a ne apăra aliații, a sprijini Ucraina, pentru a evita escaladarea unui război și mai mare intre NATO și Rusia.

Dar, după un an dacă ne uităm, Rusia a provocat un război nejustificat într-un calcul strategic eronat, și după un an cred că suntem mai puternici în Occident. Dar trebuie să fim și lucizi, acest război va continua, și avem nevoie sa rămânem uniți și puternici și în perioada care vine.

Teodora Tompea: Am trecut printr-o săptămână în care am marcat momente istorice, vizita lui Biden în Kiev, Summitul B9, președintele Moldovei a fost menționat în Varșovia. Daca ar fi să vă uitați la ultimele evenimente și să punem în oglindă cu delirul lui Putin în continuare, cum le catalogați dvs?

Mircea Geoană: În primul rând, cred că președintele Putin, atât discursul, cât și evenimentul de pe stadion, arată că trăiește într-o lume paralelă, imaginează un război ficțional cu Occidentul și cu NATO. Nu e adevărat, nu căutăm război, căutam doar să ne apărăm interesele și aliaâii.

Și asistăm și la un fel de idiologizare a politicii externe a Rusiei, pentru că ceea ce a facut în acel discurs, pe lângă fabulațiile pe care le-am văzut, încearcă să descrie relațiile dintre Rusia și Occidnetul democratic într-o tenta ideologică, vestul decadent, versus Rusia care încearcă să păstreze valorile tradiționale. Este un „război pentru apărarea patriei”.

Nici gând de așa ceva. Pe de o parte, e nevoia de a comunica pentru propriul popor un anumit tip de mesaj de mobilizare, de o lume paralelă, în același timp e clar că e un proces mai lung, aici și China intervine dintr-o anumită perspectivă în care se crează un front ideologic de valori, de idei, de frântură între Rusia și Occident, și între noi, sistemul democratic și sistemele autoritare.

Teodora Tompea: Dacă ar fi să ne uităm la amenințările din Moldova, care sunt tot mai dese, cât de mult sunt acum, poate pe agenda dvs cred că sunt acum, dar mă gandesc și la intensitatea avansării unui conflict, pentru că se discută tot mai violent.

Mircea Geoană: Moldova are o șansă istorică, cred că noi toți avem o șansă istorică pentru că Moldova are acum, dupa o perioadă de 30 ani, șansa să revina în Europa. De aceea cred că interesul nostru, al Romaniei, al NATO, UE e să ajutam Moldova săși depășească această capcană geopolitică.

Este o perspectivă reală ca Moldova să se alăture Occidentului. Rusia știe acest lucru și încearcă să blocheze acest lucru. Prin forță militară nu, pentru că nu este acum suficient de numeroasă și capabilă să ocupe Odesa, și după să vină spre Transnistria. Nu vedem acest risc de natură pur militară, dar Rusia a declanșat, cum a încercat să facă și în Muntenegru în 2006, întreg arsenalul de război hibrid în Moldova.

Tot ce înseamnă de la intimidarea strategică, anularea decretului din 2012, război cibernetic, acțiuni de destabilizare internă.

De aceea avem cu toții interesul ca Moldova să reziste, e interesul cetățenilor din Moldova să vină către Europa prosperă și democratică, și să nu rămână într-o zonă gri, care mereu plătesc factura pentru că rămân în acea zonă gri. Indiferent de simpatia politică pe care cetățenii din Moldova o au, sau nu o au, cred că dacă doresc o viață mai bună, viața aceea mai bună este alături de Europa democratică și prosperă. Moldova e un partener comun al NATO și UE. Vreau să vă asigur că și NATO, și noi toți, ne sincroinizăm zilnic pentru a sprijini Moldova, așa cum facem și pentru Ucraina, Georgia. Moldova are o șansă să evadeze din această ambiguitate strategică și să aibă o viață mai bună alături de noi toți, în Europa.

Teodora Tompea: Un an am trăit sub amenințarea nucleară, în cel mai recent discurs a vorbit ambiguu de suspendarea acestui acord nuclear, cât de mare e amenințarea și dacă vă așteptați la o escaladare a conflictului? Ce forță are să facă asta? Ucraina ne-a demonstrat că prin sprijin reușește să reziste. Dar acum, dacă vorbim de o escaladare, cum arată lucrurile?

Mircea Geoană: Am vorbit mai devreme că Rusia folosește împotriva Moldovei întreg arsenalul de război hibrid. Acest arsenal de război hibrid nuanțat în funcție de destinatar, este folosit și împotriva Occidentului.

Aceste amenințări repetate, acest zdrăngănit de război nucelar face parte dintr-un razboi de intimidare la adresa opniei noastre publice. Nu vedem pe teren vreo intenție militară a Rusiei să ajungă la un astfel de nivel de escaladare care e atât de periculos, încât cineva responsabil nu se joacă cu astfel de declarații.

Dar fiind cu spatele la zid în Ucraina, având o situație dificila, Rusia încearcă acest război hibrid de intimidare comunicațională la adresa opiniei publice, trebuie să fim extrem de rezilienți. Folosirea chiar la nivel local a unei arme nucelare înseamnă escaladarea și depașirea unei limite care va avea consecințe si de aceea eu cred că asistăm la un război de intimidare decât la o intenție reală de escaladare care este dificilă și devastatoare pentru toată lumea.

Din punct de vedere militar vedem că Rusia continuă o tradiție sovietică de a pune accent pe cantitate, pentru că nu au calitate. Ucraina are calitatate, pentru că oamenii în uniformă sunt motivați pentru că-și apără țara, moralul este foarte bun. Și pentru că folosesc metode mult mai moderne, de tip NATO, echipamente pe care le furnizăm. Rusia face ce a făcut de-a lungul istoriei, aruncă și mai mulți oameni în acest război ca un fel de carne de tun.

E adevărat că în ultima perioadă, carne de tun au fost mai degrabă cei eliberați din închisorile Rusiei, care sunt trimiși, și care scapă de o sentință în închisoare și sunt trimiși la o sentință mult mai severă pe frontul de est. Dar cantitatea totuși contează într-un război, e importantă și calitatea, de aceea vom continua să ajutăm Ucraina. Anticipăm o perioadă de realuare a ostilităților pe scară mai mare, un război care probabil va dura. E important ca Ucraina să izbândească în acest război, pentru că izbânda Ucrainei e și izbânda noastră. Cred că nimeni nu-și dorește în România, Polonia, Occident, Rusia izbândind și căpătând un apetit de a repeta acest lucru și în altă parte. De aceea e foarte important să ajutăm Ucraina să izbândească.

Sursa: Digi24

Imaginile războiului care a schimbat lumea. Momente cheie într-un an de invazie rusescă în Ucraina


La data de 24 februarie, Vladimir Putin, președintele Rusiei, inițiază o invazie a Ucrainei prin nord, est și sud, justificând acțiunea militară drept o operațiune specială de demilitarizare și denazificare a țării.

Aceasta survine la doar trei zile după ce Putin a recunoscut oficial independența republicilor separatiste pro-ruse Donetsk și Luhansk. În orașele principale ale Ucrainei, cum ar fi Kiev, Mariupol, Donetsk, Harkov și Odesa, se aud explozii și se resimte prezența trupelor rusești.

În timp ce forțele rusești reușesc să ajungă rapid la periferia Kievului, încercările lor de a captura capitala și alte orașe din nord-est se lovesc de o rezistență puternică.

Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski înregistrează un videoclip pe străzile din Kiev, arătând astfel că el este încă la conducerea țării.

VIDEO | RĂZBOI 2023: Ajunge RĂZBOIUL din RUSIA și în MOLDOVA?

Dacă Rusia ajunge în Moldova, știe că riscul unei probleme cu România și cu NATO ar fi devastator, afirmă un general american. Generalul american în rezervă, Ben Hodges, a vorbit în premieră la Digi24 despre situația actuală a Republicii Moldova.

Hodges este convins că Kremlinul ar dori să facă ceva la Chișinău. El crede și că dacă nu ar fi fost opriți în Ucraina, ar fi ales să cucerească și Moldova. De asemenea, fostul comandant al trupelor SUA în Europa punctează faptul că și alte țări ar fi în prim-planul liderului de la Kremlin.

Ben Hodges a declarat că rușii sunt conștienți de faptul că dacă invadează Moldova vor avea probleme cu România și implicit cu NATO, iar acest lucru ar fi devastator pentru ei.
Discursul președintelui american Joe Biden, susținut la Varșovia, în care a amintit de Moldova, l-ar fi îngrozit pe liderul de la Kremlin, potrivit lui Hodges.

Statul Major General al României a fost lăudat pentru faptul că a reușit să se pregătească foarte bine.
Ben Hodges a vorbit la Digi24 și despre decizia lui Biden de a veni în Ucraina. El a spus că este mândru de decizia președintelui american care a oferit un mesaj foarte important pentru Kremlin.

Putin anunță noi teste nucleare. Șeful NATO avertizează că China ar putea oferi sprijin Rusiei în războiul din Ucraina

[ad_1]

Decizia lui Putin de a suspenda Rusia din tratatul de dezarmare nucleară este o mare greșeală, a declarat miercuri Joe Biden, relatează Reuters. Președintele Statelor Unite a spus că Putin e iresponsabil că face acest lucru. Chiar și așa, nu crede că e un semnal că liderul de la Kremlin ia în considerare să folosească arme nucleare. De cealată parte, președintele rus acuză Vestul si a avertizat că ar putea relua testele nucleare. Putin a mai spus că, pentru prima dată, Rusia va desfășura rachetele balistice intercontinentale Satan, capabile să transporte mai multe focoase nucleare deodată, relatează The Guardian. Între timp, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, avertizează că China ar putea oferi sprijin Rusiei în războiul din Ucraina. În ce privește planul de pace invocat de Beijing, Kievul susține că nu a fost consultat pentru elaborarea acestuia.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Avion al Ministerului rus al Apărării, prăbușit

ACTUALIZARE 12:10 Un avion militar al Ministerului rus al Apărării s-a prăbușit în regiunea Belgorod, la doar 16 kilometri de granița cu Ucraina. Informația vine chiar de la guvernatorul regional, citat de agenția de presă TASS.

Pilotul a reușit să se catapulteze, însă nu a supraviețuit. El tocmai se întorsese dintr-o misiune de luptă în Ucraina. La fața locului se află o echipă de anchetă și una a Departamentului pentru Situații de Urgență. Din informațiile preliminare, avionul s-ar fi prăbușit din cauza unei defecțiuni tehnice.

SUA anunță că publică date despre transferuri de arme chineze către Rusia. China: „Speculații”

ACTUALIZARE 11:40 Administraţia americană anunță că ar putea publica date obţinute de la serviciile de informaţii cu privire la transferul de arme din China în Rusia menite să sprijine ofensiva Moscovei în Ucraina, a relatat joi The Wall Street Journal, citat de EFE.

În replică, oficialii chinezi spun că aceste informații nu sunt decât „speculații și calomnii”. Relațiile dintre SUA și China sunt tensionate după momentul doborârii balonului chinez din 4 februarie. În replică, Ministerul de Externe chinez a transmis joi prin purtătorul său de cuvânt, Wang Wenbin, că orice posibile date ale serviciilor de informaţii cu privire la un transfer de armament din China către Rusia sunt speculaţii, transmite Reuters.

„Cât despre aşa-numitele informaţii secrete, nu sunt decât speculaţii şi calomnii la adresa Chinei”, a declarat Wang Wenbin în briefingul său de presă obişnuit.

Republica Moldova respinge acuzațiile Rusiei că Ucraina „vrea să invadeze Transnistria”

ACTUALIZARE 11:35 Autoritățile moldovene au reacționat, joi, la acuzațiile Rusiei conform cărora Ucraina ar avea planuri „să invadeze” Transnistria, scrie CNN.
„Autoritățile de stat nu confirmă informația diseminată în această dimineață de ministerul rus al apărării. Facem apel la calm și invităm publicul să urmărească sursele oficiale și credibile ale Republicii Moldova.

Instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini și, în caz de pericol față de țară, vor informa publicul fără nicio întârziere”, se arată într-un mesaj al guvernului moldovean publicat pe canalul său oficial de Telegram.

Reacția guvernului moldovean vine după ce rușii au lansat, în această dimineață, noi acuzații la adresa Ucrainei, pe care o acuză că plănuiește „o operațiune sub steag fals” pentru a „ataca trupele ruse din Transnistria”.

Citește continuarea AICI 

Avertismentul unui ministru german: „Rusia e activă în Africa şi încearcă să destabilizeze regiuni întregi”

ACTUALIZARE 11:30 Invadarea Ucrainei de către Rusia a afectat și Africa, unde Moscova „încearcă să destabilizeze regiuni întregi”, a spus ministrul german al dezvoltării, Svenja Schulze.

„Acesta nu a fost doar un atac asupra Ucrainei, ci şi un atac asupra celor mai săraci din lume”, a spus Schulze, în prezent într-o vizită de cinci zile în Africa de Vest, la Abidjan, în Côte d’Ivoire, relatează Agerpres.

„Valurile de şoc ale războiului, preţurile mari la alimente, îngrăşăminte şi energie au ajuns de asemenea în Africa de Vest şi în multe alte ţări din Sudul Global”, a mai declarat ministrul, înainte de marcarea unui an de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia.

În vremuri ca acestea, Germania are nevoie de prieteni şi aliaţi, inclusiv în Africa, a subliniat Schulze. „Rusia este de asemenea activă în Africa şi încearcă să destabilizeze regiuni întregi”, consideră ministrul german, potrivit DPA.

Citește continuarea AICI 

Rușii beau în continuare Coca Cola, se îmbracă de la Zara și cumpără mobilă Ikea. Brandurile au părăsit Rusia, dar produsele lor nu

ACTUALIZARE 11:25 Camioanele care transportă Coca Cola trec peste graniţă în Rusia, turiştii se întorc din străinătate cu cele mai noi modele Zara, iar magazinele online locale au la vânzare stocuri de mobilă Ikea. O analiză Reuters arată că este posibil ca mărcile occidentale să fi părăsit Rusia din cauza invaziei în Ucraina, dar nu şi produsele lor.

Chiar dacă firmele europene, nord-americane şi japoneze au părăsit Rusia ca urmare a sancțiunilor impuse din cauza războiului, impactul asupra consumatorilor ruşi este redus, chiar dacă produsele ajung mai târziu sau sunt mai scumpe.

Principala modificare este legată de aprovizionare, dar produsele rămân disponibile atât online, cât şi în magazine.

Cumpărătorii trebuie doar să ştie unde să caute. Majoritatea mărfurilor în cauză nu fac obiectul sancţiunilor, iar aceste fluxuri transfrontaliere sunt legale. Moscova este bucuroasă să permită intrarea lor indiferent de ruta pe care o iau. Disponibilitatea continuă a mărcilor arată provocarea cu care se confruntă companiile în controlul lanţurilor de aprovizionare, atunci când ies de pe piaţă.

Citește continuarea AICI 

Pedro Sanchez merge într-o vizită surpriză la Kiev

ACTUALIZARE 11:20 Prim-ministrul guvernului Spaniei, Pedro Sanchez, se va întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, joi, și va susține un discurs în fața parlamentului de la Kiev, au transmis reprezentanții săi, conform CNN.

Pedro Sanchez face o vizită surpriză la Kiev pentru a arăta sprijinul țării sale față de Ucraina, aproape de împlinirea unui an de când rușii au invadat țara vecină. Mai târziu, liderul de la Madrid va face declarații de presă într-o conferină comună cu Volodimir Zelenski.

Prim-ministrul spaniol are, de asemenea, planuri să viziteze Bucha și Irpin, cele două orașe în care rușii au comis atrocități împotriva populației ucrainene. Armata rusă a comis masacre care au șocat întreaga lume în Bucha și Irpin, în primele luni ale invaziei ei.

Vizita lui Sanchez vine după cea a președintelui Biden, de miercuri, o vizită ținută în secret până la momentul în care președintele american a sosit la Kiev.

Citește continuarea AICI 

Rusia încearcă să agite din nou spiritele în Republica Moldova. Kremlinul acuză Ucraina că vrea să „invadeze Transnistria”

ACTUALIZARE 10:35 Ministerul apărării din Rusia a acuzat Ucraina, joi, că „are planuri” să invadeze Transnistria după o „operațiune sub steag fals”, conform agenției rusești RIA, citată de The Guardian.

Ministerul rus susține că Ucraina plănuiește să „aranjeze” un atac al forțelor rusești din Transnistria ca „pretext” pentru a invada regiunea separatistă moldoveană. Separat, și agenția Tass l-a citat pe adjunctul ministrului de externe rus, Mihail Galuzin, spunând că Occidentul a dat indicații guvernului de la Chișinău să „oprească orice interacțiune” cu așa-zisul guvern de la Tiraspol.

E vorba de o nouă încercare a Rusiei și propagandei sale de a crea tensiuni și de a agita spiritele în regiune. Anterior, președinta Maia Sandu a acuzat Rusia că încearcă să dea o lovitură de stat în Republica Moldova și să atragă Transnistria în război.

Citește continuarea AICI 

Noi sancțiuni împotriva Rusiei pe agenda reuniunii miniștrilor de Finanțe din G7

ACTUALIZARE 10:03 Miniştrii de finanţe din Grupul statelor puternic industrializate (G7) vor încerca joi să cadă de acord asupra unui nou pachet de sancţiuni economice împotriva Rusiei, în condiţiile în care a trecut un an de la debutul războiului din Ucraina, transmite AFP. 

Reuniunea, la care vor participa în special Franţa, SUA şi Japonia, va avea loc în marja reuniunii miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, care va fi organizată la Bengaluru, sudul Indiei. „În cadrul G7, vom pleda pentru o întărire a sancţiunilor economice împotriva Rusiei”, a prevenit încă de luni ministrul francez al Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire. „Aceste sancţiuni economice sunt eficiente, ele au permis reducerea la jumătate a veniturilor petroliere ale Rusiei”, a afirmat oficialul francez înainte de plecarea sa spre India.

La rândul său, adjunctul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, a dat asigurări că SUA şi partenerii lor din G7 pregătesc „un nou pachet important” de sancţiuni împotriva Rusiei în jurul datei de 24 februarie, când se împlineşte un an de la invazia rusească din Ucraina.

Cu toate acestea, o sursă din Ministerul german de Finanţe a minimalizat şansele ca la reuniunea de joi să fie adoptată o decizie cu privire la noi sancţiuni împotriva Rusiei, notează Agerpres.

SUA, Uniunea Europeană şi aliaţii lor au impus sancţiuni drastice Rusiei, după invadarea Ucrainei, vizând cel mai înalt nivel al statului rus, precum şi industria, băncile şi sectorul petrolier rusesc. 

Reuniunea de joi a miniştrilor de Finanţe din G7 are loc înaintea reuniunilor de vineri şi sâmbătă a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale din G20, unde vor fi abordate în special măsuri pentru a face faţă efectelor economice ale războiului din Ucraina dar şi o eventuală reducere a poverii datoriilor pentru cele mai sărace ţări. 

Analiştii sunt de părere că orice discuţie cu privire la războiul din Ucraina este un subiect delicat pentru India, ţara organizatoare a reuniunii G20, având în vedere că autorităţile de la New Delhi nu au condamnat invazia. În paralel, Rusia nu a confirmat încă dacă va trimite un reprezentat la reuniunea G20.

Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, urmează să participe săptămâna viitoare la New Delhi la o reuniune a miniştrilor Afacerilor Externe din ţările G20, eveniment la care este aşteptat şi omologul său american Antony Blinken.

Invazia rusă în Ucraina, subiect principal al unei reuniuni controversate a OSCE

ACTUALIZARE 09:52 Războiul Rusiei împotriva Ucrainei va fi subiectul principal al reuniunii de două zile a Adunării Parlamentare a OSCE, un eveniment care se deschide joi la Viena şi este marcat de controversa participării delegaţilor ruşi, transmite dpa. 

Parlamentarii ucraineni şi lituanieni boicotează reuniunea pentru că delegaţilor ruşi li s-a permis participarea. La reuniune, în jur de 300 de parlamentari din restul celor 55 de state ale OSCE îşi vor exprima în primul rând opiniile despre războiul din Ucraina.

Vineri se împlineşte un an de la debutul invaziei ruse în această ţară.  Margareta Cederfelt, preşedintele Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că reuniunea nu va deveni o platformă pentru propaganda rusă, notează Agerpres. 

Parlamentari din 20 de state au cerut Austriei să nu le elibereze vize participanţilor ruşi, însă guvernul austriac a explicat că avea această obligaţie legală întrucât sediul acestei organizaţii internaţionale se află la Viena.

Ministerul britanic al Apărării: Rusia se pregătește pentru un efort ofensiv în sudul regiunii Donețk

ACTUALIZARE 09:40 Orașul Vuhledar din sudul regiunii Donețk a fost din nou supus unor bombardamente intense, se arată în evaluarea de joi dimineață a Ministerului britanic al Apărării.

Există posibilitatea ca Rusia să se pregătească pentru un alt efort ofensiv în această zonă, în ciuda atacurilor costisitoare eșuate de la începutul lunii februarie și de la sfârșitul anului 2022, susțin britanicii. 

Generalul-colonel Rustam Muradov, comandantul Grupului de forțe din estul Rusiei, se află „probabil” sub o presiune intensă pentru a îmbunătăți rezultatele în Vuhledar, în urma criticilor dure din partea comunității naționaliste ruse, potrivit Ministerului britanic al Apărării. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Muradov să dispună de o forță capabilă să realizeze un succes pe câmpul de luptă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Putin anunță noi teste nucleare

ACTUALIZARE 08:40 Președintele Vladimir Putin a avertizat joi că Rusia ar putea relua testele nucleare. El a anunțat că, pentru prima dată, Rusia va desfășura rachetele balistice intercontinentale Satan, capabile să transporte mai multe focoase nucleare deodată, relatează The Guardian.

„Ca și până acum, vom acorda o atenție sporită consolidării triadei nucleare”, a spus Putin joi dimineața devreme la Kremlin. „Triada” se referă la rachetele nucleare bazate pe uscat, pe mare și în aer. „Vom continua producția în masă de sisteme Kinzhal hipersonice bazate pe aer și vom începe aprovizionarea în masă cu rachete hipersonice Zircon pe mare”, a spus Putin.

Șeful NATO vede „semne” că China ar putea oferi sprijin Rusiei

ACTUALIZARE 08:30 Șeful NATO a declarat miercuri că alianța militară a văzut „unele semne” că China ar intenționa să sprijine Rusia în războiul său din Ucraina și a cerut ferm Beijingului să renunțe la ceea ce ar fi o încălcare a dreptului internațional, notează The Guardian.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mai spus într-un interviu pentru Associated Press că alianța, deși nu este parte la război, va sprijini Ucraina „atâta timp cât este nevoie”. Întrebat dacă NATO are vreun indiciu că China ar putea fi pregătită să ofere arme sau alt sprijin războiului Rusiei, Stoltenberg a spus că există semne în această direcție.

„Am văzut câteva semne că s-ar putea să planifice acest lucru și, desigur, aliații NATO, Statele Unite, au avertizat împotriva acestui lucru, deoarece acesta este ceva care nu ar trebui să se întâmple. China nu ar trebui să sprijine războiul ilegal al Rusiei”, a spus secretarul general al NATO. 

Stoltenberg a spus că potențiala asistență chineză ar echivala cu acordarea „sprijinului (direct) unei încălcări flagrante a dreptului internațional și, desigur, (în calitate de membru al consiliului de securitate al ONU, China nu ar trebui să susțină în niciun fel încălcarea Cartei ONU sau internaționale). Lege”.

Miercuri, Putin l-a găzduit pe cel mai înalt oficial de politică externă al Partidului Comunist Chinez, Wang Yi, ridicând îngrijorarea în Occident că Beijingul ar putea fi gata să ofere Moscovei un sprijin mai puternic în războiul de aproape un an.

Trupele ruse care străpunseseră apărarea ucraineană în apropiere de Kreminna au fost respinse

ACTUALIZARE 08:20 Trupele ruse care au reuşit marţi să străpungă apărarea ucraineană din apropierea oraşului Kreminna au fost respinse şi au pierdut o parte din echipamentul lor greu, conform unui anunţ făcut miercuri de un înalt oficial ucrainean, citat de Reuters.

Guvernatorul regiunii Lugansk, Serhii Haidai, a făcut acest anunţ într-un interviu acordat televiziunii ucrainene. „Ieri, chiar au spart apărarea noastră pentru un anumit timp, dar armata ucraineană a distrus o parte din echipamentul greu al ocupanţilor… până la urmă, ne-am păstrat poziţiile”, a declarat guvernatorul.

În încercarea de a asigura controlul deplin asupra a două provincii estice care formează regiunea industrială Donbas, Rusia a lansat atacuri repetate. Kreminna se află la aproximativ 70 de kilometri nord de Bahmut, focarul celor mai aprige atacuri ruseşti, scrie Agerpres.

Haidai a spus că se aşteaptă ca forţele ruse să îşi intensifice eforturile în jurul localităţii Kreminna, invocând o creştere a numărului bombardamentelor şi a misiunilor de recunoaştere.
„Nu aş spune că este cea mai activă parte a ofensivei, dar cu siguranţă este în desfăşurare”, a spus el.

Biden: Suspendarea Rusiei din START III nu indică intenția de a recurge la arme nucleare

ACTUALIZARE 08:15 Decizia lui Putin de a suspenda Rusia din tratatul de dezarmare nucleară este o mare greșeală, a declarat miercuri Joe Biden, relatează Reuters. Președintele Statelor Unite a spus că Putin e iresponsabil că face acest lucru. Chiar și așa, nu crede că e un semnal că liderul de la Kremlin ia în considerare să folosească arme nucleare.

„Este o mare greşeală să faci asta. Nu foarte responsabil. Dar nu am citit în asta că se gândeşte să folosească arme nucleare sau ceva de genul acesta”, a declarat Joe Biden într-un interviu pentru ABC News, citat de Agerpres.

Preşedintele Vladimir Putin a acuzat marţi Occidentul că prin ajutorul militar oferit Ucrainei încearcă să provoace Rusiei o „înfrângere strategică”, aşadar a decis suspendarea participării Rusiei la Tratatul Noul START sau START III şi a avertizat că Moscova ar putea relua testele nucleare. START III este ultimul tratat de dezarmare nucleară încă în vigoare între Rusia şi SUA, care plafonează la 1.550 numărul focoaselor nucleare desfăşurate de fiecare dintre aceste două ţări şi permite inspecţii reciproce, care însă nu s-au mai desfăşurat din 2020, din cauza pandemiei şi a războiului în Ucraina. Cu toate acestea, Rusia a declarat că va respecta limitele convenite privind rachetele nucleare şi va continua să informeze SUA despre schimbările în desfăşurarea lor, în pofida suspendării.

Întrebat în interviu dacă suspendarea face lumea mai puţin sigură, preşedintele SUA a răspuns: „Ei bine, uite, cred că suntem mai puţin în siguranţă atunci când renunţăm la acordurile de control al armelor care sunt foarte mult în interesul ambelor părţi şi în interesul lumii”. Cu toate acestea, el a adăugat că nu există dovezi care să sugereze o schimbare în postura nucleară a Rusiei.”Ideea că, într-un fel, asta înseamnă că se gândesc să folosească arme nucleare, rachete balistice intercontinentale, nu există nicio dovadă în acest sens”, a adăugat Biden.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat marţi că suspendarea anunţată de Rusia este „profund nefericită şi iresponsabilă”. Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a estimat că decizia liderului rus a făcut lumea mai periculoasă, îndemnându-l pe acesta să revină asupra ei.

Moscova a cerut ca armele nucleare britanice şi franceze care vizează Rusia să fie incluse în cadrul controlului asupra armamentelor, o poziţie inacceptabilă pentru Washington după peste o jumătate de secol de tratate nucleare bilaterale cu Rusia. 

Ucraina afirmă că China nu a consultat Kievul când și-a pregătit planul de pace

ACTUALIZARE 08:10 Guvernul chinez nu a consultat Kievul în procesul de pregătire a planului său de pace pentru Ucraina, care ar trebui să fie lansat în această săptămână, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean, transmite AFP.

„China nu ne-a consultat”, a spus oficialul ucrainean, care a făcut aceste declaraţie sub protecţia anonimatului pentru mai multe instituţii de presă, inclusiv AFP. Beijingul a promis că va face publică propunerea sa de „soluţie politică” săptămâna aceasta, care marchează un an de la războiul declanşat de Rusia în Ucraina, pe 24 februarie 2022.

Şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, care s-a întâlnit cu Wang Yi, directorul Biroului Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez în Germania, a dezvăluit marţi la Bruxelles că acesta din urmă „l-a informat despre elementele cheie ale planului de pace chinez”, scrie Agerpres. „Aşteptăm să primim acest text pentru a-l studia în detaliu, pentru că nu putem trage concluzii doar după o prezentare orală”, a adăugat Kuleba.

Ministrul a asigurat ulterior, la ONU, că propunerea de pace a Kievului în zece puncte rămâne „prioritatea numărul unu” pentru Ucraina.„Suntem gata să discutăm cu cei care au idei, alte idei care ne pot ajuta să atingem acest obiectiv”, a spus el.

La rândul său, înaltul oficial ucrainean a avertizat miercuri că niciun plan de pace nu trebuie să treacă de „liniile roşii” stabilite de Kiev, inclusiv concesii teritoriale făcute Rusiei, care ocupă teritorii din estul şi sudul Ucrainei, în special peninsula Crimeea. „Pentru Ucraina, liniile roşii sunt principiile Cartei ONU, inclusiv respectarea integrităţii teritoriale ucrainene”, a spus oficialul ucrainean.„Nu va fi nicio negociere pe niciun teritoriu ucrainean, preşedintele (Zelenski) a precizat deja acest lucru”, a avertizat el.

Aliat apropiat al Rusiei, China nu a susţinut sau criticat niciodată în mod public invadarea Ucrainei, exprimându-şi în mod repetat sprijinul pentru Moscova în faţa sancţiunilor occidentale. Beijingul a cerut însă, de asemenea, în repetate rânduri, respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei, în timp ce Rusia revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene.

Olena Zelenska cere ca Rusia să răspundă pentru încălcări ale drepturilor omului

ACTUALIZARE 08:05 Prima Doamnă a Ucrainei Olena Zelenska a cerut miercuri ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru încălcări ale drepturilor omului în războiul din Ucraina, într-o intervenţie video la Naţiunile Unite, relatează dpa.

„Victoria Ucrainei va însemna victoria drepturilor omului asupra fărădelegii, torturii şi distrugerii. Prin urmare, dreptate pentru Ucraina înseamnă dreptate pentru întreaga lume”, s-a adresat soţia preşedintelui Volodimir Zelenski delegaţilor ONU.

Mesajul video a fost difuzat la un eveniment privind respectarea drepturilor omului în conflict. În cursul zilei, Adunarea Generală se va reuni la New York pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei de către Rusia, scrie Agerpres. Zelenska a vorbit despre bombardamentele împotriva civililor, violuri precum şi deportarea a 16.000 copii în Rusia.

Cehia a trimis 89 de de tancuri Ucrainei

ACTUALIZARE 08:00 Republica Cehă a furnizat sute de piese de echipament militar greu Ucrainei în ultimul an, între care 89 de tancuri, a declarat miercuri, la Varşovia, premierul ceh Petr Fiala după întrevederea cu preşedintele american Joe Biden, relatează Reuters.

Detaliind pentru prima dată amploarea livrărilor cehe, în cadrul cooperării statului cu sectorului privat, premierul ceh a precizat că ţara sa a livrat 226 de vehicule de infanterie de luptă şi blindate, 38 de obuze, 33 de lansatoare de rachete multiple, şase sisteme de apărare aeriană şi patru elicoptere, scrie Agerpres.

Preşedintele american Joe Biden s-a întâlnit miercuri, la Varşovia, cu grupul celor nouă lideri ai ţărilor membre ale NATO din Europa Centrală şi de Est, în prezenţa secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru a le reconfirma sprijinul „de neclintit” al Washingtonului în faţa Moscovei, la o zi după discursul belicos al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Reuniunea survine la o zi după un discurs virulent al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a spus că îşi va continua „metodic” ofensiva lansată în urmă cu aproape un an în Ucraina şi a anunţat retragerea Rusiei din tratatul ruso-american New START privind dezarmarea nucleară, readucând în memorie cele mai tensionate momente din timpul Războiului Rece.

 

 

 

Editor : Loredana Bancăș

[ad_2]

Citește mai mult..