UPDATE. Joe Biden și Vladimir Putin au discutat aproape o oră la telefon

Președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au discutat joi timp de aproape o oră, pentru a doua oară în această lună, pe tema situației de la granița ruso-ucraineană, relatează Reuters.

Discuția telefonică dintre Joe Biden și Vladimir Putin a durat 50 de minute. Casa Albă a transmis ulterior un comunicat scurt despre conținutul convorbirii, iar Kremlinul a venit, la rândul său, cu propria versiune, mult mai amplă, din care transpare, însă, ideea că o etapă crucială în relația bilaterală ar putea fi în ianuarie, când sunt prevăzute negocieri la Geneva.

Casa Albă îi cere lui Vladimir Putin gesturi de reducere a tensiunilor cu Ucraina

Comunicatul Casei Albe:

„Președintele Joseph R. Biden Jr. a discutat astăzi cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Președintele Biden a îndemnat Rusia să detensioneze situația cu Ucraina. El a precizat că Statele Unite, aliații și partenerii lor vor răspunde în mod ferm dacă Rusia va invada Ucraina.

Președintele Biden și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru soluții pe cale diplomatică, la începutul anului viitor, în cadrul dialogului bilateral pe teme de stabilitate strategică, în cadrul NATO, prin Consiliul NATO-Rusia, și în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Președintele Biden a reiterat faptul că progrese substanțiale în cadrul acestor discuții pot avea loc numai într-un context de reducere a tensiunilor, și nu de escaladare”, se arată în comunicatul Casei Albe.

Kremlinul amenință cu ruperea totală a relațiilor cu SUA, în cazul unor noi sancțiuni

Comunicatul Kremlinului:

„Subiectul principal al discuției a fost punerea în aplicare a acordului la care s-a ajuns în timpul videoconferinței din 7 decembrie pentru lansarea negocierilor privind garanțiile juridice pentru asigurarea securității Rusiei.

Vladimir Putin a explicat în detaliu abordările fundamentale care stau la baza proiectelor de tratate ale Rusiei cu Statele Unite și a acordului dintre Federația Rusă și statele membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord. S-a subliniat că activitatea comună ar trebui să aibă ca rezultat garanții juridice ferme care să împiedice extinderea NATO spre Est și desfășurarea de sisteme de arme amenințătoare în imediata apropiere a frontierelor Rusiei. S-a subliniat faptul că securitatea fiecărei țări poate fi asigurată numai pe baza respectării stricte a principiului indivizibilității securității.

Ambele părți și-au exprimat disponibilitatea de a purta un dialog serios și substanțial cu privire la aceste chestiuni. A fost confirmat faptul că discuțiile vor avea loc mai întâi la Geneva, la 9-10 ianuarie, și apoi în cadrul Consiliului NATO-Rusia de la Bruxelles, la 12 ianuarie. Discuțiile vor începe, de asemenea, la 13 ianuarie, în cadrul OSCE.

Președinții au convenit să monitorizeze personal discuțiile din cadrul acestor forumuri de negociere și, în special, în formatul bilateral, în vederea obținerii unor rezultate concrete cât mai curând posibil.

În acest context, Joseph Biden a subliniat responsabilitatea specială a Rusiei și a SUA pentru stabilitate în Europa și în lume și că Washingtonul nu are intenția de a desfășura arme ofensive pe teritoriul Ucrainei.

Partea rusă a oferit un răspuns cuprinzător la opțiunea de a adopta sancțiuni „pe scară largă” împotriva Rusiei în cazul escaladării situației din jurul Ucrainei, menționată din nou de Joseph Biden. În special, s-a spus că aceasta ar fi o greșeală gravă, amenințând efectiv o ruptură completă a relațiilor dintre SUA și Rusia.

Președinții au făcut un schimb de urări de Anul Nou și de cele mai bune urări.

În general, conversația a fost sinceră și concretă și a fost, fără îndoială, utilă pentru ambele părți. S-a convenit să se continue contactele regulate la cel mai înalt nivel”, arată comunicatul Kremlinului.

În ce context a avut loc convorbirea

Convorbirea a avut loc la solicitarea liderului de la Kremlin. Înaintea discuției, el spunea că dialogul efectiv cu Statele Unite este posibil, cât timp ambele tabere își respectă interesele naționale.

De cealaltă parte, Casa Albă anunța că președintele Joe Biden este pregătit pentru o soluție diplomatică la criza declanșată de mobilizarea de trupe de la granița ruso-ucraineană. În același timp, el a avertizatcă Occidentul este gata să impună sancțiuni fără precedent, dacă Rusia invadează totuși Ucraina. 

Moscova a alarmat Occidentul după ce în ultimele două luni a desfășurat zeci de mii de soldați în apropierea graniței sale cu Ucraina. În 2014, Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea și îi sprijină pe separatiștii care luptă împtriva guvernului în estul Ucrainei.

Rusia neagă însă că ar intenționa să atace Ucraina și afirmă că are dreptul de a-și muta trupele pe propriul teritoriu așa cum dorește. În același timp, Rusia este nemulțumită de apropierea NATO de granițele sale și de perspectiva ca Ucraina să primească sprijin din partea Alianței sau chiar să adere la organizație la un moment dat. 

O întâlnire crucială între ruși și americani, în 10 ianuarie, la Geneva

Pe de altă parte, la 10 ianuarie, la Geneva, sunt prevăzute convorbiri pe teme de securitate între SUA şi Rusia, iar analiștii apreciază că aici va fi adevărata miză a negocierilor. Aceste discuții vor fi urmate de o reuniune Rusia-NATO, la 12 ianuarie, și de o conferință mai amplă la care vor participa SUA, Rusia, dar și alte țări europene, programată pentru 13 ianuarie.

Moscova, îngrijorată de ceea ce consideră a fi o înarmare a Ucrainei de către Occident, a declarat că dorește garanții constrângătoare juridic că NATO nu se va extinde mai mult spre Est și că anumite tipuri de armament nu vor fi desfășurate în Ucraina sau în alte țări vecine.

Pe de altă parte, este posibil ca Joe Biden și Vladimir Putin să fi discutat joi și despre negocierile cu Iranul, care se desfășoară cu încetineală, cu privire la programul său nuclear sau despre situația tensionată din Balcani, unde Acordul de la Dayton este amenințat de ambițiile secesioniste ale Republicii Srpska, entitatea sârbă din Federația Bosnia și Herțegovina.

Editor : Luana Pavaluca