Sute de mii de oameni au protestat în Franța sâmbătă, 24 octombrie 2026, împotriva creșterii costului vieții. Autoritățile au estimat participarea la 410.000 de persoane, în timp ce sindicatul organizator CGT a anunțat 800.000. Poliția a arestat aproape 1.000 de persoane în întreaga țară.
Ministrul francez de interne, Laurent Nuñez, a făcut bilanțul intervențiilor de sâmbătă: „Marșurile s-au desfășurat bine”, a declarat acesta. El a apreciat rezultatul drept mai bun decât cel din săptămâna precedentă, invocând prezența mai numeroasă a polițiștilor, reacția mai rapidă, controalele dinaintea manifestațiilor și protecția sporită a magazinelor.
Tot Nuñez a spus că polițiștii s-au confruntat cu: „un nivel extrem de ridicat de violență”, pe care l-a atribuit unor extremiști îmbrăcați în negru, identificați de el ca aparținând ultrastângii.
Cu o săptămână înainte, revoltele se soldaseră cu 2.700 de arestări, vandalizarea unor clădiri publice și jefuirea a sute de magazine. Președintele Emmanuel Macron încearcă să restabilească ordinea înaintea alegerilor care, peste șase luni, îi vor desemna succesorul după 10 ani de mandat.
Guvernul a limitat accesul manifestațiilor în centrele orașelor
Pentru protestele de sâmbătă, autoritățile au desfășurat 70.000 de membri ai forțelor de securitate. Dispozitivul a fost însoțit de restricții asupra locurilor și condițiilor în care puteau avea loc manifestațiile:
Guvernul a cerut poliției să țină protestatarii în afara centrelor orașelor, unde se concentrează magazinele.
În anumite zone din Paris și din alte orașe au fost impuse interdicții parțiale de circulație în anumite intervale orare.
Macron a ordonat interzicerea manifestațiilor nesindicale, pe care le-a considerat ilegitime.
La Paris, comercianții au acoperit cu panouri vitrinele multor magazine pentru a le proteja de jafuri. Muzeele Louvre și Musée d’Orsay au rămas închise în acea zi, iar autoritățile au decis în ultimul moment mutarea traseului principal spre periferia de sud-est a capitalei.
Restricțiile și intervențiile poliției au provocat nemulțumiri față de guvern, fiind considerate de protestatari un atac asupra dreptului de a manifesta.
Confruntările din Paris au început la dispersarea mulțimii
Marșul principal din capitală a reunit 110.000 de oameni conform autorităților, față de 250.000 conform sindicatului organizator. Cea mai mare parte a manifestației s-a desfășurat pașnic; ciocnirile au izbucnit după încheiere, când participanții plecau.
Nuñez a afirmat că violențele au durat două ore și au implicat 500 de persoane aflate în partea din spate a marșului, pe care le-a acuzat de participare la revolte.
Jurnaliștii AFP au observat mai multe intervenții în forță ale poliției, cu gaze lacrimogene și bastoane folosite împotriva unor manifestanți, majoritatea tineri.
Un protestatar din Paris care s-a prezentat drept David și sângera după o lovitură de baston în față a declarat pentru AFP, în traducere: „Poliția a început să se îndrepte spre toată lumea, spunându-le să se lase la pământ și să se retragă. Pur și simplu îi doborau pe oameni, știți, îi băteau pe protestatari.”
Violențele s-au extins în mai multe orașe
Pe lângă capitală, forțele de ordine au utilizat gaze lacrimogene în Marseille, Lyon, Bordeaux, Lille, Toulouse, Montpellier și Nantes. La Lyon, intervenția a vizat dispersarea unui grup de aproximativ 1.000 de persoane adunate în sudul orașului.
La Nantes, mii de manifestanți au străpuns cordoanele polițiștilor și au pătruns în centrul orașului, deși forțele de ordine foloseau și un tun cu apă. Un jurnalist AFP a asistat la confruntări.
Ministrul de interne a anunțat că două persoane au fost rănite grav: un bărbat în Toulouse și o persoană în Clermont-Ferrand. Bărbatul din Toulouse și-ar fi pierdut degetele în urma unei explozii.
În Cannes și Montpellier, activiști de extremă dreapta au ieșit pe străzi pentru a căuta confruntări cu militanți de ultrastânga, situație descrisă de autorități drept fără precedent. Poliția a raportat și jafuri comise în timpul manifestațiilor din Marseille și Grenoble.
La Rennes, în nord-vestul Franței, manifestanta Emma, în vârstă de 23 de ani, și-a exprimat nemulțumirea față de situația generală, condamnând interzicerea manifestațiilor și reprimarea protestelor elevilor de liceu.
Delphine, în vârstă de 47 de ani, manifestantă aflată în fruntea marșului din Lille, în nordul țării, a declarat în timp ce protesta în ploaie, în traducere: „Nici președintele, nici vremea nu mă vor împiedica să manifest.”
La Lyon, un manifestant în vârstă de 20 de ani, care s-a prezentat drept Silem, a criticat restricțiile, declarând, în traducere: „Dacă interzic protestele, înseamnă că ne îndreptăm tot mai mult spre un regim fascist, dictatorial.”
Campania prezidențială se desfășoară pe fondul scumpirilor
Inflația din Franța, resimțită în special la combustibili, s-a accentuat de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, în februarie. Manifestațiile au loc într-o perioadă de tensiuni politice înaintea scrutinului prezidențial, pentru care Marine Le Pen, lideră a extremei drepte, conduce în sondaje.
Partidul său a organizat la Orleans un miting de lansare a campaniei prezidențiale. În același oraș, contramanifestanții au mărșăluit scandând sloganuri antifasciste. Poliția a estimat numărul lor la 13.000, iar organizatorii au indicat o participare de două ori mai mare.
Jean-Luc Mélenchon, candidat prezidențial al extremei stângi, a participat la manifestația din Paris și a declarat despre Macron, în traducere, că „va înțelege că asta se va repeta în fiecare săptămână”.
Proteste au avut loc și în Italia, Belgia, Spania și Portugalia. Revendicările diferă, dar includ teme comune precum inflația și problemele educației. După violențele stradale din Milano, Italia a mobilizat acolo 500 de militari.
Cei care au organizat proteste perturbatoare împotriva lui Macron în urmă cu opt ani au chemat la noi manifestații pe 31 octombrie, pentru apărarea libertății de a protesta.
