Reforma pentru Aer. Cum oprim arderile de deșeuri

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică reprezintă cel mai mare risc pentru sănătate, derivat din probleme de mediu, cu peste 7 milioane de morți premature atribuite poluării. În România, aproximativ 29.000 de cetățeni mor anual din cauza bolilor provocate de poluare, țara noastră aflându-se pe locul 7 la nivel european în ceea ce privește numărul deceselor premature cauzate de poluare la mia de locuitori, arată Agenția Europeană de Mediu. Bolile asociate poluării omoară de 15 ori mai mulți români decât accidentele rutiere. 

Dintre statele UE, țara noastră are cele mai ridicate costuri sociale anuale pe cap de locuitor asociate cu problemele legate de poluare (€1.810/an/cap de locuitor). Capitala este orașul european cu cele mai mari costuri sociale pe cap de locuitor cauzate de impactul poluării aerului asupra sănătății. Fiecare bucureștean pierde anual 3.004 euro din cauza poluării. 

Cum ne taxează UE

Drept urmare a faptului că țara noastră nu respectă valorile limită privind poluarea aerului cu pulberi în suspensie, începând din 2009, a fost declanșată procedura de infringement de către Comisia Europeană, iar în 2018 România a fost chemată în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru eșecul sistemic de a reduce poluarea. Măsurile luate de țara noastră au fost ineficiente, motiv pentru care România a fost condamnată în 2020 pentru depășirea limitelor pentru PM10 în București.

Au fost declanșate împotriva României nu mai puțin de 6 proceduri de infringement, în jur de 30% dintre procedurile de infringement de la capitolul mediu fiind pe subiectul AER, iar pe data de 2 decembrie 2021 Comisia Europeană a comunicat că chemă din nou în judecată România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe două spețe: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice. 

Arde!

Fenomenul arderilor de deșeuri a intrat în atenția mass-media și a autorităților odată cu apariția senzorilor independenți din București, care arătau episoade de poluare în zile de weekend și seara, când, teoretic, nu avem trafic – principala sursă de poluare în orașe. De atunci avem două concluzii: senzorii independenți își dovedesc utilitatea în identificarea surselor de poluare, iar în acest sens avem propuse modificări pentru Legea 104/2011, în care să integrăm ghid de utilizare și definiții pentru aceste tipuri de măsurători și a doua concluzie este că avem de-a face cu un fenomen ce ia amploare și devine practică în Ilfov și județele din apropiere: arderea deșeurilor.

Cauciucuri, resturi provenite din dezmembrări auto, cabluri și alte materiale compozite din aparatură electrică și electronică, deșeuri medicale și alte deșeuri periculoase sunt arse săptămânal pe domeniul public sau terenuri abandonate din apropierea unor comune și orașe. 

Cel mai recent studiu realizat la nivel european și care a analizat în cinci localități din România nivelurile compușilor din atmosferă, ce se asociază cu arderile de deșeuri, arată că particulele poluante ce rezultă sunt de până la 40 de ori mai nocive decât cele rezultate în urma arderii lemnului, iar factorul de emisii a compușilor poliaromatici este de până la 1.000 de ori mai mare decât cel rezultat în urma arderii lemnului. Toxicitatea cea mai mare o are plasticul tip ABS din electrocasnice și electronice, ce eliberează compuși cu o toxicitate de 4.050 de ori mai mare decât a lemnului. 

Din 2019 până în prezent Inspectoratul pentru Situații de Urgență a raportat la nivelul București-Ilfov peste 130 de intervenții în teren pentru incendiere de deșeuri, altele decât cele vegetale. În total, conform datelor ISU București-Ilfov, au fost arse peste 870 de tone de deșeuri, numai în București și localitățile ilfovene, iar acestea sunt numai accidentele reclamate sau sesizate.

Poliția Județeană Ilfov raportează 186 de intervenții privind arderile de deșeuri de la începutul lui 2020 până în septembrie 2021 și numai șase sancțiuni aplicate și două dosare penale. Aceste cifre se referă numai la arderile de deșeuri, cauciucuri și anvelope.

În condițiile în care la nivelul orașelor ne confruntăm cu niveluri din ce în ce mai mari de poluare, iar autoritățile raportează efecte negative asupra cetățenilor, stoparea acestor arderi se impune. Garda Națională de Mediu a sesizat și comunicat în numeroase situații despre aceste arderi, documentând fenomenul, dar nu are pârghii legale suficiente pentru stoparea lor.

În cadrul Seminarului Arde! organizat la Senat în 16 noiembrie 2021 am dezbătut în premieră în România problema arderilor de deșeuri, împreună cu peste 70 de politicieni, experți, autorități, ONG-iști și cercetători și am conturat câteva direcții privind soluțiile de politici publice necesare și modificări legislative.

Politici publice necesare

Încă din martie 2021 am inițiat Reforma pentru aer, un pachet de inițiative legislative care să aducă spre normalitate acest sector și am început cu modificări pentru Legea 104/2011 privind calitatea aerului. Acesta este un proiect amplu, la care am lucrat împreună cu experți independenți, autorități publice și cercetători în domeniu și încercăm să introducem o serie de măsuri necesare, cum sunt: monitorizări pentru poluanți specifici, introducerea definițiilor și ghid pentru senzorii pentru măsurători informative, mai multe atribuții pentru autoritățile locale și pentru Garda de Mediu, atribuții de transparentizare a datelor pentru operatori, reformarea sistemului național de monitorizare și altele.

Prin inițiativa de modificare a Ordonanței 195/2005 propunem transformarea în infracțiune a acțiunilor de îngropare, ardere sau incendiere a deșeurilor. Măsura se impune pentru oprirea acestor practici, extrem de nocive pentru mediu și sănătatea publică.

O altă direcție, pe care deja am avansat-o pentru oprirea acestor practici de ardere a deșeurilor, este modificarea Ordonanței 31/2011, în care am introdus interzicerea achizitiei de la persoane fizice a fracțiilor metalice obținute prin arderi sau procese chimice. Această inițiativă se află în Camera Deputaților și își așteaptă votul final.

#makeitpersonal

Acestea sunt primii pași spre un sistem funcțional pentru o mai bună calitate a aerului, dar lucrurile nu se pot opri aici, sunt necesare eforturi susținute, atât la nivel central, cât și la nivelul autorităților locale pentru a curăța mediul în care trăim. Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene a pus punctul pe i în cuvântarea pe care a avut-o în deschiderea celui de-al treilea Forum pentru Aer Curat, ce a avut loc la Madrid în noiembrie: Discuția despre trebuie să fie una personală, este despre ce respiră copiii și nepoții noștri. #makeitpersonal